96 matches
-
asta dezgustătoare. El a tăcut îndelung. S-a încăpățânat să tacă. Burleți mici de grăsime îi tremurau sub pielea delicată. Se vedea că nu mai e așa de frumos pe cât fusese înainte vreme. Poate că s-a decolorat cu anii... - Jenia, sunt om în toată firea, nu-mi ești nici mamă nici bunică... Spune-mi de ce trebuie să-ți dau eu ție socoteală? - Uite Arkadi, explodă Jenia, pentru că noi înșine suntem la urma urmei singurii răspunzători pentru faptele noastre. Și dacă
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
așa de frumos pe cât fusese înainte vreme. Poate că s-a decolorat cu anii... - Jenia, sunt om în toată firea, nu-mi ești nici mamă nici bunică... Spune-mi de ce trebuie să-ți dau eu ție socoteală? - Uite Arkadi, explodă Jenia, pentru că noi înșine suntem la urma urmei singurii răspunzători pentru faptele noastre. Și dacă tu ești un om în toată firea, atunci trebuie să răspunzi și pentru situațiile în care ești implicat... El a sorbit o înghițitură mare din ceașca
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
Și dacă tu ești un om în toată firea, atunci trebuie să răspunzi și pentru situațiile în care ești implicat... El a sorbit o înghițitură mare din ceașca mică de cafea. A pus ceașca goală la marginea mesei. - Spune-mi, Jenia, te-a trimis cineva, sau ai tu așa un acces de moralitate? - Ce tot îndrugi acolo? Cine să mă fi trimis? Nevastă-ta? Părinții Lialkăi? Chiar Lialka? Bineînțeles c-o fac din proprie inițiativă. Acces de moralitate, cum îi spui
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
deodată și a schimbat tonul: - Ca să fiu cinstit, habar n-am avut că voi sunteți în relații. Interesant... - Crede-mă, aș fi preferat să n-am nici o legătură cu ea în general și cu atât mai mult cu prilejul ăsta... - Jenia, fă-mă să-nțeleg ce vrei de la mine. Istoria asta ține mai de mult, nu e primul an. Iartă-mă, dar nu suntem așa de apropiați încât să stăm și să analizăm problemele delicate ale vieții mele intime. Și Jenia
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
Jenia, fă-mă să-nțeleg ce vrei de la mine. Istoria asta ține mai de mult, nu e primul an. Iartă-mă, dar nu suntem așa de apropiați încât să stăm și să analizăm problemele delicate ale vieții mele intime. Și Jenia a înțeles imediat că nu e chiar așa de simplu totul, că în spatele cuvintelor se ascunde mult mai mult decât știe ea. Iar Arkadi are pe de-o parte un aer vinovat, pe de alta, arată ca și cum ar suferi... - Eu
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
știe ea. Iar Arkadi are pe de-o parte un aer vinovat, pe de alta, arată ca și cum ar suferi... - Eu așa am înțeles, că istoria asta e de curând. Iar tu îmi zici că nu e primul an..., a scos Jenia vorba din ea cu cleștele, blestemându-se că a intrat în balamucul ăsta. - Dacă faci o anchetă, atunci să știi c-o faci prost. Ca să fiu sincer, durează de trei ani, a ridicat el din umeri. Numai că nu înțeleg
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
pot să pricep... Vorbești despre asta ca despre ceva banal? Așa ceva nu intră-n capul meu, cum să se culce un bărbat în toată firea cu o puștoaică de zece ani... El își holbă ochii: - Ce tot îndrugi tu acolo Jenia? Care puștoaică? - Lialka a împlinit treisprezece ani acum o lună și jumătate! Adică ce crezi că e, junincă, femeie măritată, muiere? - Despre cine e vorba, Jenia? - Despre Lialka Rubașova. - Care Rubașova? se miră sincer Arkadi. O face pe prostu' în fața
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
o puștoaică de zece ani... El își holbă ochii: - Ce tot îndrugi tu acolo Jenia? Care puștoaică? - Lialka a împlinit treisprezece ani acum o lună și jumătate! Adică ce crezi că e, junincă, femeie măritată, muiere? - Despre cine e vorba, Jenia? - Despre Lialka Rubașova. - Care Rubașova? se miră sincer Arkadi. O face pe prostu' în fața ei, sau... - Da, Lialka. Fata Stelei Kogan și a lui Kostia Rubașov. - Ah, a Stelei! N-am mai văzut-o de o mie de ani... Da
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
copila care a avut ideea să născocească despre el așa o poveste trăsnită. Nu-și amintea de ea. Or veni acasă multe puștoaice, prietene de-ale Dașei, da' cine le ține socoteala? Pe urmă, luându-și o piatră de pe inimă, Jenia izbucni și ea în râs. - Înțelegi tu, dragul meu, că oricum te-am dat de gol cu amanta ta? - Într-o oarecare măsură. Treaba e că amanta chiar există. N-are nici zece, nici treisprezece ani, dar probleme sunt... înțelegi
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
chiar există. N-are nici zece, nici treisprezece ani, dar probleme sunt... înțelegi tu cum vine asta. Am fost tare furios pe tine când... Chelnerul a luat cioburile de porțelan, a chemat femeia de serviciu să șteargă podeaua sub masă. Jenia a așteptat vizita Lialkăi. I-a ascultat păsurile obișnuite. A lăsat-o să-i spună tot ce are pe suflet. Pe urmă a vorbit ea: - Lialia, mă bucur că ai venit mereu la mine și mi-ai împărtășit frământările tale
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
fără îndoială, că pentru tine e important să te dai mare și să mă păcălești cu istoria asta care n-a existat. Ai în fața ta totul, o să ai parte în viitor și de iubire, și de sex, și de pictor... Jenia n-a apucat să-și termine discursul pregătit din timp. Lialka se afla deja în vestibul. N-a scos un cuvânt, și-a înșfăcat geanta și dusă a fost pentru mulți ani... Dar Jeniei numai de asta nu-i ardea
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
și de sex, și de pictor... Jenia n-a apucat să-și termine discursul pregătit din timp. Lialka se afla deja în vestibul. N-a scos un cuvânt, și-a înșfăcat geanta și dusă a fost pentru mulți ani... Dar Jeniei numai de asta nu-i ardea. Iarna cufundată-n întuneric s-a urnit din punctul mort. Regizorul și-a făcut spectacolul și a venit din proprie inițiativă la Moscova. A fost vesel și trist în același timp, înconjurat tot timpul
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
trist în același timp, înconjurat tot timpul de o mulțime de admiratori, de gruzinii din Moscova care tânjeau sublim după Tbilisi, și de alți intelectuali locali îndrăgostiți de Gruzia și de mireasma vinului de acolo băut fără opreliști. Două săptămâni Jenia a fost fericită, și pădurea deasă din amiaza vieții ei zbuciumate a prins culoare, martie a fost ca aprilie, cald și senin, de parcă s-ar fi aflat în orașul ăla îndepărtat, însorit, așezat pe Kura, râul sălbatic. Și-a găsit
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
veșnicie, și că omul acesta care-i aduce sărbătoarea-n suflet, omul ăsta petrecăreț, a nimerit în viața ei ca un dar uriaș, atât de uriaș încât poate să-l îndure o vreme, dar nu-l poate lua cu sine... Jenia i-a povestit istoria cu puștoaica de Lialia, el la început a râs, pe urmă a spus că e un subiect genial... Pe urmă a plecat, Jenia a zburat la el în Gruzia, iar el a mai venit la Moscova
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
poate să-l îndure o vreme, dar nu-l poate lua cu sine... Jenia i-a povestit istoria cu puștoaica de Lialia, el la început a râs, pe urmă a spus că e un subiect genial... Pe urmă a plecat, Jenia a zburat la el în Gruzia, iar el a mai venit la Moscova, și nu numai o dată. Iar pe urmă totul s-a sfârșit de la sine de parcă nici n-ar fi fost. Și Jenia și-a dus traiul mai departe
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
subiect genial... Pe urmă a plecat, Jenia a zburat la el în Gruzia, iar el a mai venit la Moscova, și nu numai o dată. Iar pe urmă totul s-a sfârșit de la sine de parcă nici n-ar fi fost. Și Jenia și-a dus traiul mai departe. S-a împăcat până și cu cel de-al doilea soț și s-a lămurit cu vremea că-i e pur și simplu imposibil să-l părăsească: prinsese rădăcini zdravene, așa cum prind copiii... N-
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
întâlnit doar peste mulți ani la o masă în familie, iar Lialka era o femeie tânără, foarte frumoasă, o femeie în toată firea, măritată cu un pianist. Venise cu fetița ei mică. Fetița de patru ani s-a apropiat de Jenia și i-a spus că ea e o prințesă... Și cu asta basta. Povestea s-a sfârșit.
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
zeul Sărutului etc. Anul e împărțit în luni cu denumiri specifice: Bovarie, Maria, Aprilia, Jeni, Sexembrie, Dragostombrie, iar calendarul iubitafizic neortodox are printre sărbătorile sale: Zenobia Naumista la 12 augusta, Emma Bovary Adulatera la 23 bovarie, Veronika Suicida la 13 jeni etc. Totul gravitează în jurul celor 19 iubite imaginare, strigate într-un pynchonian Lot 19. Cine sînt ele și de ce au creat un univers în jurul lor? Răspunsul are cel puțin două direcții. Iubitele imaginare sînt, cu tot livrescul care le înconjoară
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
îl ruga pe Strum să treacă pe la administrație. începură să-și dea cu presupusul, în legătură cu ce ar putea să fie această chemare? Excedentul de spațiu? Preschimbarea buletinului? O verificare a comisariatului militar? Sau poate a dat cineva vreo înștiințare că Jenia a locuit la familia Strum fără să fi fost înregistrată? - Trebuia să întrebi, zise Strum, și nu ne-am mai fi bătut capul acum. - Sigur că trebuia, se declară de acord Liudmila Nikolaevna, dar m-am pierdut cu firea cînd
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]
-
Ranikhet, pierzând de mai multe ori cărarea și trebuind să treacă prin pârâu ca să urce spre bungalow. Îmi spusese toate acestea palpitând, căci, după câte am înțeles, avusese vreo aventură neplăcută în Ranikhet și plecase după căderea serii. Se numea Jenia Isaac, din Capetown, Africa de Sud, și se afla de câteva luni în India, cutreierând Himalaya în căutarea unei mânăstiri care s-o primească, îmi făcu de la început impresia unei exaltate reci, lucide, exaltată mai mult din dezamăgire decât din sete pentru
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mâncat turtele cu miere și m-am întors noaptea. Paznicul îmi spuse că memsahib e bolnavă și că a întrebat de mine. Cum o fi ghicit el asta? mă amuz eu, gîndindu-mă la bruma de hindusthană pe care o știa Jenia Isaac. Ciocănesc la ușă, și îmi răspunde un glas schimbat de febră. Asta m-a necăjit puțin, căci ideea că va trebui să stau mereu în preajma unei bolnave, și încă a unei bolnave albe, îmi era insuportabilă. Am găsit-o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mă neliniștește. Credeam că nici o emoție și nici un ridicul nu mă mai poate impresiona. Credeam că am ajuns nesimțitor, și proporțiile sau nuanțele nu mai îmi pot stimula atenția; treceam pe lângă ele cum ai trece pe lângă o piatră. Dar seriozitatea Jeniei, când a spus "absolutul", m-a deșteptat deodată la o lume de farsă și inepție, de păcăleală și somn, de ridicul și dramă. Lumea în care viețuisem și eu atâta vreme... Cu multă greutate am izbutit să schimb vorba, întrebînd-o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
viețuisem și eu atâta vreme... Cu multă greutate am izbutit să schimb vorba, întrebînd-o ce crede despre Gandhi și despre mișcarea naționalistă indiană. E un lucru pe care îl fac întotdeauna când vreau să țin departe pe un om oarecare. Jenia îmi mărturisește că, deși supusă engleză, aparține unei familii de evrei finlandezi, stabiliți pe la sfârșitul secolului trecut în sudul Africei, că nu poate suferi ipocrizia albilor, că a venit aici hotărâtă să uite tot și să intre într-un ashram
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ocultism și yoga; dar a cumpărat numai cărțile lui Ramacharaka, prin care a avut "revelația Indiei".) Două zile n-am putu să-mi fac plimbările mele lungi, n-am putu visa și medita cum obișnui am de atâtea luni, pentru că Jenia era încă bolnavă și avea nevoie de mine aproape la fiecare ceas. Simțise și ea, în cele din urmă, că mă cam plictisește puțin, dar era atât de singură și atât de nenorocită, încît își călca peste orgoliul și trimitea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
întreaga ei viață și a-mi lumina toate ascunzișurile sufletului ei, pe care îl voia divers de al celorlalți moderni, când, ca și oricare altul, trăia și ea un permanent bovarism, nutrindu-se cu idei maxime și adevăruri cu majusculă. Jenia mi-a destăinuit astfel întregul ei dezgust de lume, de societate, de familie și de dragoste, de nesfârșitele ei suferințe, până ce și-a regăsit libertatea, renunțând la totul. Numai despărțirea de muzică, de artă, a fost mai grea. Despre dragoste
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]