156 matches
-
nu agreau de loc ideea că primarul ar putea fi condamnat, puseseră mâna pe topoare și făceau urât la toașii de la raion, a fost lăsat în pace și numit chiar „toaș Hanț”, că acum nu mai avea nici moară, nici joagăr și nici liceu, transformat în S.M.T. În conformitate cu noua viziune, revoluționară asupra agriculturii, nu prea mai era nevoie de țărani, aceștia neavând nivel politic, ogoarele urmând să fie lucrate numai cu tractoare conduse de tovii de la raion, ăia cu șapcă și
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
probată la arta modei și nu unde stăpână este opinca, se lipesc cu bătături mâinile încleștate pe coarnele plugului sau bătucite de coasă și drugi de lemn de cărat căpițe, ce taie, usucă și cară iarba fânețelor, ori țapinele și joagărele forestierilor culcând și trăgând la vale pădurea din munții împrejmuitori, pentru a o prelucra la fabricile de cherestea ale lui Ilie Băjan și fraților Teodorescu de pe Lunca Rucărului... După controlul necalificat și inventarul neavizat întreprins de „împuterniciții matinali” ai zilei
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
de paseriCad steleleZarvăStare confuzăîn lunca liniștităGreier posedat... XIX. DOINĂ, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 420 din 24 februarie 2012. Plâns necontenit Pauza dintre lacrimi Prilej de sughiț Pădure Un colț de filă Velină mai respiră Huiet de joagăr Table Joc la plezneală Rostogolește zaruri Din nou un marț... Lectură Cititor fidel Nu pierde șirul slovei Urmărind musca Odinioară Sală de clasă Școlar în genunchi la colț Spărgând nucile Doină Fluiere de soc Cor de muzică veche Bunicul solist
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
un caravei, un butuc gros de gorun cioplit în patru muchii, să-l facă scânduri. Pe un suport amenajat, numit capră, lemnul supus lucrului era suspendat și prins în lanțuri. Un bărbat suit pe el urmărea direcția corectă a pânzei joagărului, ținând și trăgând în sus cu mâinile de cadrul ferăstrăului, de care alți doi bărbați, în picioare, împingeau și trăgeau în jos cu putere pentru a spinteca butucul în scânduri, treabă la care cu mulți ani în urmă, pe când era
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
o zi de muncă, de care desigur că nu era străin. - Ia te uită cine veni pe la noi! zise Gheorghe al Floarei din Deal, omul din pereche, vecinul de mai la deal al casei mamei lui Petrică. Lucru se oprise, joagărul fu lăsat din palme, iar omul de pe capră coborî să dea și el mâna cu musafirul sosit, pe care nu-l cunoștea, dar înțelesese că-i la origine din acest sat. - Bă, Petrică, mânca-l-ar nenea, că nu te-
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
continuare doar pentru uzul familiilor. Doar în brădărit mai există meșteri ce lucrează și astăzi. Industria tradițională. A fost una din ramurile cele mai bine reprezentate în Mărginime, începând cu secolele XIV-XV. Morile hidraulice, pivele și dârstele, uleinițele, alambicurile și joagărele reprezintă modalități tehnice esențiale în economia sătească și care aduceau venituri importante (Bucur, 1985: 108). În Tălmăcel, primul joagăr a fost construit în 1780, prima moară în 1875, iar în perioada interbelică existau cinci fabrici de ulei și postav, nouă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
una din ramurile cele mai bine reprezentate în Mărginime, începând cu secolele XIV-XV. Morile hidraulice, pivele și dârstele, uleinițele, alambicurile și joagărele reprezintă modalități tehnice esențiale în economia sătească și care aduceau venituri importante (Bucur, 1985: 108). În Tălmăcel, primul joagăr a fost construit în 1780, prima moară în 1875, iar în perioada interbelică existau cinci fabrici de ulei și postav, nouă varnițe și șase măcelării. Fabricarea uleiului se dezvoltă încă din secolul XVI-XVII (Bucur, 2006: 56). Comerțul era de asemenea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de țigani, evenimente înfățișate realistic, dar și cu o aură de mister - toate alcătuiesc substanța densă a unui roman captivant, scris de un autor „care nu putea lipsi din istoria noastră literară” (Șerban Cioculescu). În manuscris au rămas alte culegeri - Joagărul Marghitei, Din vina motanului, Întâmplări din război -, proiectate să includă o nuvelistică de un larg evantai tematic: „nuvele comice, tragice, fantastice, unele cu caracter etnografic, altele mistice sau de moravuri”, cum le caracterizează S. într-o notă. SCRIERI: Sub semnul
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
ca cei pe care-i omorâseră schiase el mai târziu. Nu, nu erau la fel. Hans, cu care schiase tot anul acela, luptase În Kaiser-Jägers și când s-au dus să vâneze Împreună iepuri În valea aceea mică de deasupra joagărului vorbiseră despre luptele de la Pasubio și despre atacul de la Perticara și de cel de la Asalone; și despre toate astea el nu scrisese un cuvânt. Nici despre Monte Corona, nici despre Sette Communi, nici despre Arsiero. Câte ierni petrecuse În Vorarlberg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu greu. Mai Întâi el Încercă să răscumpere mânzul, la care ținea ca la ochii din cap, dându-i În loc un alt bun. Femeia o ținea Însă pe a ei. Vroia ca mânzul să fie tăiat În două cu ajutorul unui joagăr. Ca să scape de belea, bărbatul, Împreună cu blânda sa soție, cu fața toată numai lacrimi, aduseră toporul și beschia, pregătindu-se să-i vină mânzului de hac. Și, când bărbatul ridică toporul ca să-i aplice o lovitură fatală În țeastă, cocoșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mânzului de hac. Și, când bărbatul ridică toporul ca să-i aplice o lovitură fatală În țeastă, cocoșul cântă de trei ori și totul pieri ca În ceață. Bărbatul și muierea lui stăteau unul În fața altuia, unul ținând În mână un joagăr, celălalt toporul mânjit de bălegar... „Ei, ce ziceți”, Își Încheie relatarea Satanovski, „nu-i așa că istorioara asta nostimă conține un mare adevăr? Morala ei e simplă: nu te pune c-o femeie, că-l vei vedea pe dracu’ gol...” „Vorbiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
pe îndelete, pentru ca fata să ajungă să-l cunoască bine, nu să se sperie și s-o ia la goană. Și-au vorbit unul altuia până au obosit. El i-a pomenit de dobermanul pe care îl omorâse când jefuise joagărul ăla din Tulsa, în 1921, iar ei nici nu i-a păsat. Spre dimineață lui Audrey au început să i se închidă ochii, iar el a început să se gândească la Mickey și i s-a făcut frică. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se temea să n-o sperie cu dragostea lui ori cine știe. După ce i-a ascultat pe ăia doi, a luat-o spre casă, s-a băgat În atelierul lui tată-său și a dat drumul la polizor. Dintr-un joagăr vechi a meșterit, vreme de câteva ceasuri, o lamă de cuțit cu două tăișuri. Lama avea taman un sfert de metru. A prins-o În nituri, Între două prăsele din lemn de sânger. A așteptat să vină noaptea și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și moderni", în versiune românească, dar Lisa trăia liniștită într-un timp semipatriarhal. Tehnica modernă se reducea atunci la locomobilele care puneau în funcțiune batoza la treier sau cu care ― puțini ― tăiau lemne. Se folosea forța apei la moară, la joagărele de tăiat scânduri sau la piua unde se prelucra postavul de lână, necesar pentru sumane și cioareci, ori "straiele" mițoase cu care ne acopeream iarna. Încă nu pătrunseseră hainele de oraș și covoarele cu sultani și cadâne. Toate articolele de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
și alintîndu-se de fiecare bulbucătură din zid. Iar când, în sfârșit, se vîrî în pat, pregătindu-se să se înalțe ca o pară de foc, pentru câteva ore, pe cerul orașului, Ho diábolos ascultă întîi liniștea din jur, zimțată de joagărul greierilor, clefăiturile dulăilor ce-și rodeau înnebuniți cîte-un mădular, schelălăiturile paturilor în care bunicuțe lubrice își atrăgeau din zbor cîte-un nepot. Își aruncă apoi cu veselie capul pe spate. Și izbucni într-un răcnet, ce înmuie până și lipiciul sticlelor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
specifică sărbătorii: „luna pune o fundă În laboratorul urechii”, „nervii atleți negri serpentine afișe”, „lăcustele fac reverențe” (Ulise); „ca serpentine privirile”, „Visul [...] Împletește o beteală din vînturile bolnave”, „Marea Își pune o rochie de gală”, „Ca la o horă chiuie joagărele”, „Munții stau neclintiți /.../ Și eșarfele vietăților se desfășoară În măruntaie / Lampioanele păsărilor Îi Împodobesc ca sălile de bal”, „Și furtunile: ce pene strălucitoare În pletele munților”, „Plecarea aprinde focuri de artificii sub țeastă”, „Spaimele te Întîmpină precum În carnaval măștile
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de fag și de conifere, dominate în fund de crestele lucitoare ale munților pleșuvi. De aci încolo nu mai era nici o așezare de om afară de colibe. Pădurile le exploata un proprietar și se auzeau lovituri de topor și hârâituri de joagăr mecanic. Ioanide întinse o pătură pe iarbă și se culcă jos, lăsând pe pietrar să vorbească cu gazda a cărei casă se zărea în apropierea bisericuței și care nu era lipsită de stil. Se vede că scopul ei primitiv fusese
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
frați din familia Buzilă, care în fiecare an, după ce trecea anul nou începeau munca pentru construirea Iordanului. Gheața o luau din râmnicul ce era la vreo douăzeci de metri de medean, în grădina unuia din ei, o tăiau cu joagărul și apoi construiau minunăția ceea de cruce care sclipea în soare. Alături se punea o cadă cu apă proaspăt scoasă din fântână în dimineața Bobotezei și apoi începea slujba. Am fost și eu de vreo două ori, nu ca să ascult
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu care ne înfrățisem. Brațele ni se umpleau de vreascuri, iar coșurile ni se încărcau de hribi și felurite poame 138. Sub ascuțișul bărdițelor și topoarelor, mânuite de vajnici pădurari, cădeau brazi bătrâni. Erau legați și trași cu huțanii spre joagăre pentru a-i preface în bușteni. Dălți și rindele îi așteptau prin șoproanele dulgherilor. Pe sub cetini, ne îndreptam spre case. Ne feream de năpârcile care se târau pe sub covorul de frunze. Traversam poienițe pe unde susurau izvoare de munte la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Și pe atunci, îmi povestea tanti Aneta, cea mai mică cană de lut pentru băut vin era de o oca, adică de circa 1 litru de vin. Soțul Ecaterinei, nenea Mitică Ionescu, își pierduse degetele de la ambele mâini la un joagăr. Nu cunosc amănunte sau nu le mai țin minte, dar mai știu (din cele povestite) că așa, cu monturile, niște începuturi de degete a lucrat, făcând pentru casa lui și pentru alții lucruri minunate din lemn. De exemplui, deregii, stâlpii
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
la cadre al celor două bănățene? Chemare care a coincis cu instalarea moliei pe acest post și cu acțiunea de reactualizare a dosarelor în universități. Că Adriana S., blonda cu ochii albaștri, ascunsese că tatăl ei avusese pe vremuri un joagăr, iar Virginia D., șatena orgolioasă, că tatăl ei avusese o moară. Ce puteam să mai zic eu, cu tata, care lucrase mână în mână cu I. G. Farben?! Dar chemările astea încetară și nimeni nu fu exmatriculat. Hm! Gata, a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vreo duminică la o "acțiune U.T.M.", la care bineînțeles că nici nu m-ași fi dus, nu eram atât de naivă precum cele două bănățene, să nu știu pe înseamnă o acțiune U.T.M. de acest gen. În schimb, joagărul și moara celor două, adică nedeclararea lor, căpătară în spusele vorbitorului proporțiile a ceva în genul spionajului în slujba unei puteri imperialiste! Și acum mă felicit că mi-am reprimat râsul auzind această inepție. Dar dacă toți ar fi făcut
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
departe de ceea ce ți se spune că e tatăl tău înseamnă că vrei să prostești pe alții cu perfidia ta care simulează inocența. Ia spune tu, puișor de chiabur, cum ai ticluit să ne ascunzi că taică-tău avea un joagăr, cu care exploatați pe țărani cerând prețuri nerușinate? a reluat tipul de la orășenesc. Ia vino încoace... Așa... Mai aproape! Mai, mai! Ia arată mâna cu care ți-ai scris autobiografia... Așa, asta e, deci cu mâna asta ai scris ca să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
uite dușurile în plafon... Înțeleg, tipul ăsta de la orășenesc o fi fost umilit vreodată de chiaburi, dar el nu era deloc abstract când s-a aflat în fața unei fetițe concrete, vinovată doar că nu declarase că tatăl ei avusese un joagăr..." "Înțeleg ce vrei să spui, o întrerupsei, consensul a fost încălcat..." " Da, zise, și s-au supus toți. De ce?!" "Hm! exclamai. Din lipsă de imaginație, cum bine ai spus, avea el destulă pentru toți!" "Scuză-mă, zise, nu te pot
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
luna pune o fundă în laboratorul urechii”, „nervii atleți negri serpentine afișe”, „lăcustele fac reverențe” (Ulise); „ca serpentine privirile”, „Visul ș...ț împletește o beteală din vânturile bolnave”, „Marea își pune o rochie de gală”, „Ca la o horă chiuie joagărele”, „Munții stau neclintiți /.../ Și eșarfele vietăților se desfășoară în măruntaie / Lampioanele păsărilor îi împodobesc ca sălile de bal”, „Și furtunile: ce pene strălucitoare în pletele munților”, „Plecarea aprinde focuri de artificii sub țeastă”, „Spaimele te întâmpină precum în carnaval măștile
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]