307 matches
-
său, căci printr-o reacție instinctivă și felină făcu un salt Înapoi, iar ceea ce ar fi fost o lovitură mortală să se transforme Într-o simplă zgîrietură, care a făcut totuși să-i curgă foarte mult sînge, Îmbibîndu-i imediat pantalonii jerpeliți. Se bălăbăni vreo patru-cinci metri, dădu peste o piatră, căzu pe spate și scoase un răcnet de durere, dar cînd bucătarul se aruncă asupră-i, gata să-i dea lovitura de grație, se trezi deodată cu un pistol Încărcat Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mai trebuie, și-atunci oricine poate să-l ia. Prostule! I-a arătat și alte lucruri găsite de ea, o mică motoretă de tablă, roasă de rugină pe unde i se dusese vopseaua, o oglindă crăpată, o carte cu coperta jerpelită, Înfățișând un pește mare de care se apropie un scufundător cu cuțitul În mână (erau și niște cuvinte În germană, dar Adam n-a fost În stare să le citească), și o păpușă cu ochi albaștri, cu gene negre și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
murdărie. Adam Își scosese lucrurile din micuța lui tașcă de pânză și le aranjase ca o mică piramidă pe un scaun: un teanc de haine bine Împăturite, o hartă, o carte cu titlul Scufundarea În aventură, un caiet vechi, cam jerpelit, strâns cu o bandă elastică, și o punguță de plastic cu biscuiți, mai toți sfărâmați. Maioul Însemnat BERKELEY era pus separat, pe brațul scaunului, ca și cum ar fi fost de așteptat să fie dus de ea la spălat. L-a privit
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
putea să nu Însemne nimic. Nu era lămurită dacă era oboseală nervoasă sau iritare, furie sau ignoranță. Pe când nu ieșiseră Încă bine din curtea spitalului, au zărit-o pe sora Cantik alergând stângaci după mașină, Împiedicându-se În sandalele ei jerpelite. Strângea ceva În mână, un cocoloș alb de hârtie. Avea să-l dea pe fereastră și să-l prezinte ca pe un dar rar și minunat. — Uneori mai rămâne câte ceva În urma pacienților, când mor, de pildă, și nu vine nimeni
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
s-a întors, a reînălțat casa, hălăduiește acolo, dacă a hălădui e verbul potrivit pentru un pictor care orbește. Ne-am instalat pe malul iazului, cu sprîncenele de stuf netăiate. Totul părea imitare proastă, de teatru de provincie. Decor ieftin, jerpelit. Cerul cel adevărat, soarele cel adevărat, apa cea adevărată fuseseră luate de-acolo de Rusalin Pop și fixate în tablouri. Nici șarpele (dezmierdînd iarba căzută în patimă după el) nu s-a arătat. Iarba era țepoasă și uscată, ca din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
enigmei legate de tine. Altfel cum ar fi aflat cei interesați adevărul despre cum s-a metamorfozat Potaie de-a lungul tristei sale derive, și cum rătăcește el după moarte exact la fel cum a făcut-o și în timpul vieții, jerpelit și bolnav? — Te punem pe picioare cît ai zice pește, Curistule, spune Gulie, venindu-i inima la loc, respiră? îl întreabă pe Dendé care încă stă aplecat deasupra trupului aflat în leșin, cu capul spart și mandibula dislocată, aduceți-mi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cîteva măsurători cu măciulia de la bățul moșului. La vreo cîțiva metri vede o umbră a iepurelui și se îndreaptă într-acolo ca să definitiveze curățarea piciorului. Nu departe însă, vede un lan de ciuperci. Am noroc, doar am călcat... Scoate pălăria jerpelită, se scarpină în cap, se uită roată și tot nu înțelege. Adică cum? Aria plină de ciuperci este puțin ascunsă și totuși n-a dat nimeni de ea. Ciudat. Bătrînul socotește că aceste ciuperci nu-i pot umple sacul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
păru să stea câteva clipe pe gânduri, apoi zâmbetul de pe chip i se lăți și răspunse cu o voce mucalită: Vezi-ți de treabă, mă nene!... Mata ești sărit de pe fix?... Am nevastă și copii acasă!... Și bălăngănindu-și geanta jerpelită, o luă repede din loc, grăbit să-i ajungă din urmă pe tovarășii săi de muncă. Șoferul mașinii negre apăsă vesel pe claxon și, scoțându-și pe geam capul tuns regulamentar, strigă în gura mare, ca să-l audă toată lumea: Trăiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de-al tău s-a învrednicit să aibă vreo nouă mii de soții. Ăsta da bărbat! Dar tu, cu numai trei soții, nu văd cum mi-ai putea garanta libertatea. Hai, Ahmad, dacă tot ți-a căzut cu așa tronc jerpelita asta de șapcă, uite, fac un act de caritate și ți-o ofer cadou. Cunosc un rapper neamț care era îndrăgostit lulea de plante. În cele din urmă i-a căzut cu mare tronc un ananas, motiv pentru care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nimic. Habar n-aveam ce-i acela jurnal, dar mi-a trecut prin cap c-ar putea fi vorba despre o comoară, altfel de ce ar avea nea Onuț atâția prieteni devotați? Tata scoate de sub perna lui nea Onuț un caiet jerpelit și citește... "Colonelul Panin: jumătate om, jumătate animal. Jumătatea de animal e mai mare... Jumătatea mai mică, de om, e ticăloasă. Pute ca un veceu public. Nu se uită în ochii tăi. Nu lovește decât după ce este sigur că te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
se prinsese și de mine la gramatică, și reveniseră la pertu. Hopa... Tata, minimalizând ca și mine, în momentele în care încercam să fac dintr-o boacănă cât blocul una care nu se vede nici la microscop: "A, caiețelul acela jerpelit?"... Exact... Vorbise stilatul grav... Apoi tăcere. Și tot așa... Ne-ar interesa Jurnalul acela... Tata nu pierde ocazia să arate că are un arbore genealogic de excepție: "Înțeleg". Asta însemna că este un om foarte deștept, poate pătrunde în profunzimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Vreau să fiu urât. Mi-aș dori să fiu și mai desfigurat, și mai respingător. Am să mă despoi de haine și am să le azvârl. Pe toate! Nu-mi mai trebuie niciun fel de eleganță. Am să umblu murdar, jerpelit, ca un vagabond. Îmi cumpăr un butoi și mă bag în el. Am să trăiesc, astfel, adevărata viață înțeleaptă, pe care a dus-o acel îndepărtat Diogene. Și n-o să-mi pară deloc rău, cu siguranță. Chiar dacă sunt cu totul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
deschiderea oficială a stagiunii. întârzierea o datorăm unei finanțări întârziate venite de la ministerul de resort. Totul e bine când se termină cu bine. Așa e oare? Nici nu mă pot gândi la vechea înfățișare! Vetustă, cu o pardoseală de linoleum jerpelit. Acustica era, însă excelentă. Acum sala arată civilizat. Are un aspect ce o situează la nivelul sălilor bune din Europa. Spațiile sunt, în general, bine rostuite. în schimb sonorizarea interioară a sălii a devenit inegală. Sper că nu definitiv. Este
S-a redeschis Studioul de Concerte Radio by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6764_a_8089]
-
mă obsedează. Un personaj fără identitate, fără biografie, exceptând-o pe cea variabilă, comandată de împrejurări; ceva joycian de la eroul Bloom; când așa, când altfel; surprinzător prin aparițiile și caracterele sale veșnic reînnoite... O infinitate de alter-ego-uri... până la Contabilul jegos, jerpelit, purtând la subțioară mapa lui neagră, crăpată, de vinilin... (viitorul Rânzei, - adaug în 2005). Sincopă între două sau o mulțime de manifestări ale aceluiași erou... Tehnică de romancier mare..., nesătul. Am spus: Joyce!... * Un om care este confuz, în general
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7621_a_8946]
-
al șoaptelor. Ca un miracol care definește prietenia concret, dureros de concret. Îl priveam cu coada ochiului cum îi privește el pe Virgil Flonda și pe Constantin Chiriac. Cum se transferă anii și amintirile în masivitatea unuia sau în pălăria jerpelită a celuilalt, a uscatului. Cum detaliul susține toată pledoaria unei uriașe lecții de actorie și de viață. Cum apasă experiențele comune, și fidelitățile, și trădările pe ochi, pe cuvînt, pe ghete, pe jobene, pe rîs, pe plîns. Cum Beckett tace
La început a fost cuvântul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7252_a_8577]
-
știe precis cine oferă și cine cere... Altfel stau lucrurile într-o epocă de glorie și de prosperitate economică. Miza se mărește. Măslinii, ajungând în apogeul producției lor generoase, apare și ideea de drept a omului, de unde impertinența..., obrăzniciile..., sfidările jerpeliților și, de la un anume punct în sus, ale intelectualilor, - nonconformismul. Oricât de pârlit, insul începe să simtă că el este totuși cineva... Cunoaștem cu toții povestea petrecută între anii 413-327 înaintea erei noastre, - cum Diogene, cinicul, locuind într-un butoi, și
„Lixandru Machidon“ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7156_a_8481]
-
feudală... Asupra unei Europe individualiste, sceptice și democratice. Europa fascinată de succesiunea lui Mao Tze Dun, omul cu puteri hiperdictatoriale asemeni unui Zeu... * Necunoscutul care îl însoțește peste tot pe eroul romanului este un personaj fără o identitate precisă, cam jerpelit și nespălat, vorbind într-un argou dinainte de războiul al doilea mondial și referindu- se la întâmplări politice petrecute cu mult înaintea celor în viață și cu un haz desuet... El poartă mereu asupra-și o geantă crăpată de vinilin negru
Diverse by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5405_a_6730]
-
al șoaptelor. Ca un miracol care definește prietenia concret, dureros de concret. Mă uitam cu coada ochiului cum îi privește el pe Virgil Flonda și pe Constantin Chiriac. Cum se transferă anii și amintirile în masivitatea unuia sau în pălăria jerpelită a celuilalt, a uscatului. Cum detaliul susține toată pledoaria unei uriașe lecții de actorie și de viață. Cum apasă experiențele comune, și fidelitățile, și trădările pe ochi, pe cuvînt, pe ghete, pe jobene, pe rîs, pe plîns. Cum Beckett tace
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
de ștevie cu semnițe în vârf. Nelipsita bancă pentru taifasurile duminicale. La fel și în cartierele mărginașe ale orașelor, care însă mai au în plus vecinătățile unor scheletice hale sau fiare ruginite, rămase de pe vremea industriilor ceaușiste. Spre centru, blocuri jerpelite și, în fine, piața cu clasicul centru civic, și el jerpelit, dar garnisit din abundență cu jardiniere și ghivece (în spațiile verzi, tot bălării).” Ce să spunem? Nimic altceva decât că imaginea întregului, rezultată din descrierea atentă și needulcorată, este
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4619_a_5944]
-
La fel și în cartierele mărginașe ale orașelor, care însă mai au în plus vecinătățile unor scheletice hale sau fiare ruginite, rămase de pe vremea industriilor ceaușiste. Spre centru, blocuri jerpelite și, în fine, piața cu clasicul centru civic, și el jerpelit, dar garnisit din abundență cu jardiniere și ghivece (în spațiile verzi, tot bălării).” Ce să spunem? Nimic altceva decât că imaginea întregului, rezultată din descrierea atentă și needulcorată, este în măsură să ne arunce în depresie. Mașinăria infernală a propagandei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4619_a_5944]
-
fondurile instituției, aparate de supraveghere a personalului, a început să le plaseze în ascensoare, le cere pretutindeni, în birouri, - Big Brother întîrziat, gata să cheltuie nesăbuit, pentru hăituială polițistă, într-un edificiu unde ambianța se degradează întristător, unde arhitectura arată jerpelit și tot mai penibil. Ba chiar, plăcere tentaculară, cei vizați de atenția pizmașă a prezidentului se trezesc și cu urmăritori în preajma propriei locuințe, cîte trei pe parcursul a două sute de metri, oameni din Radio care salută și deschid îndată telefoanele celulare
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
dar e o cămașă albă, cu broderie, cu nu știu ce. Mă întorc după 45 de ani și văd pe țăran îmbrăcat a la Mao Zedong, în niște jeanși șifonați, adică cea mai urâtă calitate și cu el un tricou de lână jerpelit cenușiu, care era altă imagine a românului", și-a reamintit diplomatul. Regula de politețe a lui Neagu Djuvara Neagu Djuvara, considerat astăzi una dintre cele mai fascinante figuri ale vieții intelectuale din România, a vorbit și despre regula sa de
Regula de politețe a istoricului Neagu Djuvara by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30365_a_31690]
-
cu șorici, resturi de carne de la vreun second și bucățele din arborele de cauciuc numite pe românește zgârciuri, din care am văzut într-un reportaj tv... A trecut și Moș Nicolae lăsând în urmă o mulțime de ghete și ghetuțe jerpelite și goale, adică așa cum le găsise... Doar soacrei lui Haralampy, care își pusese bocancii cât mai aproape de patul ginerelui, Moșul i-a pus într-unul un bilet pe care scria cu cariocă neagră: ,Brie, femeie, matali nu ții samă că
Papucii lui Năstase și Iliescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11062_a_12387]
-
superioară, putem spune... Teama caracterizează, va să zică. De ce anume îți este frică, teamă, depinde și propriul tău caracter. Și dacă nu caracter, chiar, măcar starea în care te afli pe moment... Mai departe, deslușesc: Pe noptieră ea are o ediție veche, jerpelită a Codului manierelor elegante. El iese, se duce după țigări și pâine. A lipsit destul timp. Astfel încât, atunci când se întoarce, ea, care stă în pat și citește, începe să râdă văzându-l prăfuit, cu genele galbene, cu fața pudrată parcă
18 mai 1963 (variantă la Praful ) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11210_a_12535]
-
acel lucru? - Desigur că ți-l dorești... Tot așa și cu Eros, face Socrate, și așa mai departe... Și-apoi, adaugă el, nu este adevărat, ce susține Agaton că Eros ar fi frumos, bun, darnic. Din contră, e răpănos, desculț, jerpelit și veșnic sărac. Să-i spună el, Socrate, lui Agaton, pentru ce... Pentru că, la un ospăț dat de Afrodita, pe vremuri, a venit și Sărăcia să cerșească, să capete și ea ceva, cum umblă ea peste tot, și văzând în
Eros ori Ura (5) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10847_a_12172]