81 matches
-
pot să îl ajut. E înconjurat cu un baraj de sârmă. Îi mai dau o jumătate de prăjitură. A ajuns aproape de el. Acum el e bucuros. 117. Transcrieți cuvintele: Jeni, Janeta, Julieta, Jianu, Jimbolia, Jiu, Japonia, Jamaica. 118. Transcrieți textul: Joiana Joi bunicul a adus o junică. O are cumpăratîă din Valea Jiului. Are numele Joiana. Noi o înconjurăm cu privirile. O pui la car, bunicule? Junicile nu se pun la car. O ajutăm să crească mare. Peste o jumătate de an
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
o jumătate de prăjitură. A ajuns aproape de el. Acum el e bucuros. 117. Transcrieți cuvintele: Jeni, Janeta, Julieta, Jianu, Jimbolia, Jiu, Japonia, Jamaica. 118. Transcrieți textul: Joiana Joi bunicul a adus o junică. O are cumpăratîă din Valea Jiului. Are numele Joiana. Noi o înconjurăm cu privirile. O pui la car, bunicule? Junicile nu se pun la car. O ajutăm să crească mare. Peste o jumătate de an ne va da lapte. 34 119. Alcătuiți cuvinte din silabele și literele următoare: → m
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
și o întorceam pe cealaltă parte. Dacă era proaspătă și încă molcuță o lăsam așa, în bătaia soarelui arzător, care absorbea și ultima moleculă de lichid încă neevaporat. Uitându-te cu atenție pe suprafața crudă, puteai "citi" cu ușurință meniul joianelor din ziua respectivă; inclusiv boabele de porumb, de grâu ori semințele de floarea-soarelui, rămase întregi, scăpate ca prin minune de râșnița puternică a maxilarelor zdrobitoare... De asemenea, se vedea o bogată faună de insecte și de gândaci specifici acestui tip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
groase, albe la păr și foarte blânde. Când se întâmpla să fete vreo vițică, numaidecât o creșteam alături de mama ei și chiar cu riscul de-a avea prea multe vite în grajd. Așa s-a întâmplat într-o primăvară, când Joiana cea bătrână a adus-o pe lume pe Joica. Era o vițelușă de mare frumusețe. Toți ai casei am îndrăgit-o, chiar de la naștere. O mare nenorocire a făcut însă ca ea să rămână orfană. După naștere, Joiana, mama ei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
primăvară, când Joiana cea bătrână a adus-o pe lume pe Joica. Era o vițelușă de mare frumusețe. Toți ai casei am îndrăgit-o, chiar de la naștere. O mare nenorocire a făcut însă ca ea să rămână orfană. După naștere, Joiana, mama ei "s-a năruit". Nu înțelegeam prea bine, atunci aceste cuvinte. Știam doar că, biata Joica a rămas fără mamă. Tata înțelegând tragedia momentului, a luat repede coasa din șură, i-a scos coada și ne-a alungat de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
băiatul ei mai mare Iliuță și l-au ajutat pe tata la jupuit pielea și tranșat carnea. A scos covata cea mare, pentru porci și în ogradă s-a desfășurat toată operațiunea. Nu puteam să mă uit, să văd că, Joiana noastră atât de iubită, a ajuns într-o covată. M-am apropiat de tata, care m-a înțeles sufletește. M a îmbrățișat și m-a mângâiat spunându-mi printre lacrimi: Lasă! Așa a vrut Cel de Sus. Joica ne a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne încurajeze, spunându-ne că: "Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat!" și să nu mai fim așa de supărați. Mama le-a dat un lighean mare de carne și oase (pentru răcituri) să fie de sufletul celui ce-a fost Joiana. Catrinoasa meșteră la închistrit ouăle Vecina noastră de pe gârlă, Catrinoasa era meșteră vestită în tot satul. Închistrea (încondeia) ouăle ca nimeni alta. Nu mai prididea biata bătrână cu treburile... Cu multe zile înainte de Sfintele Paște, mama mă trimitea la ea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de păsări, în afară de cloște. Lipseau patru păsări, îi spuse maică-si, urmând să caute pe cele lipsă și să hotărască cauza lipsei acestora; Maria împreună cu Mihăiță s-au îndreptat spre grajdul vitelor pentru a mulge cele două vaci, Mândrolea și Joiana. Se știe că numele vitelor este dat de stăpâni, după ziua când au fost fătate, adică Mândrolea a apărut pe lume într-o miercuri iar Joiana întro joi. Cele două vaci mugeau încetișor, chemându-și astfel vițeii la supt, dar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
s-au îndreptat spre grajdul vitelor pentru a mulge cele două vaci, Mândrolea și Joiana. Se știe că numele vitelor este dat de stăpâni, după ziua când au fost fătate, adică Mândrolea a apărut pe lume într-o miercuri iar Joiana întro joi. Cele două vaci mugeau încetișor, chemându-și astfel vițeii la supt, dar știind că hrănirea odraslelor se petrece în același timp cu mulsul de către stăpâni, care au grijă să le îndulcească traiul cu porția de tain pus în dreptul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o vacă înaltă, ciolănoasă, cu păr roșcat bătând spre galben, avea coarne mari și arcuite ca ale unei rădaște iar ochii mari aveau cearcăne negre, de parcă ar fi fost machiată. Vițelul ei, Duman, semăna oarecum cu mamă-sa. Cealaltă vacă, Joiana era mai scundă dar împlinită, era la al patrulea vițel, avea părul negru, era țintată în frunte iar coarnele îi erau lăsate pe spate. Vițelul ei, Sâmbotin, era tărcat alb cu negru și la cap și la trup. Vacile au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cât și la locul cunoscut sub numele de Analog, aceasta a fost vestea pe care au adus-o fetele, Maricica și Lențâca, după ce s-au întors acasă. Săndel mezinul, a venit mai devreme cu vacile de la păscut, atât Rujana și Joiana, cu tot cu vițeii lor au fost alungate de streche și băiatul nu le-a mai putut stăpâni să pască pe imaș. Se auzi duruitul unei căruțe ce suia la deal și Maria, când privi spre poartă, spre marea ei bucurie, recunoscu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o soră, sora un copil. Pentru a asigura lapte copilului, sectorul zootehnic s-a îmbogățit la un moment dat cu o vacă. Până aici nimic spectaculos, duceam și vaca la păscut, conform zicalei "unde merge mia, merge și suta", iar Joiana neridicându-mi mari probleme logistice, fiind, ca mai toate semenele ei, docilă. Paharul avea să se umple când șeptelului i s-a adăugat un purcel, proprietate a cumnatei. Acesta, porc din fire și născare, mă alerga pe câmp toată ziua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
plugar / avea boi, avea și car / Ghici de cânepă avea/ și din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / se pornea boul de cea/ iar carul leneș scârțâia. / Dar la povară când trăgea / Tata boii-și îndemna /Hăis Dumane, cea joiane cea. / Seara când îi adăpa / apă proaspătă le da / cumpăna fântâni-ncet se legăna. Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și cu el mândru pocnea / Din ghici tata când pocnea / Se pornea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
glasul și tu, cocoșului, ce dimineața, Mereu ne-ai anunțat cât este ceasul. Adio tu, Grivei, amică bătrân, și credincios, de când erai cățel; Abia acum, ți-am devenit stăpână, Când vai! Te lasă pe drum, ca un mișel! Adio tu, Joiano, voi mioare și voi, găini avide de iubit. Ne despărțim și inima mă doare; Adio somn în car cu fân cosit! De-acum în bloc, eu viața-mi voi petrece, Cu grijă ca să nu conturb pe alții și să ascult
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dinspre drumeag vin cele două vaci ale mănăstirii, cunosc singure drumul, închid caietul lui Theo și mă ridic din iarbă să ajung din urmă vacile, le cunosc pe nume, pe cea roșie bălțată am păscut-o de atâtea ori, e Joiana după o zi de joi îi vine numele, zi în care s-a slobozit în lume, cealaltă, Mândraia, e mai tânără, încă junincă, clopotele grele de la grumajii lor răsună în seară, Ho, Joiană! Le duc în grajd și le leg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
am păscut-o de atâtea ori, e Joiana după o zi de joi îi vine numele, zi în care s-a slobozit în lume, cealaltă, Mândraia, e mai tânără, încă junincă, clopotele grele de la grumajii lor răsună în seară, Ho, Joiană! Le duc în grajd și le leg la iesle, fratele Rafael va veni să le mulgă, și-n ușa grajdului privind peste curtea mănăstirii nu știu în ce direcție să-mi îndrept pașii, o tristețe fără margini mă copleșește violent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
care conțin carne, margarină sau chiar și unt, că și-acela-i hrănitor pentru câini. La felul doi, le pui în altă farfurie lapte praf, dar nu "praf", ci îl prepari cu apă de zici că atunci l-ai muls de la vaca Joiana. După ce hrănește câinii, spală farfuriile în două ape după care le șterge cu prosop curat și le pune la locul lor. Paznicul acesta angajat în dublă calitate (că-i și pe post de "administrator") nu are cu cine schimba o
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
om..." Moment urmat de niște aplauze înțelegător-afectuoase, câteva secunde de reculegere și de-o discretă alunecare spre-o zonă crepusculară... Ei, așa da!, ne-am luminat noi imediat cu înțelepciunea că, într-adevăr, văzând unele (nu prea puține!) emisiuni teve, Joienele noastre, oricât ar iubi ele televiziunea, ar fi în stare să abandoneze pășunea și tradiționalul lor muget și s-o apuce peste plaiurile carpato-danubiano-pontice... urlând revoltat-omenește. - Mai așteptăm provincia, sau...?, mă întreabă Haralampy. Însă, deși ne aflăm în plină epocă
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
mea, nașă Marioara Să mochiș, fostă Cetățeanu de-o seama cu Bartolo meu Anania și care este în viață, cu o memorie excelentă își aduce aminte și acuma cum ea păștea un cal Suru, iar el păștea o vacă frumoasă Joiana. Aveau în jur de 10 ani după cum spune mătușa mea și erau prieteni. Au trecut anii. Eu am reușit să scap din RSR în anul 1984 și să ajung în Nord America, mai exact la Montreal. O perioadă de timp
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mea, nașă Marioara Să mochiș, fostă Cetățeanu de-o seama cu Bartolo meu Anania și care este în viață, cu o memorie excelentă își aduce aminte și acuma cum ea păștea un cal Suru, iar el păștea o vacă frumoasă Joiana. Aveau în jur de 10 ani după cum spune mătușa mea și erau prieteni. Au trecut anii. Eu am reușit să scap din RSR în anul 1984 și să ajung în Nord America, mai exact la Montreal. O perioadă de timp
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mea, nașă Marioara Să mochiș, fostă Cetățeanu de-o seama cu Bartolo meu Anania și care este în viață, cu o memorie excelentă își aduce aminte și acuma cum ea păștea un cal Suru, iar el păștea o vacă frumoasă Joiana. Aveau în jur de 10 ani după cum spune mătușa mea și erau prieteni. Au trecut anii. Eu am reușit să scap din RSR în anul 1984 și să ajung în Nord America, mai exact la Montreal. O perioadă de timp
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ți mai face vaca? Mult mai bine. Să o vezi acum! Ți-e mai mare dragul! Mănâncă și parcă s-o mai împlinit. Da' numai eu știu câte nopți nu am dormit stând lângă ea. M-o băgat la griji Joiana. Taman acum când trebuie să plec mă gândeam că las muierea fără lapte la copii. Când te-or chemat domnii militari la București? Păi, poimâine. Da' până atunci mai este și încerc să termin ce se mai poate face, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
sănătoasa. Iar exemplul ei a fost urmat de toate celelalte animale. Nici unul dintre copii n-a înțeles cum reușise băiatul să-și “dreseze” vaca. Și, ori de câte ori erau cu vitele la păscut, ștrengarii se distrau strigând porecla paznicului și văzând cum Joiana lui Titi o ia la fugă de parcă ar fi ciupit-o strechea. 6. Iar m-au furat pașii și gândurile. Nici n-am băgat de seamă că, nu prea departe, în fața mea, se profilează chipul unui om temut din sat
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
dincolo de ecran, exclamă -Ești superbă!... Așa și arăta, lângă vacă, pentru că nu era prea grasă... Iar tăcere... tăcere... Ăsta, tipul de la stat, pragmatic... dacă era inspector, lucra el de ceva timp cu pragmatismul, o întreabă: -E vaca ta? -Da ... E Joiana. -Când ne întâlnim să nu uiți să aduci și o sticlă cu lapte... Eu lucrez la stat, nu prea câștig... tu nu lucrezi deloc... dacă o să ne înfierbântăm, să bem și noi măcar un pahar cu lapte. Femeia nu prea
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
lor, iar Vartolomei, le-a zis că toate trei erau de rasă tirole, de aceeași sămânță cu o vacă vestită, pe care a văzut-o și el, într-un rând, de Ziua Recoltei, la un concurs organizat de către Direcția agriculturii. Joiana aceea tirole, fiind cocoțată pe un postament de scânduri, pentru că era la prima a-ntâia, toată adunarea bătea furtunos din palme. Așa de furtunos bătea, de parcă, în fața adunării, luase cuvântul unul dintre prapagandiștii care or fi fiind pregătiți și instruiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]