750 matches
-
își instituie propriile adevăruri conjuncturale. S-au scris, de pildă, zeci, de nu cumva sute de pagini, despre țăranii lui Sadoveanu, neglijându-se faptul, evident, că nici unul dintre personajele lui nu provine din rândul țărănimii. Cele trei volume din Frații Jderi beneficiază de prefața meticuloasă a lui Dumitru Micu, însumând, în ediția de față, 22 de pagini. Destul de conformistă, dar bine informată și didactic corectă, aceasta conține numeroase observații referitoare la limbajul prozei lui Sadoveanu. Deloc lipsite de interes. Cu un
Sadoveanu pentru toți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5145_a_6470]
-
martie la 15 mai și de la 1 septembrie la 31 decembrie; - iepuri comuni și iepuri de vizuina, de la 1 noiembrie la 31 ianuarie; - marmote, de la 1 septembrie la 1 noiembrie; - rîși, șacali și viezuri, de la 1 septembrie la 30 aprilie; - jderi, vidre și nurci, de la 1 octombrie la 31 martie; - cocoși de munte, de la 1 aprilie la 15 mai; - ierunci, de la 15 septembrie la 15 decembrie; - dropii, de la 1 aprilie la 15 mai; - fazani, de la 15 octombrie la 28 februarie; - potîrnichi
LEGE Nr. 26 din 5 noiembrie 1976 privind economia vinatului şi vînătoarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106459_a_107788]
-
dispoziții contrare prezenței legi, se abroga. Anexă 1 Animalele sălbatice care fac obiectul economiei vinațului -------------------------------------- Denumirea speciei de vînat -------------------------------------- A. Mamifere Bizamul Capră neagră Căpriorul Cerbul comun Cerbul lopătar Cîinele enot Dihorul Elanul Hamsterul Hermelina Iepurele comun iepurele de vizuina Jderul Lupul Marmota Mistrețul Muflonul Nevăstuica Nurca Nutria Pisică sălbatică Rîsul Șacalul Ursul Veverița Vidra Viezurele Vulpea Zimbrul B. Păsări Acvila Becațina Barza Bufnita Călifarul Cirsteiul Cioară Ciuful Cocorul Cocoșarul Cocosul de munte Cocosul de mesteacăn Corbul Corcodelul Cormoranul Coțofana Cucuveaua
LEGE Nr. 26 din 5 noiembrie 1976 privind economia vinatului şi vînătoarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106459_a_107788]
-
dar el a evadat din formula reducționistă a povestirii de episoade eroice și a trecut la roman, cu succese nesigure, apoi s-a ridicat peste realități și s-a înălțat la stilul epopeic, romanele lui istorice, inclusiv culminația din Frații Jderi, sunt mai degrabă agregate de episoade în succesiune istorică. Dar o antologie din proza scurtă a întregii lui opere ar demonstra surprinzător marea varietate a acesteia, căci diferențele dintre ele coexistă foarte bine, nici vorbă să se excludă. În toate
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
pașoptiste transilvane, și nepot al lui Iuliu Maniu (1873-1953), alături de care a activat pentru înfăptuirea idealului de unitate națională. Ajuns la vârsta nonagenară, Ionel Pop, prietenul lui Mihail Sadoveanu - , pe care l-a găzduit în anii grei pentru autorul Fraților Jderi, 1940-1941, în cabana sa de pe valea Frumoasei din Munții Sebeșului, a scris după model sadovenian povestiri de vânătoare, dar și interesante pagini de memorialistică. Cunoscând Blajul ca puțini alții - aici a făcut liceul între 1904-1907 - lui îi datorăm una din
Aniversări by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5599_a_6924]
-
sunt) în polemicile pe care le purtăm sau le urmărim. Nu știm, însă, să punem degetul pe rană, să indicăm exact unde greșește preopinentul (sau opinentul) în discursul său. Ne comportăm adică, întocmai ca personajele sadoveniene din specia lui Ionuț Jder. Suntem isteți și abili. De sofisme (de limbaj și, respectiv, extra dictionem) n-am auzit. Sau am auzit vag. Cu atât mai mult ne încurcă (inclusiv în pronunție) sintagme ca ignoratio elenchi ad baculum, sau, din altă categorie, fallacia a
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
interioare, în care teatrul și poezia se întrepătrund, altoite pe trunchiul unei existențe subsumate culturii. Stanca nu este un cronicar literar de meserie, dar urmărește, de pildă, actualitatea literară a anilor ’40, scriind nu numai despre poeți, cât despre Frații Jderi, Gib I. Mihăescu, Liviu Rebranu, Al. Dima, Panait Istrati. Sau despre spectacole și piese de teatru, despre concerte simfonice, cărți de artă (Pagini de artă, de Klikor Zambaccian). Această incursiune în rețeaua de valori care configurează personalitatea scriitorului este indispensabilă
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
să te informez de venirea mea în București, ca să alcătuim împreună contractul. Aș vrea să nu mă prezint la 7 martie, deoarece în epoca aceasta sunt în mare foc: scriu cartea care apare în mai, al doilea roman al Fraților Jderi 5. La celelalte înfățișări voi fi prezent. Am rugat și pe un prieten al meu, bun avocat, d[omnu]l Em. I. Papiniu să se ocupe de chestie. Dacă Steinberg a încheiat socotelile, așteptăm de la el restul de bani. Trebuie
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
cea cu ochi nespus de strălucitori, îi tălmăcea cu o sensibilitate aparte sonate de Beethoven, scriind, în clipele sale de răgaz, și delicate poezii. Va fi existat acolo și un "povestitor", în persoana lui Mihu, mezinul familiei, modelul lui Ionuț Jder, băiatul pe care Sadoveanu îl adora și căruia îi tolera, lucru neobișnuit, căci deși afectuos, părintele era totuși sever foarte cu copii săi, toate năzbâtiile sau micile necuviințe specifice vârstei. Acest Mihu, ce și-a găsit moartea pe câmpul de
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
Forțele Terestre române participă cu un detașament de instrucție format din 300 de militari din Batalionul 300 Infanterie Mecanizată "Sfântul Andrei" și din Batalionul 284 Tancuri "Cuza Vodă" din Galați, cu tehnica de infanterie, blindate și tancuri tip MLI-84 M "Jderul", TABC 79 și tancuri TR85M1 "Bizon". Participarea Forțelor Terestre române la "ROT 14-4 Combined Resolve II" demonstrează capacitatea României de a participa la efortul militar al NATO și al națiunilor partenere", a explicat colonelul Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al
Au fost descoperite mașinării de RĂZBOI. Ce spune MApN by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32465_a_33790]
-
aplaudând în picioare... Nu poți privi nici înapoi, nici înainte- captiv, șansa ta e înotul prin sinele-ți încă liber, grăbește-te, drumurile se bifurcă la nesfârșit, malurile se depărtează împinse de mareea amurgului... Printre lumini... Ții minte văile cu jderi prin care rătăceam mai ieri? Cărări înguste, grote, salturi, fugi... Și gleznele-ți ostatice-ntre rugi... Printre lumini, lumină tu fiind, brațe de rai simțeai cum te cuprind, O clipă ai fi vrut să strigi, stăpână peste liniști și ferigi
Poeme by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/2471_a_3796]
-
183-186). Nu uită de Basarabia (p. 189-192), revenită periodic în reflecțiile sale politice și culturale. Partea a treia din volumul de restituiri sadoveniene, datând din anii 1932-1936, cuprinde documentarea istorică despre epoca lui Ștefan cel Mare, șantier al romanului Frații Jderi. Sunt pagini ce în viitor, într-o ediție critică, trebuie atașate acestui roman în dosarul de istorie literară al aparatului critic. Partea a patra, axată pe însemnări din anii 1937-1944, e singurul loc unde, pe lângă un jurnal de călătorie la
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
creier,chiar Julieta, da, una din ele, sigur l-ar fi făcut mult mai fericit, mai potolit sexual decît soția adusă cu forța în text. Iar Julieta, scăpată de ferocele Shakespeare, nu i-ar fi preferat pe zdravenii, potenții frați Jderi, iubitului Romeo? Personajele se salvează de plictiseala (uneori milenară!) de a se repeta aceleași frămîntări carnale, aceleași sentimente subțiate de creatori severi și cîrciobari. Ele caută Cititorul cu disperare,acea zare atotcuprinzătoare, defularea infinită, splendidă... Dar el, Cititorul, își poate
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
cuantumul sancțiunilor pecuniare prevăzut pentru fiecare dintre ele: dihorul comun - 20 de lei noi; hermelina - 20 de lei noi; veverița - 20 de lei noi; câinele enot - 50 de lei noi, nevăstuica - 50 de lei noi; ierunca - 50 de lei noi; jderul - 120 de lei noi; marmota - 200 de lei noi; râsul - 500 de lei; capra neagră - 2500 de lei noi; muflonul - 2 500 de lei noi. Menționăm că aceste despăgubiri vor fi plătite pentru fiecare exemplar vătămat în parte, precum și că
Agenda2005-37-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284179_a_285508]
-
cinegetic și a protecției vânatului prevede amenzi aplicate contravenienților, cuantumurile despăgubirilor, ce vor fi plătite pentru fiecare exemplar vătămat în parte, fiind următoarele: l mamifere - dihor, hermelină, veveriță și viezure - 400 000 de lei; enot și nevăstuică - 1000000 de lei; jder - 2 400 000 de lei; râs - 10000 000 de lei l păsări - gaiță și graur - 20 000 de lei; stăncuță, sturzi, stârc cenușiu - 50000 de lei; bătăuș, becațină comună și ciocârlie - 100 000 de lei; cormoran, găinușă de baltă, guguștiuc
Agenda2005-13-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283530_a_284859]
-
pe fondul alb al cămășilor și poalelor a fost frecventă până acum două secole. Alăturarea altei culori s-a făcut treptat, ceea ce a adăugat nuanțări delicate, discrete. În costumul popular bucovinean de astăzi bondița cu prim de dihor sau de jder, cu decor geometric brodat cu mătase și mărgele, purtat în zona Câmpulungului, reprezintă poate piesa cea mai spectaculoasă. Sumanele și-au impus valoarea artistică prin ornamentele de lână, aplicate pe guler, clinii din față și buzunare. Confecționarea, dar mai ales
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
variabile, de la caz la caz, de la poem la poem) un vers final, intenționat a fi concluziv. Uneori, este ceea ce s-a vrut - ...alteori, finalul stih se rupe de corpus-ul poemului (cazurile din finalul poemelor: cf. Stare, Meduza, Sălcii, Pădure, Jderul, Economie, Peste buze-n setate... etc.)... și, de câteva ori, chiar se autonomizează, precum Poemele într-un vers (Editura Cartea Românească, 1936), ale lui Ion Pillat (cf. Încremenire: simplificând verticala, cf. Parcul lor...: La taina cuponului de pensie..., cf. Mutare
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
și el degetele, dacă voia să o capete. Cardinalul putea să nu aibă deloc dreptate, Însă, fir-ar să fie, În privința nevoilor sale bănești, avea. Imaginea lividă a lui Mannetto Îi reveni În minte. Parcă Îi vedea dinții ascuțiți, de jder, și culoarea hidoasă de bilios. Și nici măcar nu era singurul său creditor, ci doar cel mai supărător și mai nerușinat. Pe măsură ce se apropia de capăt, dispoziția lui Dante devenea din ce În ce mai Întunecată. Când dădu colțul spre Via dei Cambiari ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Ce zărim? Scoală, Cetitoriule! La o oarecare depărtare de tabără, trei oameni pe trei cai veneau încet, la pas. Caii abia mai mergeau, călăreții abia se mai țineau. Cel din mijloc, mai gras, bărbos, bine îmbrăcat, cu o căciulă de jder pe cap, ofta și se uita des în urmă. îl însoțeau doi tovarăși: unul înalt, spătos, întunecat la chip, altul mai tinerel. — Lasă gândurile negre, mărite Doamne! - grăi cel spătos. Nu sunt vremile supt oameni, ci oamenii supt vremi. Ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
iau cărțile! Episodul 9 DUPĂ CĂDERE — Acuma nu-ți fie cu supărare, mărite Doamne, că-mi las gura mai slobodă, da’ parcă și mneata prea stăteai toată ziua cu nasu-n cărți! - grăi spătarul Vulture către cel gras cu căciula de jder. Mneata citeai și noi strângeam dările. Dreptate era asta? Veneau leșii, mneata citeai. Pârjoleau tătarii, mneata citeai. Prăpădeau cazacii, mneata scriai. Noroc c-au venit și turcii și te-au schimbat, că eu unul mă săturasem. — Am vrut să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
era asta? Veneau leșii, mneata citeai. Pârjoleau tătarii, mneata citeai. Prăpădeau cazacii, mneata scriai. Noroc c-au venit și turcii și te-au schimbat, că eu unul mă săturasem. — Am vrut să fiu luminat, se tângui cel cu căciula de jder, abia ținându-se pe cal. N-am vrut să tai capete, am vrut să le luminez. Capul luminat sabia îl taie - grăi spătarul Vulture cu ochii în depărtare. Dacă nu-l tai dumneata, îl taie alții. Capete să fie, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cupă de kumâs - tălmăci hanul către Metodiu. Acesta înălță capul să vadă prizonierii și încremeni. — Ce-mi văz ochii?! - strigă el sărind din jilț. Să fie adevărat?! Dumneata ești, mărite Doamne? — Preacuvioase Metodiu! Dumneata, aici?! - exclamă cel cu căciula de jder. Ține-mă, sfântă Născătoare! Eu sunt, sfinția-ta! întocmai eu! — în halul ăsta?! - făcu uluit Metodiu. Dar pentru care fapte? — Știu eu? Cică drept plată că am... dar aici cel gras nu mai putu continua, căci îl podidi plânsul. — Nullius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
căci îl podidi plânsul. — Nullius tantum flumen est ingenii, nullius dicendi aut scribendi tanta vis, tanta copia, quae non dicam exornare, sed enarrare, res tuas gestas possit, mărite Domn! - spuse tătarul, adânc mișcat. — Mulțumesc mult! - răspunse cel cu căciula de jder, ștergându-și ochii. Episodul 11 SE LIMPEZESC îNTRUCÂTVA APELE Văzând o atât de ciudată întâlnire, toată suflarea tătărească din tabără, mic și mare, cu cățel, cu purcel, dădu ocol moldovenilor, curioasă nevoie mare. — Și zi așa, preacuvioase Metodiu! - zise spătarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o mulțime de capete împăiate, unul mai fioros decât altul și toate cu limba scoasă. Erau capete de urși, de lupi, de vulpi, de râși, de țapi, de cerbi, de zimbri, de bouri, de mufloni, de nevăstuici, de bursuci, de jderi, de ienuperi, de vultur, de ulii, de corbi, ba chiar, lângă ușă, și un cap stingher, cu o inexplicabilă expresie de cruzime pe chip, de iepure. — E sala Capetelor - le spuse Ximachi, văzându-le privirea. Tot ce vedeți aici a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pachet. Vechii bucureșteni se ascund În paltoanele negre cu guler de nutrie mirosind a naftalină. Foștii funcționari de la Creditul minier, de la Marmorosh Blank sau de la Fundațiile Regale par astăzi relicvele unei ridicole aristocrații. Umbrele acelor tante Marie, Sofie, Didy, cu jderii lor jigăriți aruncați leneș În jurul gîtului alături de soții lor impozanți: Domnul Daniol și Domnul Teodorovici, Domnul Marcoff și Savoff și Cutzifidi și Nebunelii, sonorități caraghioase, blazoane derizorii, azi Înghițite de o apă cețoasă, tremurătoare, prelingîndu-se pe geamurile vitrinelor de pe Lipscani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]