361 matches
-
fonică, indicînd un absurd minor. E aspectul cel mai modest al producției în cauză: "Între Est și Vest / un tampon de azbest // Un copil născut din incest / S-ar putea ca acest // text impulsiv să fie un rest / de pe când jinduiam în arest // între mocirle și Everest / la coada vacii în Est" (28 iunie 1998). La capătul celălalt, marcat de un rictus de gravitate ce înlocuiește surîsul ca și de dimensiunea amplă a tabloului, apare o perspectivă coșmarescă a unui final
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
cu Alexandru Mironov, și cu presa național-comunistă, și cu jurnalismul de scandal, spre a torpila desemnarea lui Neculai Constantin Munteanu ca președinte-director general al instituției din Calea Dorobanți. Un post pe care Lucia Hossu-Longin l-a vizat mereu, la care jinduiește și azi. Multiplele măști ale personajului au căzut atunci definitiv, oportunismul, caracterul duplicitar sau, mai exact spus, lipsa de caracter s-au etalat grețos precum psoriazisul pustulos". A închis TVR Cultural, a premiat Jurnalul Cultural Criticul Morariu a mai subliniat
Atac devastator la Lucia Hossu Longin, după premiile APTR by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/62310_a_63635]
-
lungi și flasce, fără să lase godeu în mintea cititorului. Că scrie despre Hasdeu sau Bărnuțiu, despre Voiculescu sau Paulescu, despre Cezar Petrescu sau Vintilă Ciocâlteu, Papadima e invariabil siropos. Nu întâmplător Nichifor Crainic, făcând bilanțul revistei în 1942, mărturisea: „Jinduim de ani după un critic, care, dedicându-se cu pasiune studiului literaturii, să ridice în lumina dreaptă adevăratele valori românești ale artei contemporane. Criticul acesta nu a apărut încă.“ (p. 6) Ce i-a lipsit lui Ovidiu Papadima ca să atingă
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
putea să-și salveze pielea. În schimb și-a salvat onoarea, astfel cum s-a întîmplat cu un alt mare cărturar al nostru N .Steinhardt, în virtutea convingerii că onoarea e o formă a libertății. A acelei libertăți la care ambii jinduiau enorm în anii regimului comunist, de al cărui sfîrșit moartea i-a despărțit cu puține zile. Nu cumva, lipsiți de legătura cu paradigmele unei lupte pentru dobîndirea libertății, junii de azi înțeleg a o cultiva în chip deviant? A o
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
e prea nesemnificativ pentru a scăpa de înregistrare și catalogare. Nu vreau să dau de înțeles că peștii mei ar fi cumva o alternativă la isprava lor, un soi de registru răsturnat. Nu mă atrag chestiunile mărețe, nu la asta jinduiesc. O carte sau o imagine pot fi, în cazul cel mai bun, asemenea unei uși deschise, o invitație într-o casă goală - odată ce-ai pătruns, e treaba ta cum îți așterni. Așa că nici eu n-am cum să îndrăznesc
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
consumați, ca subiecte de presă, de mecanismul acesta care ridică și desființează cariere. Deloc întâmplător (și venind tot dintr-un aer al timpului bucureștean, de la Caragiale, de la Camil) toți acești oameni amestecați, făcând eforturi să se ia unii după alții, jinduind întâi la ce n-au încă, pentru ca mai apoi să invidieze ce-au pierdut deja, sunt atrași fără scăpare de teatru: „Pe Calea Victoriei e o revărsare fără istov, din toate ungherele capitalei, din toate cotloanele țării. Amestec de glasuri și
Fantoșe bucureștene by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3325_a_4650]
-
mân, purtat de vijelii. Vorbesc acum în numele acelor Ce-s vii și strașnic vor să fie vii! Ei sunt copii ce nu-s născuți să moară, Sunt tineri de iubire însetați, Și sunt bărbați ce pentru-a doua oară Nu jinduiesc ei straiul de soldați. Iar voi visați în oarbă prăvălire Urgia izbucnită din atom, Pe sate, peste-aceste cimitire, Morții nici morți să nu cunoască somn. Visați mari pălării de foc și larmă Peste orașe, case, curți și porți, Ca viii
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
repetăm, captivi. Nabucodonosor, cel căruia tălmaciul îi scrie, din când în când, sub numele de Nabucodonosaurus (iarăși, lecțiile cu Galpetra, profesoara de botanică-zoologie, și obsesia speciei) e simbolul ciclurilor de mărire-decădere. Povestea lui, tragică, se va repeta, de câte ori cineva o să jinduiască la prea mult bine. Așa cum tălmaciul și soția lui repetă povestea lui Tristan și a Isoldei. Însă nu pe aceea celtică, ci una banală, Isolda tălmaciului fiind căsătorită, înainte, cu un Tristan care a murit stupid, într-un accident și
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
de zăpadă/ topindu-se/ pe limba fierbinte a luminii?// Ușa neantului scîrțîie,/ nu o deschide/ întrerupîndu-ț i sîrgul!” (Ușa). Sau : „Un măr căzut vorbește despre soare./ Urechea de ghețar, deschisă, doare./ Izvoare moi urcă-n rîuri sumbre,/ Pe-ascuns, țărîna jinduiește alcătuirea florii...” (Și, iarna...). Avem astfel a face cu o trudă a (des)cumpănirii reprezentă rilor cu care operează poetul (temeritatea e, firește, maximală, sfiala minimală), care se lasă cu „sudoarea singurătății” (sintagmă reprezentînd titlul adecvat al unuia dintre volumele
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
de urs dormim în univers ca-ntr-o singură iurtă toți pantalonii și toate cămășile și toate rochiile sunt pentru noi toți amestecați și străini în propriile identități aruncați în propriile dorințe și-n poftele altora jumătăți uitând jumătăți sferturi jinduind sferturi cinzeaca și țoiul prin sfere boțite întregul detronează întregul și partea nu știe de parte când partea destramă întregul și întregul n-are grijă de parte vidul prin care vrem să ieșim e golul prin care vrem să intrăm
Fără să știm by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/2938_a_4263]
-
afară de zilele ploioase când nu putea urca pe drumul desfundat. Adusă de spate, sprijinindu-se cu brațul drept într-un bat care-i ajuta mersul șchiopătat aproape basculant în jurul șoldului înțepenit de multă vreme, mergea spre casă că spre mănăstire jinduind la răcoarea și odihnă casei alături de bărbatul care-o aștepta să frângă pâinea în porții mici numărate pe zile. Pâinea proaspătă o ținea între brațul stâng și piept iar sub ea, cu antebrațul strângea lângă piept o sticlă de plastic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
reîntoarcerii la normalitate cu cît revolta populară, fierberea ei sublim spontană au fost deturnate de către un grup de profitori, emanați de facto nu din revoluție cum pretindeau, ci din structurile ,de rezervă" ale vechiului regim, locatari ai Cartierului Primăverii care jinduiau la locuri ,mai în față": ,în frisonul schimbării, al eliberării energiilor care pulsau sub Liniștea Noastră, garda a II-a tînără de nomenclaturiști s-a grăbit să-și ocupe Scaunele. Armata s-a revigorat cu Mai Vechii (înlăturați din funcții
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
și ziarul tineretului, Scânteia tineretului. Scântea tineretului a fost primul ziar românesc care s-a debarasat de clasica și scolastica, pentru epoca aceea, paginație și a adoptat un nou, modern, curajos și provocator aspect artistic, pe care l-ar fi jinduit orice ediție europeană. Meșterii primi ai acestei realizări au fost artistul plastic Mihai Sânzianu și șeful Secției Artă și Literatură a ziarului, criticul C. Stănescu. Să mai pomenim că în paginile acestei secții au fost lansați și popularizați aproape toți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de aici, tot atâta mângâiere am avut încredințându-mă că am răspuns chemării celei adevărate. Părerea mi-o spun deschis în câteva cuvinte: aici sunt și „primenitori”6 de bună credință, dar sunt înzecit mai mulți obosiți de luptă, care jinduiesc după zilele pe care ni le pregătește Mangra 7. Aici intransigența și siguranța, bine-rău, o reprezintă comitetul național. Între tribuniști sunt, pe lângă câțiva oameni cumsecade, toți nesocotiți, fiindcă nu aceasta e calea unei primeniri, chemate a căror valoare morală te
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
brichetele abia se aprind într-un colț unde inima orașului se crispează ai silabisit "labirint" vers alb diluat cu uitare vinul din mine zvâcnește prin cuvinte numai latinitatea se lăfăie pe obrazul meu smead-creol un castel răvășit durat dorului ce jinduiește - bacovia-n toți și în toate - cad recad și nu mai tac din gură - bemol - ecorșeu uitat în toată jalea și-n tot pustiul cărnii care-l îndură ce cald e aicea la tine - schimbările se succed mângâierile etcetera ziceam că
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
2031 din 23 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Plutesc lin pe o gondolă, Barcagiu-i obosit... Trist, că și-a pierdut iubita De atâta " nevâslit "... La Veneția e noapte, Ceru-i lud, negru-smolit, Serenade, valuri, șoapte Te îndeamnă la iubit. Jinduind spre alte " maluri ", Adumbrind a infinit, Vreau s-ating calde limanuri... ( Vâsla s-a cam moleșit... ) Nu-i nimic... Uite-o sirenă! S-au revigorat, stingheri - ( Vâsla, barca, gondolierul...) Ai iubirii mesageri! Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România ) ( Veneția, iulie
GONDOLIERUL ( PAMFLET ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382506_a_383835]
-
banul public pe partide parlamentare fantomă. Ar fi vorba de un mizilic de 752.126,61 lei (contorul merge, mă informează jurnalul Cotidianul) dați unor partide decedate în timp. Din punct de vedere parlamentar. Celorlalte câteva zeci de partide ce jinduiesc fără succes la scaune de parlamentar nu li se alocă nimic. Deocamdată. Până vine vreun șparlamentar cu vreo idee năstrușnică! Ce reprezintă suma aruncată cu generozitate de AEP? Subvenții pentru PP-DD (aprilie 2015-ianuarie 2016), PNȚ-CD (aprilie 2014-ianuarie 2016) și Forța
TABLETA DE WEEKEND (141): DANSUL SUBVENŢIILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384036_a_385365]
-
era și s-a aflat. Preambul sau prolog - câteva considrații scripturistice, patristice și moral - spirituale Pilda/parabola despre Fiul risipitor/rătăcitor care se întoarce la casa părintească după rătăciri îndelungate într-o țară străină, a păcatului, unde a ajuns să jinduiască după mâncarea pe care o mâncau porcii, și este primit cu dragoste părintească și iertat de tatăl său, este precedată în Sfânta Evanghelie de la Luca (cap. XV) de alte două pilde asemănătoare ca înțeles: - pilda cu oaia cea pierdută pe
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
fierbinte și pasională...Mașinăria îți funcționează la maxim, că m-ai topit așa de repede”. Cred că atunci mi-a pătruns și în suflet. Deși simțisem acele dureri inerente, am trăit satisfacția de a fi trecut în rândul femeilor. Ceea ce jinduisem de atâta vreme... Maria iar a oftat, privind ciobul de cer din vârful teiului desfrunzit. Ochii i s-au umezit. Voia să izbucnească în hohote de plâns dar amintirile trăgeau de sufletul ei zdrențuit: întoarce-te, întoarce-te la noi
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
și-ți șoptește „ay, papito, dă-mi plăcere, dă-mi plăcere“, iar un bărbat adevărat, cu sînge În vine, ce să vă povestesc... Mi s-a părut că Fermín Romero de Torres, sau cum s-o fi numit de-adevăratelea, jinduia la acea conversație anodină aproape la fel de mult ca la o baie caldă, la o farfurie de linte cu cîrnați și la niște rufe curate. I-am cîntat În strună o bucată de vreme, așteptînd să mi se potolească durerea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
II. EUGEN DEUTSCH - ARCA - SONETE (2), de Eugen Deutsch, publicat în Ediția nr. 960 din 17 august 2013. URSUL BRUN Se spune că-ntr-o vară ursul brun Ce se-ndulcise mult prea mult cu miere Se instalase, jinduind plăcere, Pe lâng-un stup de-acolo din cătun. Pe la amiază, când sorbea o bere, Zărise bâzâind pe sub un prun O-albină blondă, nefiind imun, Se-ndrăgostise fără-ntârziere. Cei doi nu au dansat decât o vară Și-apoi, abandonând dorita
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362844_a_364173]
-
și-n strategie. Acesta, consultând și un gânsac, Decise că-i o pură erezie, Având și-un grad sporit de ... Citește mai mult URSUL BRUNSe spune că-ntr-o vară ursul brunCe se-ndulcise mult prea mult cu miereSe instalase, jinduind plăcere,Pe lâng-un stup de-acolo din cătun.Pe la amiază, când sorbea o bere,Zărise bâzâind pe sub un prunO-albină blondă, nefiind imun,Se-ndrăgostise fără-ntârziere.Cei doi nu au dansat decât o varăși-apoi, abandonând dorita rondă,S-au despărțit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362844_a_364173]
-
Oradea, 30 iunie 2009). Așadar, nesfârșitul ecou al eternității este dat de teluricul „iubesc”, în viziunea poetei. Și n-ar fi de mirare, de vreme ce Iubirea este de sorginte divină și tot către Divinitate se îndreaptă. Către o astfel de iubire jinduiește sufletul poetei, care s-o înalțe, s-o edifice spiritual. Iată și un îndemn către sine însăși, pe care poeta și-l adresează, atunci când povara zilei o apasă: „Tu dăruiește dragostea-ți mereu/ Așterne pe cărări de vis iubirea/ Stăpânul
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
din motive de independență din fire, de neimplicare în niciun fel, altfel decât profesional și cultural, la acțiunile publice, politice mai ales. Și nu din considerente de teamă sau altceva ... La încercarea celor de mai sus, generoasă pentru unul care jinduia după așa ceva, i-am răspuns cu un nu categoric. Făcuseră în secret scenariul implicării mele, fără a bănui vreun moment saua lua în calcul un eventual refuz. Întocmise până și planul vorbirii, ce urma să fac în plenul ședinței de
ERA SĂ INTRU ÎN POLITICĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360862_a_362191]
-
caii semeți de la înaltele faetoane. Fiecare bucovinean însă se simte bine când este lăudat de altul! Unul de la munte laudă și suspină după coșarele pline cu știuleti de porumb ale țăranilor de la câmpie. Altul de la țară privește cu sfințenie și jinduiește vârfurile înalte ale molizilor și brazilor de la munte, cu trunchiurile drepte ca niște coloane de catedrală, numai bune de zidit case. Coasele celor de la munte ar tăia cu hărnicie, chiar cu lăcomie, lanurile de lucernă ale celor de la șes. La
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]