84 matches
-
numai experți - cu competențe predefinite și abilități standardizate - care, în nevoia lor de a-și umple vidul noetic, au căzut pradă culturii vulgare. Când nu știi să te nutrești cu ambrozie și nectar, ca zeii, atunci te mulțumești și cu jirul din troacă. Există prea multe victime. Prea mulți ingineri care nu l-au citit pe Dostoievski și care cred că studiul dialogurilor platonice este pierdere de vreme; prea mulți poeți care cred că teorema lui Pitagora nu mai este la
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de forurile superioare bucureștene, în care se recomandau tot soiul de paliative pentru a învinge foametea și dispariția animalelor din curțile oamenilor, tot datorită acestui flagel. Printre altele, Ministerul Agriculturii recomanda țăranilor fabricarea uleiului de gătit din sâmburi de tomate, jir sau...sâmburi de struguri. Pentru hrana animalelor, aceeași „specialiști” recomandau frunzele arborilor, ce erau mai mult sau mai puțin comestibile. Durându-l capul tot de politica (viitor falimentară) a „organizației” sale, Bighiu mai scria „...Comisia nu a dus nici o activitate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că ajungeți pe mâna mea, măăă??! Nu v-am zis că vă jupoi? Eu sunt Dumnezeul vostru, clar? Și, pe deplin satisfăcut, a mai slobozit din gâtlej niște grohăituri pe tonuri dizgrațioase identice cu cele scoase de asiduii consumatori ai jirului din pădurile noastre carpatine, care marcau în acest mod starea de excelentă bună dispoziție în care se afla apărătorul legii, provocată de această scenă atât de amuzantă, atât de picantă... Ha, ha, ha! Pinguinii... Ha, ha, ha! Pinguinii...! Creierul lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
coautorul, editorul romanului genial, reproducând pasajele potrivite. La început, desigur, nu se va înțelege nimic, după cum nici cei de la vamă nu vor pricepe o iotă citind de pe liste cu glas tare, stupefiat... Mersul la cinema cu Jeni... La cules de jir cu școala... Plimbarea cea mai lungă prin Clujul studenției... La „Patria” vizionând, cu tanti Tony și Doina, Umbrelele din Cherbourg etc. etc. Înainte ca lectorul - neinformat - să-și piardă cu totul răbdarea, va interveni pseudo-editorul care, chipurile, găsise aceste foi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pădure de mesteacăn, de alun, de arină. În zona a doua are pădure cu fagi tineri și bătrâni, iar în zona a treia are brazi tineri și groși. Când recolta e bună, iobagii intră cu porcii la ghindă și la jir, plătind cinci bani pentru fiecare porc. Străinii de sat plătesc mai mult. Fagi și brazi se află aci din destul, în cantități care permit acoprirea nevoilor tuturor fără chip să fie distruși vreodată. Valorificarea lemnului presupune transportul lor la clienți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mare pe care-l ocupă în economia satului nostru, ba chiar în cea națională, ar fi mai întâi Fagul ( Fagus silvatica), din familia fagacee arbore ce atinge în zonele noastre înălțimi de până la 30 de metri, producător de fructe achene, jir, bună hrană pentru o serie de jivine ale pădurii în deosebi a porcului mistreț, dar important pentru lemnul său dens, cu o foarte mare putere calorică. Secole de-a rândul a fost folosit drept combustibil pentru încălzirea locuințelor oamenilor. Apoi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lăptos”, sl. mleko „lapte”, lakatĭ „a fi însetat, a râvni” rom. lacom. Este apoi de remarcat alternanța l/r: fr. blé - rom. grâu; rom. alună - sl. oreh, alb. arrë „nucă”; rs. zlaki „cereale”, sl. zernó „grăunte”, engl. corn „cereale”, rom. jir; sl. glodati „a roade” - rom. a grojdi „a roade, a ronțăi”, ogrinji „resturi de nutreț, cotoare”. Aici se înscrie și grijă, pentru ideea de roadere în interior, de preocupare. Cf. sl. grâzti „a ronțăi”, let. graûzt „ib.”, arm. krcem „ib.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
leoarcă pe pământ înghețat, cu brumă groasă. Luându-mi nevasta, copilul și dăsagii, m am amestecat printre iobagii din Streja Cârțișoara. Grea viață, no, ș-acolo. Grea ! Iobagii din Cârțișoara erau siliți să strângă pentru castelul domnesc, muguri de arini, jir, mere pădurețe, alune, hamei. No, și astea le adunam dumineca, peste roboata săptămânii. Muierile torceau toată iarna cânepă, iar vara lână pentru domni. Când grofii cei mari și neguțătorii au zidit o fabrică de sticlă, ne au istovit cu un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Proiectau să sugă, să stoarcă și măduva din țara aceasta bogată. [Mai târziu făcuseră cuptoare pentru afumatul porcilor, pă sărilor și peștelui de lux, pentru uscatul fructelor; ungeau ouăle cu vaselină, făceau marmelade de poame și boabe de măceși, tescuiau jirul fagilor pentru grăsime, scoteau fibrele de urzici pentru țesut. Tot era exportat în Germania. Era natural să rechiziționeze, dar](Ediția I, 1937, p. 54. ) procedeurile ce întrebuințau erau așa de brutale, încât revoltau. Dădeau brutarilor făina pe trei zile și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
viața mea că printr-o strecurătoare/ zdrențuita; la vîrsta această poți fi proclamat în ovații/ împărat, scuipat, în obraz că impostor, poți să fii,/ poți muri cu măruntaiele ucigîndu-se unul pe celălalt/ poți paste o nesfîrșită turmă de porci prin jirul/ alunecos. Totul poate fi viața și nu este. Totul poate fi moarte/ și n-are putere să fie nici atît. Ziua străbate cu greu dar o face, ochii ei sînt ochi de statuie - albi și nimic altceva,/ numai tu poți
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
de la primul venit/ chiar dacă e un porc ce-și vinde propria carne./ Ziua străbate cu greu dar o face./ Întorcîndu-te acasă prin parcul plin de statui/ îl vezi pe impostor încurcat în matele împăratului/ vezi porcii frecîndu-se de soclul statuilor, jirul a ajuns/ pînă la gleznă nopții, frontul s-a lărgit considerabil/ românele fluvii, reportajele de la fața locului o spun./ Ai învins de mult - impostorul a fost debarcat. Sau/ împăratul? Oricum cineva s-a încurcat în propriile-i/ mate sau nu
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
auzi din nou un fluierat. Poate le-au fugit din animale. Poate că astăzi, duminică, vânau în pădure vaci sau porci de lapte. Helene simțea că îi era foame, se gândi la niște găluști umplute cu turta vacii. Boabele de jir îi săreau de sub tălpi. Nu, să nu se aplece, chiar dacă erau așa de drăguțe, cu căciulițele lor aspre, cu miezul întreit și neted, iar dacă le prăjeai, aveau gust de nucă; voia să i le arate cândva lui Peter, dar
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
coadă decât trup Și tot mestecă alune? E greoaie, nu măreață, Are aripi, dar nu zboară, Mai mult grea decât ușoară Și pășește ca o...? Violent mai abitir Decât cel de prin ogradă, El câteodată pradă, Dar preferă mai mult jir. E mai mică decât cioara, Cântă cum ar fluiera; Cântă-n zori și cântă seara, Uneori și peste zi. Dacă dansa nu era, Cine oare ne-ar trezi? Noi am sta cu ochii roșii Până ar cânta cocoșii. Până va
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
ca Zamfir cu naiul. Mi-am făcut din el o grindă Și-un butoi pentru Fetească, Dar am strâns și-un sac cu ghindă, Alți copaci în loc să crească. E vânjos mai abitir Decât teiul sau arțarul; Fructul lui se cheamă jir Și-l poți aduna cu carul. Încă una, dacă vreți: El e bun pentru mistreți. Un răspuns pe loc să-mi dai: Floarea-i cu mirosuri fine Căutată-i de albine Și e bună pentru ceai. Eu te rog pe
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
medie, telefon nr. 0743.133.345”. De ce? În 1946, mama ne-a testat stomacurile cu borș cu știr, sfeclă furajeră, miez verde de strujan de porumb și boabe de mazăre, linte, bob, fasole, grâu, neghină, ovăs, orz, cânepă, cartofi și jir. Măturam aceste bunătăți din vagoanele de marfă din care fuseseră descărcate cantități de sute de tone și le aduceam acasă. Mama nu se mai obosea să le sorteze, ci punea în borș câte un pumn-două din ele și, vorba ei
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
gard și ziduri, până dincolo de șetre Unde ziua umflă-n vânturi mătăsoase foi de cort. Da, e rece primăvara și golașe frunzătura, Însă greii bobi ai toamnei nu mai vor să doarmă-nchiși, Stupul sfredelit de soare își deșartă-ncărcătura: Jir și aur cad, în ciur, la buzatul urdiniș. - Împletire somnoroasă de miresme și albine! Prin cămări ascunse parcă s-a vărsat puiac de fragi... Vântul curge... Sub pleoape aburesc vedenii dragi... Latri... luneci... Pe sub fulgii somnului te pierzi de-a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tânguia bătrânul. Puterea nu vine de la mine, trebuie să mergi să vorbești cu sora mea, Crăiasa Pădurii. Ea va putea să -ți desfacă legământul, spuse Uriașul și plecă spre marginea codrului, unde zărise o turmă de mistreți, care căutau, grohăind, jirul stejarilor proaspăt înroșiți. Bătrânul se îndreptă spre miazăzi, merse cale de două zile și două nopți și ajunse într-o poiană, unde lumina soarelui se prăvălea ca o cascadă deasupra pietrelor nemuritoare. Era o lumină care l învăluia, ca o
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
trăia Costinel să fie frumos și curat. Băiatul s-a trezit și la poartă s-a dus. S-a așezat pe banca înverzită de mușchi și la tatăl și la mama lui se gândea. Dintr-o dată a început să cadă jir din fag, cu grămada. Copilul a adunat jir într-o căldare și l-a depozitat într-un șopron. Când a crezut că e destul, s-a oprit și s-a dus la Mozorel c-o căldare de l-a hrănit
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
s-a trezit și la poartă s-a dus. S-a așezat pe banca înverzită de mușchi și la tatăl și la mama lui se gândea. Dintr-o dată a început să cadă jir din fag, cu grămada. Copilul a adunat jir într-o căldare și l-a depozitat într-un șopron. Când a crezut că e destul, s-a oprit și s-a dus la Mozorel c-o căldare de l-a hrănit. Din acea zi Costinel nu mai avea grija
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a depozitat într-un șopron. Când a crezut că e destul, s-a oprit și s-a dus la Mozorel c-o căldare de l-a hrănit. Din acea zi Costinel nu mai avea grija porcului, pentru că fagul îi dădea jir după nevoie. Mozorel creștea într-o zi cât alți porci în șapte zile. Costinel era bucuros că atunci când Mozorel va crește mare îl va vinde și din banii obținuți își va putea cumpăra lemne pentru iarnă. Într-o zi mai
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-În primăvară, te-am curățat de rugi, de tine nimeni să nu se atingă, distanță am păstrat, pământul de la rădăcină am săpat, apă cât ți-a trebuit ți-am dat...Ce mai este? -Costinele, pe tine sunt supărat că după cât jir pentru Mozorel ți-am dat, de mine ai uitat, astfel că în curând trupul meu este hărăzit morții. -Fagule, știam că doar omul din nimica vină, îți caută pricină. Judecă-mă dacă crezi că merit și pedepsește-mă pe mine
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
i-au pricinuit rău fagului, l-a legat pe Fefeleu, câinele lui, la rădăcina fagului pentru a-l păzi de oameni și copiii răi. După șapte zile rănile fagului s-au vindecat și copacul a început din nou să dea jir pentru hrănirea lui Mozorel. PĂȚANIA LUI SCORUȘ Într-o familie de pisici, care trăia într-o ogradă aproape de Bașiu erau dezbateri mari. După ce Mlădiță, Sforăilă și Scoruș au crescut, s-au ridicat în coadă și la vânătoare, au plecat. Părinții
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
noastre mentale, inclusiv gândirea rațională, intuiția, spiritul, atenția, voința și orgoliul. Gândirea tradițională chineză distinge patru aspecte majore ale spiritului: hun, sufletul uman, asociat cu yang și Cerul; bo, sufletul animal, asociat cu yin și Pământul; yi, gândirea și conștiința; jir, intenția și puterea voinței. Spre deosebire de dualismul occidental, care sanctifică spiritul ca fiind o entitate independentă, superioară și transcendentă corpului, taoismul consideră spiritul a fi floarea trinității taoiste, în timp ce esența (corpul) reprezintă rădăcinile, iar energia (qi) reprezintă tulpina care le unește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
secolelor și absența revigorantă a nevrozelor și a patologiei sexuale care a invadat lumea occidentală de la începutul erei creștine. Cele Cinci Virtuți Cele cinci virtuți cardinale ale filozofiei chineze sunt Bunăvoința (ren), Dreptatea (yi), Politețea (lee), Sinceritatea (hsin) și Înțelepciunea (jir). Atunci când pasiunile animalice pure ale atracției sexuale sunt temperate cu ajutorul acestor virtuți umane, relațiile sexuale dintre bărbat și femeie devin civilizate, echilibrate și armonioase. Bunăvoința în relațiile sexuale, de exemplu, înseamnă abordarea actului sexual cu un spirit de bunătate, generozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
scăpătatul soarelui, Anton și bătrânul Toma, urmați de Suru, ajunseseră prin dreptul Schitului din deal. Înaintau în inima codrului, pe poteci neumblate de om, călcate doar de sălbăticiuni și jivine. Pământul mirosea a iarbă crudă, a mintă sălbatică și a jir, prin dreptul fagilor. - Trebuie să-l ducim cât mai departe, Antoane... să nu se mai întoarcă, murmura bătrânul, cu fereală, de teamă parcă, să nu-l audă lupul, dar fără convingere, știind că „dacă-i vini să se‟ntoarcă... poți
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]