81 matches
-
să-i dau apă,/ Babele rele urma i-o luatu./ Și-o luat mana/ Și a început ochii a împăinjeni/ Ghițălu’ n-ă-l mai primi / Laptele s-o albăstrit/ Și ea a început să ragă/ Să boncăiască 2 /.- Ce te ragi Joiană,/ Ce te boncăiești?/ -Cum să nu mă rag,/ Cum să nu mă boncănesc?/ C-au ieșit babele fermecătoare/ Și mi-au luat brânza și untul/ Și miau lăsat zăru’/ Să nu moară ghițălu’./ Nu te mai boncăni,/ Nu te mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rostea următorul descântec: „Aricioaică, caricioaică/ Cu nouăzeci de pui ai tăi/ Ieși din chele, de sub chele/ Dintr-o mie de ciolănele/ Cu cimbru te-oi afuma/ Și cu acul te-oi înțepa/ Și cu roșu te-oi lega/ Și de la Joiana te-oi lua/ Și-n vânt te-oi arunca Joiana o rămânea/ Curată, luminată/ Ca Maica ce a făcut’’. A doua zi de la descântec, rana se vindeca. Multe din vite se îmbolnăveau de „răsfulg”. Semnalmentele acestei boli erau: se umfla
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tăi/ Ieși din chele, de sub chele/ Dintr-o mie de ciolănele/ Cu cimbru te-oi afuma/ Și cu acul te-oi înțepa/ Și cu roșu te-oi lega/ Și de la Joiana te-oi lua/ Și-n vânt te-oi arunca Joiana o rămânea/ Curată, luminată/ Ca Maica ce a făcut’’. A doua zi de la descântec, rana se vindeca. Multe din vite se îmbolnăveau de „răsfulg”. Semnalmentele acestei boli erau: se umfla o țâță, se umfla ugerul, apoi țâțele se înroșeau, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se descânta se treceau tărâța și apa prin cele două orificii. Tot prin cele două orificii se mulgea și vaca. Descântecul se făcea de trei ori la rând, în zilele de marți, joi și sâmbătă, spunându-se astfel: „O plecat Joiana pe cale, pe cărare,/ Pe drumul cel mare,/ Pe la mijloc de cale/ Ontâlnit diochitorii/ Fermecătorii și răsfulgul cel mare./ Joiana a început a muge și a rage/ Nimeni n-o auzea/ Nimeni n-o vedea/ Numai Maica Domnului din poarta cerului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vaca. Descântecul se făcea de trei ori la rând, în zilele de marți, joi și sâmbătă, spunându-se astfel: „O plecat Joiana pe cale, pe cărare,/ Pe drumul cel mare,/ Pe la mijloc de cale/ Ontâlnit diochitorii/ Fermecătorii și răsfulgul cel mare./ Joiana a început a muge și a rage/ Nimeni n-o auzea/ Nimeni n-o vedea/ Numai Maica Domnului din poarta cerului o- ntreba:/ „Ce ai Joiană de te mugi și te văicărezi?”/ Cum să nu mă rag și să nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
drumul cel mare,/ Pe la mijloc de cale/ Ontâlnit diochitorii/ Fermecătorii și răsfulgul cel mare./ Joiana a început a muge și a rage/ Nimeni n-o auzea/ Nimeni n-o vedea/ Numai Maica Domnului din poarta cerului o- ntreba:/ „Ce ai Joiană de te mugi și te văicărezi?”/ Cum să nu mă rag și să nu mă văicăresc/ Dacă răsfulgul ma cuprins/ Că m-a întâlnit răsfulgul cel mare/ Coarnele mi le-a strâmbat,/ Părul mi l-a zbârlit,/ Picioarele mi le-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
l-a umflat./ „Nu te plânge, nu te rage,/ Lenuța cu gura te-o descânta/ Ca cu mâna ți-o lua/ Răsfulgul alb, răsfulgul roșu,/ Răsfulg de nouăzeci și nouă de feluri,/ Răsfulg din vânt,/ Răsfulg prin deochi,/ Să rămâie Joiana curată/ Ca aurul cel curat,/ Ca argintul strecurat/ Ca Dumnezeu ce-o lăsat’’. Adusă acasă după descântec, vaca era mulsă de câte trei ori în cruciș (adică țâțele 1 cu 3 și 2 cu 4) prin gaura pietrei, în zilele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de strașnicul toboșar municipal care își recita știrile în ritmul bătăilor de tobă... Smărăndița (Roman modern) parodie după o proză a lui Delavrancea, pune în enumerare numele a șapte vaci, fiecare născută în altă zi a săptămînii: Lunaia, Mărtica, Miorcana, Joiana, Vinerica, Sîmbotica, Dumana. Genial manevrează Caragiale numele proprii derivate de la cele comune prin cel mai fecund sufix românesc escu, inclusiv pentru a înfățișa un fenomen social specific epocii: pătrunderea în viața socială și politică a unor descendenți de diaconi și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
știu bătrậnele răchite scorburoase care își apleacă istovite crengile, în scorburile cărora găseam în fiecare primăvară oaspeți noi, în cuiburi greoi meșteșugite. O știe bătrậna teucă, răchita seculară doborậtă de vậnt, din care s-au adăpat cu nesaț Florica, Porumbița, Joiana. Loc de popas al celor din urmă ceasuri din zi, fậntậna cu ghizdelele ei mereu ude, a rămas în sufletul meu ca un izvor de apă vie, din care și-au adăpat sufletul moșii și strămoșii noștri. Pe drumul ce
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
anunț, al unei adrese, al unei formule de adresare: Câine rău. Nu călcați florile! Doamnei învățătoare, Dragi părinți, c) nume de persoane, nume date animalelor, nume sfinte, numele unor personaje din povești: Ion, Ana, Maria, Popescu Azor, ChițChiț, Rilă Iepurilă, Joiana Dumnezeu, Sf. Maria, Sf. Ștefan FătFrumos, Ileana Cosânzeana d) nume de țări, de localități, de ape, munți: România, Elveția, Spania Iași, Câmpina, București, Piatra Neamț, Viișoara Dunărea, Prahova, Paltinu Bucegi, Carpați, Făgăraș e) primul cuvânt al numelui unei opere literare, al
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
dinspre drumeag vin cele două vaci ale mănăstirii, cunosc singure drumul, închid caietul lui Theo și mă ridic din iarbă să ajung din urmă vacile, le cunosc pe nume, pe cea roșie bălțată am păscut-o de atâtea ori, e Joiana după o zi de joi îi vine numele, zi în care s-a slobozit în lume, cealaltă, Mândraia, e mai tânără, încă junincă, clopotele grele de la grumajii lor răsună în seară, Ho, Joiană! Le duc în grajd și le leg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
am păscut-o de atâtea ori, e Joiana după o zi de joi îi vine numele, zi în care s-a slobozit în lume, cealaltă, Mândraia, e mai tânără, încă junincă, clopotele grele de la grumajii lor răsună în seară, Ho, Joiană! Le duc în grajd și le leg la iesle, fratele Rafael va veni să le mulgă, și-n ușa grajdului privind peste curtea mănăstirii nu știu în ce direcție să-mi îndrept pașii, o tristețe fără margini mă copleșește violent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
angoasa inițială a lui Sam la primirea telefonului de pe plajă. Fi lăsă capul În jos și privi cum laptele Îi țâșnește din sân În biberonul copilului. — Păi, mai bine-mi pun o talangă de gât și-mi schimb numele În Joiana și gata, zise ea, explicând că Saul se oferise să hrănească el copilul noaptea un timp, ca ea să poată dormi. Cum nici nu-i dădea prin cap să-i dea lui Connor altceva decât laptele ei, era nevoită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
exciți pe tata, ar trebui să vii să vezi noua mea gamă de pompe pentru alăptat. Alea chiar sunt pentru ugere. Ultima oară când am văzut-o pe Fi cu una din alea, mă amenința că-și schimbă numele În Joiana. Ronnie chicoti și spuse că de-abia aștepta, apoi Ronnie Îi turnă lui Ruby un pahar de vin. Ea a băut numai apă plată pentru că spunea că e singura băutura care-i calma gazele pe care le avea aproape mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
lor, iar Vartolomei, le-a zis că toate trei erau de rasă tirole, de aceeași sămânță cu o vacă vestită, pe care a văzut-o și el, într-un rând, de Ziua Recoltei, la un concurs organizat de către Direcția agriculturii. Joiana aceea tirole, fiind cocoțată pe un postament de scânduri, pentru că era la prima a-ntâia, toată adunarea bătea furtunos din palme. Așa de furtunos bătea, de parcă, în fața adunării, luase cuvântul unul dintre prapagandiștii care or fi fiind pregătiți și instruiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ți mai face vaca? Mult mai bine. Să o vezi acum! Ți-e mai mare dragul! Mănâncă și parcă s-o mai împlinit. Da' numai eu știu câte nopți nu am dormit stând lângă ea. M-o băgat la griji Joiana. Taman acum când trebuie să plec mă gândeam că las muierea fără lapte la copii. Când te-or chemat domnii militari la București? Păi, poimâine. Da' până atunci mai este și încerc să termin ce se mai poate face, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pot să îl ajut. E înconjurat cu un baraj de sârmă. Îi mai dau o jumătate de prăjitură. A ajuns aproape de el. Acum el e bucuros. 117. Transcrieți cuvintele: Jeni, Janeta, Julieta, Jianu, Jimbolia, Jiu, Japonia, Jamaica. 118. Transcrieți textul: Joiana Joi bunicul a adus o junică. O are cumpăratîă din Valea Jiului. Are numele Joiana. Noi o înconjurăm cu privirile. O pui la car, bunicule? Junicile nu se pun la car. O ajutăm să crească mare. Peste o jumătate de an
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
o jumătate de prăjitură. A ajuns aproape de el. Acum el e bucuros. 117. Transcrieți cuvintele: Jeni, Janeta, Julieta, Jianu, Jimbolia, Jiu, Japonia, Jamaica. 118. Transcrieți textul: Joiana Joi bunicul a adus o junică. O are cumpăratîă din Valea Jiului. Are numele Joiana. Noi o înconjurăm cu privirile. O pui la car, bunicule? Junicile nu se pun la car. O ajutăm să crească mare. Peste o jumătate de an ne va da lapte. 34 119. Alcătuiți cuvinte din silabele și literele următoare: → m
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
plugar / avea boi, avea și car / Ghici de cânepă avea/ și din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / se pornea boul de cea/ iar carul leneș scârțâia. / Dar la povară când trăgea / Tata boii-și îndemna /Hăis Dumane, cea joiane cea. / Seara când îi adăpa / apă proaspătă le da / cumpăna fântâni-ncet se legăna. Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și cu el mândru pocnea / Din ghici tata când pocnea / Se pornea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
fluviul Dunărea, munții Bucegi etc. Neexprimarea substantivului denumind clasa căreia îi aparține obiectul denumit de substantivul propriu nu generează, în general, confuzii, datorită tradiției lingvistice și culturale; în acest sens, Vlad, Andrei, Mona numesc ființe umane, Azor, Pufi, Lăbuș, câini, Joiana, Roșcata, vaci ș.a.m.d. Deosebiri morfologice Substantivele proprii reacționează în mod specific la unele categorii gramaticale. Nu realizează integral opoziția internă proprie categoriilor gramaticale de determinare și număr; substantivele cu formă feminină s-au fixat pe poziția specifică determinării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
groase, albe la păr și foarte blânde. Când se întâmpla să fete vreo vițică, numaidecât o creșteam alături de mama ei și chiar cu riscul de-a avea prea multe vite în grajd. Așa s-a întâmplat într-o primăvară, când Joiana cea bătrână a adus-o pe lume pe Joica. Era o vițelușă de mare frumusețe. Toți ai casei am îndrăgit-o, chiar de la naștere. O mare nenorocire a făcut însă ca ea să rămână orfană. După naștere, Joiana, mama ei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
primăvară, când Joiana cea bătrână a adus-o pe lume pe Joica. Era o vițelușă de mare frumusețe. Toți ai casei am îndrăgit-o, chiar de la naștere. O mare nenorocire a făcut însă ca ea să rămână orfană. După naștere, Joiana, mama ei "s-a năruit". Nu înțelegeam prea bine, atunci aceste cuvinte. Știam doar că, biata Joica a rămas fără mamă. Tata înțelegând tragedia momentului, a luat repede coasa din șură, i-a scos coada și ne-a alungat de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
băiatul ei mai mare Iliuță și l-au ajutat pe tata la jupuit pielea și tranșat carnea. A scos covata cea mare, pentru porci și în ogradă s-a desfășurat toată operațiunea. Nu puteam să mă uit, să văd că, Joiana noastră atât de iubită, a ajuns într-o covată. M-am apropiat de tata, care m-a înțeles sufletește. M a îmbrățișat și m-a mângâiat spunându-mi printre lacrimi: Lasă! Așa a vrut Cel de Sus. Joica ne a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne încurajeze, spunându-ne că: "Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat!" și să nu mai fim așa de supărați. Mama le-a dat un lighean mare de carne și oase (pentru răcituri) să fie de sufletul celui ce-a fost Joiana. Catrinoasa meșteră la închistrit ouăle Vecina noastră de pe gârlă, Catrinoasa era meșteră vestită în tot satul. Închistrea (încondeia) ouăle ca nimeni alta. Nu mai prididea biata bătrână cu treburile... Cu multe zile înainte de Sfintele Paște, mama mă trimitea la ea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și o întorceam pe cealaltă parte. Dacă era proaspătă și încă molcuță o lăsam așa, în bătaia soarelui arzător, care absorbea și ultima moleculă de lichid încă neevaporat. Uitându-te cu atenție pe suprafața crudă, puteai "citi" cu ușurință meniul joianelor din ziua respectivă; inclusiv boabele de porumb, de grâu ori semințele de floarea-soarelui, rămase întregi, scăpate ca prin minune de râșnița puternică a maxilarelor zdrobitoare... De asemenea, se vedea o bogată faună de insecte și de gândaci specifici acestui tip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]