86 matches
-
rezultate din exploatările forestiere; ... b) culegerea, recoltarea sau ridicarea, fără drept, din păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de rășina, frunzare, muguri, cetina, iarbă, fin, lucerna sau alte asemenea produse; ... c) culegerea și ridicarea de fructe, plante medicinale, ghinda, jir sau alte semințe forestiere, din păduri sau de pe terenurile din fondul forestier, în care recoltarea acestora este rezervată organizațiilor socialiste ori este oprită și aceasta a fost adusă la cunoștința populației; ... d) facerea de săpături în pădure sau pe alte
HOTĂRÂRE nr. 81 din 26 februarie 1963 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140210_a_141539]
-
rezultate din exploatările forestiere; ... b) culegerea, recoltarea sau ridicarea, fără drept, din păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de rășina, frunzare, muguri, cetina, iarbă, fin, lucerna sau alte asemenea produse; ... c) culegerea și ridicarea de fructe, plante medicinale, ghinda, jir sau alte semințe forestiere, din păduri sau de pe terenurile din fondul forestier, în care recoltarea acestora este rezervată organizațiilor socialiste ori este oprită și aceasta a fost adusă la cunoștința populației; ... d) facerea de săpături în pădure sau pe alte
INSTRUCŢIUNI din 26 februarie 1963 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140211_a_141540]
-
hoții? Să ia pădurea foc / Și să rămâi flămândă când hrană nu-i deloc? / În loc s-ascunzi comoara prin scorburi de copaci / Mai bine, fă-ți provizii în vizuina mea. / ...Așa o-ntreagă vară, / Tot cară și iar cară / Alune, jir și ghindă și alte bunătăți, / Dar când s-a dus pe iarnă să-i dea și ei o nucă, / Ba domnul nu-i acasă [...] / Morala: E bine s-aduni vara alune, ghinde, nuci, / Să faci economie dar nu pentru bursuci
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
i s.n. "bastonaș, vărguță"): med. ro. bacil, s.m. (cf. fr. bacille, s.m.); bacteri(o)-, bacter "bacterie" (cf. gr. βακτηρία,-ας s.f. "bastonaș, bastonul-semn al judecătorului"): med. ro. bacterie (cf. bactérie s.f.); balani-, balan "ghindă" (cf. gr. βάλανος,- ου s.f. "ghindă, jir; curmală); balist(o)-, -balisto- ,,mișcare, azvârlire (cf. lat. ballista,-ae s.f. ,,mașină de azvârlit pietre"; cf. gr. βάλλω,- ειν vb. "a arunca"): med. ro. balistofobie s.f. (cf. fr. ballistophobie, s.f.; en. ballistophobia); batmo- "excitabilitate" (cf. gr. βαθμός,- οϋ s.m. "prag
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
această liniște dramatică, de sfârșit de lume, doar Mircea, fratele nostru cel mai mare, emitea valuri-valuri de armonii distonante, amalgamate în tonalități discrepante, pe fondul cărora își mâna voinicește, harnic și conștiincios, ca de obicei, turma de godaci la ronțăit jir. Instrumentele de care dispunea mica orchestră imaginară a fratelui meu, care îndeplinea cu învârtoșare tripla ipostază de compozitor, interpret și dirijor, erau variate, mergând de la contrabas, la percuție, până la solo interpretat la vioară pe o singură coardă. Peste zumzăitul odihnitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
curățit terenul din jurul școlii și s-au făcut diferite reparații la clădirea școlii. De asemenea, elevii însoțiți de prof. maistru, tov. Enache Neculai, împreună cu pedagogii, în ziua de 1 octombrie 1951, au fost plecați în localitatea Ruginoasa pentru a strânge jirul necesar fabricării uleiului. Datorită muncii de lămurire dusă de către membri de partid, singurul salariat din școala noastră, Matei C-tin, urmează în mod regulat cursurile de alfabetizare de pe lângă Dir. Atel. C.F.R. Nicolina. În cinstea zilei de 7 noiembrie, cea de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
curățit terenul din jurul școlii și s-au făcut diferite reparații la clădirea școlii. De asemenea elevii însoțiți de prof. maistru, tov. Enache Neculai, împreună cu pedagogii, în ziua de 1 Octombrie 1951 au fost plecați în Localitatea Ruginoasa pentru a strânge jirul necesar fabricării uleiului. Datorită muncii de lămurire dusă de către membri de partid, singurul salariat din școala noastră Matei C-tin, urmează în mod regulat cursurile de alfabetizare de pe lângă Dir. Atel. C.F.R. Nicolina. În cinstea zilei de 7 Noiembrie, cea de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Proiectau să sugă, să stoarcă și măduva din țara aceasta bogată. [Mai târziu făcuseră cuptoare pentru afumatul porcilor, pă sărilor și peștelui de lux, pentru uscatul fructelor; ungeau ouăle cu vaselină, făceau marmelade de poame și boabe de măceși, tescuiau jirul fagilor pentru grăsime, scoteau fibrele de urzici pentru țesut. Tot era exportat în Germania. Era natural să rechiziționeze, dar](Ediția I, 1937, p. 54. ) procedeurile ce întrebuințau erau așa de brutale, încât revoltau. Dădeau brutarilor făina pe trei zile și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că ajungeți pe mâna mea, măăă??! Nu v-am zis că vă jupoi? Eu sunt Dumnezeul vostru, clar? Și, pe deplin satisfăcut, a mai slobozit din gâtlej niște grohăituri pe tonuri dizgrațioase identice cu cele scoase de asiduii consumatori ai jirului din pădurile noastre carpatine, care marcau în acest mod starea de excelentă bună dispoziție în care se afla apărătorul legii, provocată de această scenă atât de amuzantă, atât de picantă... Ha, ha, ha! Pinguinii... Ha, ha, ha! Pinguinii...! Creierul lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pădure de mesteacăn, de alun, de arină. În zona a doua are pădure cu fagi tineri și bătrâni, iar în zona a treia are brazi tineri și groși. Când recolta e bună, iobagii intră cu porcii la ghindă și la jir, plătind cinci bani pentru fiecare porc. Străinii de sat plătesc mai mult. Fagi și brazi se află aci din destul, în cantități care permit acoprirea nevoilor tuturor fără chip să fie distruși vreodată. Valorificarea lemnului presupune transportul lor la clienți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mare pe care-l ocupă în economia satului nostru, ba chiar în cea națională, ar fi mai întâi Fagul ( Fagus silvatica), din familia fagacee arbore ce atinge în zonele noastre înălțimi de până la 30 de metri, producător de fructe achene, jir, bună hrană pentru o serie de jivine ale pădurii în deosebi a porcului mistreț, dar important pentru lemnul său dens, cu o foarte mare putere calorică. Secole de-a rândul a fost folosit drept combustibil pentru încălzirea locuințelor oamenilor. Apoi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
coautorul, editorul romanului genial, reproducând pasajele potrivite. La început, desigur, nu se va înțelege nimic, după cum nici cei de la vamă nu vor pricepe o iotă citind de pe liste cu glas tare, stupefiat... Mersul la cinema cu Jeni... La cules de jir cu școala... Plimbarea cea mai lungă prin Clujul studenției... La „Patria” vizionând, cu tanti Tony și Doina, Umbrelele din Cherbourg etc. etc. Înainte ca lectorul - neinformat - să-și piardă cu totul răbdarea, va interveni pseudo-editorul care, chipurile, găsise aceste foi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pe care avem dreptul s-o declarăm prefăcută”. Aliajul dintre arhaic și modern, colorând și lexicul, conferă textelor un caracter mozaical. Termeni regionali („jăchilă”, „brusnat”, „chisnovat” etc.) stau alături de neologisme, în asocieri neobișnuite („fripturi anahoretice”, „covrig fosil”, „miros heteroclit”, „apologia jirului” etc.). Procedeelor vechilor poetici - fraza amplă, comparația hiperbolică, epitetele plasticizante, digresiunea - li se insuflă o nouă energie. Umorul are alte trăsături decât cel al lui Creangă, cu care H. a fost comparat. Homerismul delirant al lui Hogaș nu e de
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
viața mea că printr-o strecurătoare/ zdrențuita; la vîrsta această poți fi proclamat în ovații/ împărat, scuipat, în obraz că impostor, poți să fii,/ poți muri cu măruntaiele ucigîndu-se unul pe celălalt/ poți paste o nesfîrșită turmă de porci prin jirul/ alunecos. Totul poate fi viața și nu este. Totul poate fi moarte/ și n-are putere să fie nici atît. Ziua străbate cu greu dar o face, ochii ei sînt ochi de statuie - albi și nimic altceva,/ numai tu poți
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
de la primul venit/ chiar dacă e un porc ce-și vinde propria carne./ Ziua străbate cu greu dar o face./ Întorcîndu-te acasă prin parcul plin de statui/ îl vezi pe impostor încurcat în matele împăratului/ vezi porcii frecîndu-se de soclul statuilor, jirul a ajuns/ pînă la gleznă nopții, frontul s-a lărgit considerabil/ românele fluvii, reportajele de la fața locului o spun./ Ai învins de mult - impostorul a fost debarcat. Sau/ împăratul? Oricum cineva s-a încurcat în propriile-i/ mate sau nu
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
transportată la bordul navei, se va include această rubrică în documentul de expediție și se va menționa denumirea comercială a mărfii și una sau două componente de bază. │────────────────────────────────────────────────│─────│───────────────────────┤ │Polipropilenglicol │ - D Ulei de ficat de cod Ulei de babasu Ulei de jir Ulei de ricin Ulei de unt de cacao Ulei de cocos Ulei de porumb Ulei de semințe de bumbac Ulei de arahide Ulei de alune Ulei de semințe de în Ulei de unt de nucșoara Ulei de oiticica Ulei de
COD PENTRU CONSTRUCŢIA DE NAVE SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.4(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.10(54) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 29 aprilie 1987, prin Rezoluţia MSC.14(57) a Comitetului Securită��ii Maritime la Londra la 11 aprilie 1989 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.32(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989, prin Rezoluţia MSC.28(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.55(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992, prin Rezoluţia MSC.50(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.69(38) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 iulie 1996 şi prin Rezoluţia MSC.58(67) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.73(39) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 martie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149868_a_151197]
-
oleococca; Semințele de babassu; Nucile de Aleurites Moluccana; Semințe de bassia (karite și mowra); Semințe de șofran; Semințe de cânepă; Semințe de chaulmoogra; Semințe de bumbac; Semințe de pin de India; Semințe de stejar de India; Semințe de stejar sau jir; Semințe de carthame; Semințe de capoc; Semințe de karite; Semințe de muștar; Semințe de mowra; Semințe de niger; Semințe de mac; Semințe de oiticica; Semințe de luminița din speciile Enothera biennis și Enothera lamarckiana; Nuci și muguri de palmier; Semințe
ANEXĂ nr. 12 din 5 ianuarie 2000 SEMINTE ŞI FRUCTE OLEAGINOASE; SEMINTE ŞI FRUCTE DIVERSE; PLANTE INDUSTRIALE SAU MEDICINALE; PAIE ŞI FURAJE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166474_a_167803]
-
cu șef. În șef, în câmp albastru, se află un soare de aur, la dreapta, și o semilună de argint, la stânga, ambele figurate. În câmpul din dreapta, pe fond verde, se află o crenguță de fag, cu o frunză și un jir, de aur. În câmpul din stânga, pe fond roșu, se află o vază de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crenguța cu jir semnifică prezența pădurilor de fag; fagul face
HOTĂRÂRE nr. 64 din 19 ianuarie 2006 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Covasna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174132_a_175461]
-
de fag, cu o frunză și un jir, de aur. În câmpul din stânga, pe fond roșu, se află o vază de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crenguța cu jir semnifică prezența pădurilor de fag; fagul face trimitere la denumirea localității (fag = bukk, Bixad = Bukszad, în limba maghiară). Vaza reprezintă fabrica de sticlă (glăjăria de odinioară). Soarele simbolizează curajul și demnitatea locuitorilor, iar luna, dorința de pace și puritatea. Coroana
HOTĂRÂRE nr. 64 din 19 ianuarie 2006 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Covasna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174132_a_175461]
-
3, Ap. 44, Sector 2 țel: 2429614; 0744839659 19598 MICLAUS PAUL GABRIEL (n. 1966) Str. Târgu Neamț Nr. 9 Bl. Miib8/5, Sc. B, Et. 7, Ap. 75 Sector 6 țel: 3266756; 0723366058 18093 MICU F.FLORENTINA (n. 1968) Str. Jirului Nr. 12 Sector 4 țel: 6340540; 0723387656 10785 MICULESCU MARIOARA (n. 1958) Sos. Ștefan Cel Mare Nr. 40 Bl. 40, Sc. 1, Et. 5, Ap. 38 Sector 2 țel: 2200374; 0723213144 5470 MIERLOIU VICTORIA (n. 1950) Str. Fabrică De Ghiata
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Durau Nr. 171A, Sector 1 țel: 0311015324 0722559333 19598 MICLAUS PAUL GABRIEL (n.1966) Str. Târgu Neamț Nr. 9 Bl. Miib8/5, Sc. B, Et. 7, Ap. 75 Sector 6 țel: 3266756 0723366058 18093 MICU F. FLORENTINA (n.1968) Str. Jirului Nr. 12 Sector 4 țel: 6340540 0723387656 21785 MIHĂESCU ELENĂ (n.1960) Sos. Berceni Nr. 9, Bl. 3, Sc. 1, Et. 2, Ap. 14, Sector 4 țel: 6344924 0722590616 21784 MIHĂESCU ELENĂ (n.1970) B-Dul N. Grigorescu Nr. 25, Bl.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Int. Fieni Str. Floarea Soarelui Str. Ghemului Str. Ghindei Drm. Gilăului Int. Gilăului Str. Gospodinelor Int. Graiului Str. Grâului Str. Hârtopului Str. Huși Str. Iarba Câmpului Str. Inului Str. Izvorul Rece - nr. 3 Str. Izvorul Trotușului - nr. 1 - 5 Str. Jirului Str. Lăstarului Str. Mărțișor Str. Mihail Petrescu Ale. Mirea Mioara Luiza (fosta Ale. Secuilor C) - nr. 1 - 5 Ale. Mirea Mioara Luiza (fosta Ale. Secuilor C) - nr. 2 - 10 Ale. Moldovița Str. Moldovița (fosta Dumitru Petrescu 85 - 87) - nr. 14
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
dealurilor cu puțin soare. Exploatarea sistematică a pădurilor a început în jurul anului 1950 de către societatea româno-sovietică în condiții dificile, cu forță de muncă redusă și sezonieră, cu mijloace de muncă precare, până în 1955. Locuri de pășunat și păduri bogate în jir (fructul fagului) fiind suficiente, creșterea animalelor-oi, capre, porci, bivoli, vaci, boi și cai a fost nu doar o ocupație lesnicioasă ci și de mare folos. În anul 1957 au fost înființate întovărășiri zootehnice, tpzuri, cum le spuneau oamenii, forme
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
a fost construită o rețea de drumuri sporind nivelul de viață al locuitorilor. În prezent se ocupă de exploatarea și comercializarea lemnelor pentru foc și destinații industriale, patru societăți comerciale cu 19 angajați. Locuri de pășunat și păduri bogate în jir fiind suficiente, creșterea animalelor - oi, capre, porci, bivoli, vaci, boi, căi, a fost nu doar o ocupație lesnicioasa ci și de mare folos. În anul 1957 au fost înființate întovărășiri zootehnice, forme de organizare socialistă, premergătoare Cooperativelor Agricole de Producție
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
post (sarmale de post și altele asemenea) etc. De asemenea, miezul de nucă e folosit în unele tratamente populare, mai ales din pricina untdelemnului pe care îl conține. Acest untdelemn era folosit în vechime de români, alături de untdelemnul de fag sau jir, atunci când nu se putea folosi untdelemnul de măsline. Cojile de nucă, lemnoase, tari, sunt folosite pentru confecționarea de mici jucării pentru copii - în special bărcuțe, dar nu numai - pentru realizarea unor piese de mobilier și ornamente rustice. În trecut erau
Nuc () [Corola-website/Science/302564_a_303893]