369 matches
-
Acasa > Poeme > Antologie > ROD DE RODIE Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1532 din 12 martie 2015 Toate Articolele Autorului Rod de Rodie Am plecat de ani în lumea largă Să găsesc o rodie pe rod Jinduiam la fructele de fragă Ignorând că s-au născut din glod Mai colind pământuri în pustie Unde crește floarea de amor Din nisip țâșnește apa vie! În Morgana visu-i orbitor. Implacabil se afundă zarea - Nici nu știu când veacul a
ROD DE RODIE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1426111423.html [Corola-blog/BlogPost/365658_a_366987]
-
palmele-i de lut “ , spre care aleargă atrasă de o inefabilă chemare de vine din străfunduri de conștiință însăși copilăria...Un dialog original și firesc încadrat după episodul apariției turcului dezvăluie în același limbaj cu parfum și gust de bunătăți jinduite de cei mici tainele din panerul cu minuni al turcului- prietenul copilului: “- Giurgiuc, mi-a zis, iar ochii priviră mai cruciș./ De mult n-a fost turcul atât aliș-veliș.../ Zi darnică, de lapte și miere, aferim!/ hai, ia ce vrei
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_oglinzi_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
NECLAR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 780 din 18 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Statutul meu nu e prea clar Și situația atestă Că toată lumea mă detestă Fără vreun motiv elementar Mai mult calic decât avar Sătul să jindui o siestă, Că toată lumea mă detestă Fără vreun motiv elementar În jurul meu prietenii dispar Deși păstrez dorința manifestă Să mă iubească cei ce mă contestă, Ceea ce se-ntâmplă foarte rar, Că toată lumea mă detestă... Referință Bibliografică: Rondelul unui statut neclar
RONDELUL UNUI STATUT NECLAR de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rondelul_unui_statut_neclar_ion_untaru_1361247636.html [Corola-blog/BlogPost/351788_a_353117]
-
Acasă > Orizont > Meditație > STĂNCILE CREAȚIEI - PROZA SCURTĂ - CEZARINĂ ADAMESCU Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 595 din 17 august 2012 Toate Articolele Autorului STĂNCILE CREAȚIEI Mă uit mereu cu ochi jinduiți la bibliotecă mea de acasă. Mi-ar mai trebui câțiva pereți disponibili să le pot vedea pe toate. Măcar cotoarele. Spun „de acasa”, pentru că a mai existat o bibliotecă uriașă, în cinci camere spațioase, unde mi-am petrecut peste 3
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 by http://confluente.ro/Stancile_creatiei_proza_scurta_c_cezarina_adamescu_1345188044.html [Corola-blog/BlogPost/365855_a_367184]
-
zilnice ale forțelor răului? Va fi în stare Europa să se apere în fața amenințărilor interne și externe? O Europă în care naționalismul extremist pare a reocupa scena politică. Nu va fi ușor, marele urs arătându-și tot mai mult colții, jinduind la bunurile și valorile țărilor civilizate. Obiceiuri vechi. Mai sunt și alții, dar nu atât de amenințători și provocatori. Exacerbarea naționalismului (să ne luăm țara înapoi) conduce la închiderea granițelor, iar moartea Europei civilizate se va produce în scurt timp
TABLETA DE WEEKEND (185): DONALD de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1485929814.html [Corola-blog/BlogPost/368771_a_370100]
-
Groșaru s-a dus dar a rămas să-l plângă poezia. Motto: „Eu arăt altora drumul drept pe care l-am cunoscut târziu, când eram obosit de rătăcire” (Seneca) Tristă-i toamna în cuvinte, sursa lumii efemere Negăsind o înlesnire jinduie a plictiseală Trecători prin drumul vieții sug esența din tăcere Apoi plâng plăcerea lumii chinuiți de oboseală. Însă lumea e confuză și ascunde în plăcere Mari dureri neobservate și deșarte deziluzii Crud stăpân făcându-și toamna ce usucă în tăcere
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Moartea_calatorului_ioan_grosaru.html [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
din motive de independență din fire, de neimplicare în niciun fel, altfel decât profesional și cultural, la acțiunile publice, politice mai ales. Și nu din considerente de teamă sau altceva ... La încercarea celor de mai sus, generoasă pentru unul care jinduia după așa ceva, i-am răspuns cu un nu categoric. Făcuseră în secret scenariul implicării mele, fără a bănui vreun moment saua lua în calcul un eventual refuz. Întocmise până și planul vorbirii, ce urma să fac în plenul ședinței de
ERA SĂ INTRU ÎN POLITICĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Era_sa_intru_in_politica_.html [Corola-blog/BlogPost/360862_a_362191]
-
fierbinte și pasională...Mașinăria îți funcționează la maxim, că m-ai topit așa de repede”. Cred că atunci mi-a pătruns și în suflet. Deși simțisem acele dureri inerente, am trăit satisfacția de a fi trecut în rândul femeilor. Ceea ce jinduisem de atâta vreme... Maria iar a oftat, privind ciobul de cer din vârful teiului desfrunzit. Ochii i s-au umezit. Voia să izbucnească în hohote de plâns dar amintirile trăgeau de sufletul ei zdrențuit: întoarce-te, întoarce-te la noi
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1484822715.html [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
Tuleanțev ș.a. ca el care de la Moscova cer implicarea Rusiei în „apărarea republicii moldovenești transnistrene de invazia armatei române” ș.a. Aceștia zdruncină de zor corabia serios avariată a actualei guvernări pentru a o răsturna și declanșa alegerile anticipate atât de jinduite de ei. În problema reunirii există două modele: modelul 1859 când s-au unit două entități - Moldova și Muntenia, și modelul 1918, când o Basarabie amenințată de pericolul intern (ceea ce se întâmplă astăzi: o criză politică adâncă legată în mare
SUNTEM ÎMPINŞI PE MARGINEA PRĂPASTIEI de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1434882376.html [Corola-blog/BlogPost/379677_a_381006]
-
cu sutele, aici pe munte va găsi pe cineva curios de a privi cu admirație, un corp tânăr și frumos ca al ei. Nu se gândea la frivolitatea gestului său, ci la faptul că vor fi atâția bărbați care ar jindui după serviciile sale sau după corpul și frumusețea sa. Recunoștea în sinea sa că era o femeie frivolă, însă nu se putea abține, pur și simplu. - Unde vrei să ne așezăm? întrebă Mircea. - Până îți iei tu o bere, găsesc
CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427003675.html [Corola-blog/BlogPost/353427_a_354756]
-
în noi, un grăunte de viață, o sămânță de credință, o rugăciune cât un bob de muștar, câtă vreme sufletul a rămas copil, nu e totul pierdut. Vom găsi împreună, picătura de Lumină de care avem nevoie și la care jinduim fiecare, ca să trecem, de la vremelnicie, la veșnicie. Măcar atât să împărțim cu Dumnezeu: o lacrimă de mir. Este mesajul forte al acestor poeme iluminate de Duh, dăruite nouă, fie sub forma unor candele mici, a unor licurici în noapte, care
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezia_ca_exercitiu_de_supravietuire_cronica_la_cartea_lui_jianu_liviu_florian_alter_iuda_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
avea în permanență trezite simțurile plăcerii și dezgolea voit femeia în pictură, o mângâia cu pensula lui, iar culoarea era cea care umbrea voia. În Domnișoarele din Avignon, 1907 permanență amorezat Pablo Picasso își trăia viața împlinindu-se prin artă, jinduind și exprimând după senzualitate în forme bizare pe care ochiul și mintea lui au dat să le așeze în ceea ce s-a numit cubism. Anul 1907, când pictează Domnișoarele din Avignon, îi va decide soarta prin noile forme pe care
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Picasso_si_intimitatea_lumii_pudice_stefan_lucian_muresanu_1337331927.html [Corola-blog/BlogPost/358841_a_360170]
-
câteva zile de fericire cu el și va face tot ce va depinde de ea ca această dorință să se împlinească. Nu se va eschiva de la nimic. Va face tot ce-și dorește Mircea cu ea și cu corpul său. Jinduia după intimitatea camerei părăsite de câteva ore, dar se bucura la gândul că vor reveni cât de curând în acea cameră de hotel plină de promisiuni. Cu berea în față stăteau pe terasa cofetăriei și admirau priveliștea. Era o zi
CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426830272.html [Corola-blog/BlogPost/379793_a_381122]
-
transforma, cu tot cu hâr, într-o scârbita iaină O, schimbă-ți blană asta, ca ura-mi să transformi într-o lumină blândă ce-ți mângâie noblețea fii numai dor senin, cu chip de înger dormi că inima-mi plăpânda să-ți jinduie finețea Prefă-te într-un „mine”, cel plin de prea iubire, că din frumosu-ți chip să-ți iasă a ta fire... Sonnet 10 William Shakespeare For shame deny that thou bear’st love to any, Who for thyself art șo
ÎN INIMA-ȚI DE PIATRĂ, NIMICUL ARE LOC de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1435347767.html [Corola-blog/BlogPost/352842_a_354171]
-
nu țes, ci se desăvârșesc în lumină. De aceea omul cel puternic este acela care nu-și irosește forța în ură sau în lucruri de nimic. Cel care vrea să se desăvârșească nu are nevoie de nimic din ale lumii, nejinduind la nimic dintr-ale ei. Căutarea omului nu este din lumea aceasta, însă el trebuie să vadă în tot ceea ce îl înconjoară, chipul Celui care a făcut toate acestea, și care are o dragoste fără margini. Și astfel, forța pe
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
într-un pământ străin și neprimitor. Noi înșine trebuie să săpăm această comoară să o scoatem din locul ei și să o ridicăm la cer fiindcă unde este comoara noastră acolo va fi și inima noastră. Iar dacă inima noastră jinduiește după comori pământești precum aurul și argintul și toate bogățiile lumii, inima noastră va rămâne îngropată în lume și în ale ei. Dar dacă comoara noastră este în cer, inima noastră va fi și ea în cer, altfel spus, omul
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1407532122.html [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
falsă, o minciună. Dumnezeu n-a intrat cu bocancii în viața nimănui și n-a forțat ușa nimănui. El este de o gingășie și de o delicatețe pe care n-am întâlnit-o la nimeni pe pământ. Toată viața am jinduit după delicatețe, după gingășie, după aceea frumusețe care nu epatează și care se impune prin aristocrația ei, prin sublimul ei. Doar Domnul este așa ! Mai târziu mi-am dat seama că yoga era, de fapt, un curs de idolatrie în
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_marieta_prundeanu_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/366662_a_367991]
-
nu poate fi confirmată vizual, ceața împiedică și ascunde fapta. Dar o și trădează pentru că se impregnează de izul de rășină. spital de copii - pe geamul aburit un om de zăpadă Cezar Florin Ciobîcă Din șirul celor care au tot jinduit la zăpadă în această iarnă uscată. Omul de zăpadă era desenat pe asfalt sau chiar reciclat dintr-un șotron. Nu-i de mirare că-l pot închipui, cu degetul pe geam, și copii din spital. albi doar pe-o parte
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARIILE POEMELOR PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_traian_atanasiu_comentariile_valeria_iacob_tamas_1327901491.html [Corola-blog/BlogPost/360565_a_361894]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BLESTEMUL NĂPÂRCII Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Pe-o margine de lume, când aripa-mi întind, găsesc dureri trecute, poporu-mi pustiind, năpârci atât de multe, la miere jinduind, feroce și flămânde, azi, zestrea-i siluind... Si-n zboru-mi făr'de margini sub Soare bântuind, privesc astăzi năpârca otrava-și înghițind; și-a adunat averea pe semeni jefuind, dar, azi, brațele legii se-ntind și o cuprind. Se apără
BLESTEMUL NĂPÂRCII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1425130299.html [Corola-blog/BlogPost/374695_a_376024]
-
Doar puține-Ți stăm la masă, / celelalte stau căzute / celelalte stau căzute”. Cu toate că primește atâtea daruri de la Dumnezeu prin Duhul Sfânt, omul este prin firea lui nemulțumit și mereu vrea altceva. Dacă ar conștientiza valoarea acestor daruri, nu ar mai jindui la nimic și Dumnezeu i-ar fi de ajuns: “E-atâta lumină pe cale / și-o umbră de vis sub copaci, / dar eu mă-nveșmânt în tristețe / de parcă nu Tu mi-ai fi vraci // O pace adâncă plutește / și păsările-au ațipit
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrarea_in_legile_firii_cronica_la_cezarina_adamescu_1356363434.html [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
Stihuri > Prietenie > SUNTEM CONDAMNAȚI ÎN AGORĂ Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 619 din 10 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cu gesturi calpe viața ne devoră vise în gri dezarticulate urme proscrise se vor uitate suntem condamnați în agoră jindui anahoret privesc ador implor iubire un drum sunt eu și tu ne topim în râncede păcate lăsăm în urmă eternele semne incizii înrămate în poem sărutul tău năprasnic le ignoră penitențe ne înconjoară iubire tu și eu pe lemn de
SUNTEM CONDAMNAŢI ÎN AGORĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_suntem_condamnati_in_agora_gheorghe_serbanescu_1347296713.html [Corola-blog/BlogPost/343733_a_345062]
-
câteva zile de fericire cu el și va face tot ce va depinde de ea ca această dorință să se împlinească. Nu se va eschiva de la nimic. Va face tot ce-și dorește Mircea cu ea și cu corpul său. Jinduia după intimitatea camerei părăsite de câteva ore, dar se bucura la gândul că vor reveni cât de curând în acea cameră de hotel plină de promisiuni. Cu berea în față stăteau pe terasa cofetăriei și admirau priveliștea. Era o zi
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403098440.html [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
un reflex condiționat fără obiect. Omul se roagă în pod sau în pivniță: „mă rog în pivniță” („Porcec”). Un astfel de impuls apare și când se află în cârciumă. În acest cosmos cu legi poetice, eul liric râvnește material și jinduiește către un Dumnezeu știut ca „absent”. Aici dacă „transcendența este goală”, cum spune Hugo Friedrich, nu contează. Mai exact, transcendența este absență, iar „credința e goală”. Peste lumea simțirii „ca o amară, mare pasăre marină/nenorocul plutește”. („Ieudul fără ieșire
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-eul-poetic-si-fiinta-minima-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
a pomenit Când turcul case, moschei aci și-a zidit... Stăpânea de prea mai mult ca și acasă, Acea credință în mai bine nu era-n viață! Prin sângele vărsat el scrisa hotarele, Prin vene de vitejie învinsa hoardele, Care jinduind pământ nu conteneau, La ce pentru pământii era tot ce aveau... Pe când începea ordinea a restaura, Și cetățile, orașele țării le răscumpăra, Sultanul bine nu află a piezării veste, Că nevasalul de Mihai îi răpuse oastea! Iubea neamul și țara
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1433973042.html [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
drum, dar să fie liberi în credință, desigur nu cu ușurință au fost lăsați să plece.. Unii s-au întors în țara de baștină, căutându-și rădăcinile, alții în alte direcții, iar unii au ajuns pe aceste meleaguri dobrogene roditoare, jinduite pentru aceasta de numeroase nații: de tătari, de turci, de greci, italienii manufacturilor, de bulgari și chiar de ruși. ’’Credința este baza tuturor miracolelor care nu pot fi analizate de legile științei’’ - Napoleon Hill În localitatea Kogălniceanu primele suflete germane
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1433451069.html [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]