163 matches
-
Apoi,se înseninează. Dezvelind o măreție, Jepii azi ne minunează cu alba împărăție Vezi acum luciri pe creste, pe versanți,vopsea de stele s-au gătit ca de poveste, Zânele sosind și ele Argintiu,cu irizații iată acum o feerie, jnepeni ,-cor în adorații- parcă spun :- Bijuterie ! Dar tăcerea e firească . Să credem că cineva ar putea să se gândească, oare s-o-ntâmpla ceva?! Muntele a pocnit din deget, s-au poate a strănutat și Avalanșa,fără preget înspre vale
AVALANȘA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375037_a_376366]
-
cu respect am admirat-o sub un strălucitor soare pe semețele creste ale Pietrei Craiului. În drumeții de neuitat am mai admirat creațiile Tale precum lacul Bucura din munții Retezat, splendid în căldarea sa înconjurată de înălțimi în care numai jnepenii mai rezistă vitregiilor naturii. Totodată îți mulțumesc Doamne pentru micuții pisoi care abia au făcut ochișori dar se hârjonesc pe pieptul meu oferit cu drag. Pădure umbroasă plină de căprioare sprintene, frumoșii trandafiri care m-au costat o picătură de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347745_a_349074]
-
Acasă > Eveniment > Comunicate > POVESTEA CONTINUĂ ȘI ÎN ACEST AN: FESTIVALULUI DRUMEȚII MONTANE Autor: Alexandru Cănăvoiu Publicat în: Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Asociația Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
Cheile Butii, Parcul National Retezat, Regia Națională a Pădurilor Romsilva. Mai multe informații despre festival puteți află accesând: Festivalul Drumeții Montane se va desfășura în perioada 01-03 august 2014 la Complexul Turistic "Cheile Butii", din Masivul Retezat.Asociatia Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
ÎN ACEST AN: FESTIVALULUI DRUMEȚII MONTANE, de Alexandru Cănăvoiu, publicat în Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014. Festivalul Drumeții Montane se va desfășura în perioada 01-03 august 2014 la Complexul Turistic "Cheile Butii", din Masivul Retezat. Asociația Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe
ALEXANDRU CĂNĂVOIU [Corola-blog/BlogPost/375999_a_377328]
-
vom scrie împreună o filă în legendele Retezatului, fiecare dintre noi fiind protagoniștii acesteia: organizatorii ... Citește mai mult Festivalul Drumeții Montane se va desfășura în perioada 01-03 august 2014 la Complexul Turistic "Cheile Butii", din Masivul Retezat.Asociatia Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe
ALEXANDRU CĂNĂVOIU [Corola-blog/BlogPost/375999_a_377328]
-
sezonul ghebelor conservate pentru iarnă, cu oțet sau la sare ca să fie acolo, lângă o friptură, începuse. Era împătimit să respecte tradiția păstrată de la bătrâni. Dacă de Revelion nu aveai bureți negri și ghebe, sirop din muguri brad sau de jnepeni pe masă, apoi te puteai considera un nevolnic ce nu ține la moștenirea bătrânilor, la obiceiul locului. De fiecare dată când mergea la cules, obișnuia să își ia telefonul cu care putea fotografia sau filma imagini aparte, cu copaci strâmbi
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
sa, alcătuiește o listă proprie de cuvinte slave aflate în limba română, pe care o reproducem. De exemplu: beznă, ceață, crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aer înghețat, de munte, de culoarea safirului. Ne aflam pe spinarea unui elefant uriaș, de stâncă, cioplit pe vârful unui munte imens, alb ca laptele. Muntele era de fapt un pisc de cremene, ascuțit ca o lamă, cu smocuri de jnepeni cățărați pe câteva mici platouri de sub picioarele noastre. Halucinant, inaccesibil, muntele cu elefantul în vârf se ridica peste o lume plată, străvăzîndu-se prin aerul transparent ca o sticlă albăstruie. Colții de fildeș și trompa ridicată spre frunte dădeau elefantului o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
-i spun că eu aș fi dansat și aș fi cântat alături de ele, dar n-aș fi putut să mă desprind din cerc. Până la urmă i-am povestit altceva, cum, odată, am mers o noapte întreagă printr-un desiș de jnepeni ceva mai înalți decât un om, în jurul unei cabane, la vreo câteva sute de metri de ea, cu convingerea că mergeam în linie dreaptă. Poate că și viața e așa. Mergem în cerc, în jurul unui punct pe care nu-l
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
difuzorul din stânga. - "Bună seara, tovarăși! La dispoziția dumneavoastră, dragile mele!... Dragostea și atașamentul meu rezervate numai pentru tine, Marie!... Frunzele de foioase sânt mai călduroase decât cetina de brad. Cetina de brad este mai confortabilă decât rădăcinile și tulpinile de jnepeni. Trei coțofene, care au gustat din stârvul meu, vorbesc acum cu glas omenesc și îi îngrozesc pe salvamontiștii orășelului Bușteni!..." rosti Bărbatul de Ceață și, cu mâna stângă, manevră trei dintre butoanele pick-up-ului, stăruind să elimine fuioarele de paraziți datorate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai tratează prin: Ceaiuri de barba ursului, ace de brad, busuioc, căline, cătina (fructe), cimbrișor de câmp, coji de cireșe, flori de coada șoricelului, fructe și rădăcini de fragi, mlădițe sau fructe de gutui, iarbă dulce, iarbă mare, bobițe de jneapăn, leuștean, liliac, flori și rădăcini de lumânărică, măceșe, mentă, mierea ursului, flori și rădăcini de nalbă de grădină, coji de nuci uscate, odolean, ovăz, pătlagină, sunătoare, mătase de porumb fiartă cu tot cu boabe și spice, de mușețel, flori și păstăi de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o lingură la cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai de usturoi, o lingură la cană. La copii, se dau 8-10 lingurițe pe zi, iar la adulți, 8 linguri pe zi. Inhalații cu mușețel, levănțică, cimbru, cimbrișor, mentă, rozmarin, jneapăn, frunze și ramuri tinere de pin. Se folosesc 2 linguri la un litru de apă În clocot. Cei bolnavi se așează În fața vasului cu infuzie, aplecându-se cu capul deasupra lui și se acoperă cu un prosop de baie, inspirând
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de brusture, curcubețică, de dânsele, drețe, feriga ursului, scuturătură de fân sau stroh de fân, cu frunze de frasin, pleavă de grâu, cu frunze de hrean, rădăcini de tătăneasă, iederă de pădure, ilovăț. De asemenea, cu frunze și fructe de jneapăn, cu laptele câinelui, măceș, menta broaștei, frunze și coajă de mesteacăn, cu planta numită muma pădurii, rugi de 209 mure, vârfuri de crengi de nuc, frunze de nuc, paie de orz sau ovăz; cu pălămidă, pelin, podbal, cu semințe de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
relativă); sinonim: altitudine. ÎNGHEȚ transformarea apei din stare lichidă sau de vapori, în stare solidă, în preajma lui 0°C. JUPITERcea mai mare planetă a Sistemului Solar. JAD piatră semiprețioasă alb-verzuie, cu luciu strălucitor; este folosită la executarea obiectelor de artă. JNEPENI tufișuri subalpine alcătuite din specii din familia pinaceelor; se dezvoltă pe spodosoluri. JUDEȚ unitate administrativ - teritorială din România, alcătuită din mai multe orașe și comune; în prezent, România este împărțită în 41 de județe, la care se adaugă municipiul București
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
dominate de climate aspre. În unele, cum sunt depresiunea Brașov ori Hațeg, inversiunile termice nu durează mult, iar verile sunt călduroase, uneori cu zile caniculare... cu condiții favorabile unei agriculturi cu randamente care egalează pe cele din câmpie. Dicționar Jepi=jnepeni= vegetație subalpină și alpină, de stâncărie, formată din arbuști din familia pinilor (pinaceae), cu tulpini ramificate, adesea paralele cu solul din cauza vânturilor puternice și care formează tufișuri (jnepenișuri) pe platourile munților înalți, la peste 1500-1600 m altitudine. Numit și Pinus
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
era lâna oilor din care țeseau sumane și cioareci, ițari și prigitori pentru zile de duminică. În răstimpul dintre arat și prășit, să nu credeți că țăranul se odihnea. Fânețele trebuiau curățate de pietre și crengi, de mușuroaie și de jnepeni. Curățate la timp de către țărani, le era ușurat cositul. Dacă le mai rămânea ceva timp și aveau boi sau cai de tracțiune, făceau câteva transporturi de bârne de la Bătrâna sau de unde aveau loc vreo tăietură. Cu aceste transporturi făceau ceva
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cetate iar dincolo în zare, Dunărea, scăzută mult, lăsase o insuliță. din bolovăniș și nisip să iasă la iveală. Peste șosea se lăsau abrupt câteva coaste prăpăstioase și făgașe făcute de ploi; dealul, aparent inaccesibil, era acoperit cu tufe de jnepeni crescute la întâmplare. Lumina înțelegerii o pătrunse brusc, încălzindu-i excesul de testosteron din pântec; avea nevoie de el însă bărbatul nu-i dădea posibilitatea, o evita mereu deși îi vedea trupul, tremurând ca o clepsidră nesfârșită când își expunea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pe când strămoșii noștri vorbeau încă limba traco-geto-dacă, au venit de la răsărit și s-au așezat printre ei popoare străine ca sciții - mongoli nomazi, conduși de triburi iranice -, sarmații și agatirșii iranici, iar dinspre miazănoapte, celții, cărora le-am datora cuvântul jneapăn, precum și cămașă, car, a schimba, care ar fi ajuns la noi prin latini. De la cimerieni, „coborâți prin secolul al VIII-lea î. Hr.”, am avea cuvântul argea. „Câteva din râurile noastre au fost numite, pe cât se pare, de neamuri iranice. Astfel
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mult în urmă și mergeam pe cărarea golașă și calcaroasă care se înălța mai sus de vârfurile copacilor și fiecare pas ne purta mai adânc într-un sălaș de existență străină, de mult trecută, chiar în mijlocul prezentului: fagii și puținii jnepeni care se agățau cu ghearele rădăcinilor de stâncile calcaroase ale munților Jura aparțineau deja unei epoci îndepărtate situate mult în urmă; veri reci, bogate în ploi au transformat malurile lacurilor și câmpiile în pământuri mlăștinoase. Odată cu fierul nu mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
semnale edificatoare: "Aici, subt volbura asta de valuri, e încheietura Balcanilor cu Carpații. Peste pumnii lor încleștați, Dunărea se aruncă furioasă, rupând cu zgomot cele din urmă stăvilare ce i se mai ridică-n cale." ( Al. Vlahuță-"România pitorească"). Din jnepenii culcați de vânturi se-nalță de pretutindeni stânci uriașe ale căror forme au toate nume și înțelesuri potrivite în închipuirea poporului: Dochia, Tabăra Vulturilor, Turnul Sihastrului, Căciula Dorobanțului, Masa Ciobanului, de unde ai cea mai frumoasă vedere pe valea Bistriței." (Al.
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
care cuprinde păduri semivirgine, peisaje alpine, căldări și lacuri glaciare, pășuni, precum și diferite specii valoroase de plante si animale. Dintre speciile forestiere amintim zâmbrul (Pinus cembra) care formează cele mai reprezentative asociații din țară pentru altitudini ridicate și are împreună cu jneapănul un rol protector pentru sol. Dintre cele peste 900 de specii de plante superioare care se găsesc în cuprinsul parcului amintim câteva endemisme: vulturica (Hieracium sp.) care formează aici un adevărat centru genetic (27 de specii și 51 varietăți), firuța
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
molcom și în surdină. O ploaie rece ca gheața se pornește dintr-un nor de smoală venit dinspre muntele Caraiman. Pantalonii scurți și tricourile ușoare înghețau pe noi. Apoi s-a pornit potopul de bile de gheață. Încă alergam spre jnepeni cînd primele proiectile ne-au nimerit. Cu trupurile noastre apărăm copiii și ajungem după mult chin să ne tîrîm sub niște tufe mai răsărite. Dumnezeu ne-a salvat, dar cîte o bilă de gheață tot își mai făcea drum spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
săptămână, învolburatele unde ale pâraielor ce-și duceau apele de pe crestele masivului ce-i adăposteau camarazii spre albia colectoare a vajnicului nostru Olt. Urca cu ranița încărcată cu toate cele necesare luptătorilor anticomuniști printre pinteni de stânci, prin tufe de jnepeni. Ducea cu el neobosit, haine de schimb călduroase, medicamente, alimente consistente ce se puteau păstra în condițiile luptei lor inegale în munți, dar mai ales informații despre starea de spirit a populației din zonă, despre ceea ce gândeau oamenii care așteptau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
productive **) Pentru identificare, fiecare suprafață se va numerota cu cifre române în tabel și pe hartă. **) Se menționează separat, pe proprietari, suprafețele ocupate de: pădure, arabil, fâneața, vie, livadă, pășune (izlaz), gol de munte pășunat, gol de munte acoperit cu jnepeni, luciu de apă (curgătoare, canale, stătătoare). 5. Structura suprafeței neproductive cinegetic Pentru identificare, fiecare suprafață menționată se va numerota cu cifre arabe în tabel și pe hartă. **) Se menționează separat suprafețele ocupate de: localități (oraș, comuna, sat), instalații (industriale, militare
ORDIN nr. 999 din 8 noiembrie 1999 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea fondurilor de vânătoare atribuite unităţilor de invatamant şi cercetare stiintifica cu profil cinegetic din România şi a rezervatiilor de genofond şi pentru aprobarea contractelor-cadru de gestionare specifice fiecarei categorii de fonduri de vânătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126559_a_127888]