168 matches
-
pe sticlă fenestrației totale. Se naște astfel o orchestrație de expresii a diferitelor sentimente și atitudini mentale care au prezidat la conceperea acestei arhitecturi impregnate de lirismul poporului." Hanul cu Tei a fost restaurat la începutul anilor '70, arhitectul Constantin Joja reușind să redea aerul autentic al secolului 19 prin reconstituirea aproape exactă a fațadelor, refacerea curții cu pavajul din dale de piatră sau folosirea obloanelor grele la ferestre, a felinarelor și a decorațiunilor specifice.
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
Iancu (în trecut "Vidra de Sus" în ) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Achimețești, Avram Iancu (reședința), Avrămești, Bădăi, Boldești, Călugărești, Căsoaia, Cândești, Cârăști, Cârțulești, Cocești, Cocoșești, Coroiești, Dealu Crișului, Dolești, Dumăcești, Gojeiești, Helerești, Incești, Jojei, Mărtești, Orgești, Pătruțești, Plai, Pușelești, Șoicești, Ștertești, Târsa, Târsa-Plai, Valea Maciului, Valea Uțului, Verdești și Vidrișoara. Orașul cel mai apropiat este Câmpeni. Este un punct de plecare spre Muntele Găina. Are în componență 33 de sate, situate de o parte
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
Alexandru („Codin”) Mironescu, George Văsii și Șerban Mironescu. 29 iulie: Nicoale Rădulescu și Dan Grigore Pistol. 5 august: Vasile Voiculescu și Gheorghe Dabija. 4 septembrie, Dumitru Stăniloaie. 18 septembrie , Emanoil Mihăilescu. Alți arestați: Paul Sterian, Nichifor Crainic, Paul Constantinescu, Constantin Joja, Alexandru Elian, Antonie Plămădeală, Nicolae Bordașiu, Petroniu Tănase, Vasile Vasilache, Grigorie Băbuș, Bartolomeu Valeriu Anania, Andrei Scrima, Ion Marin Sadoveanu, Anton Dumitriu, Gheorghe Dabija, Arsenie Boca, Roman Braga, Vladimir Streinu, și mulți alții. Toți aceștia vor fi incluși în ceea ce
Rugul Aprins () [Corola-website/Science/331275_a_332604]
-
și externă. Izvoarele minerale se găsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al pârâului Râieni. Structura geologică a zonei a fost investigată de către Gh. Murgoci (1898-1907), I. Ionescu Argetoaia (1914), Al. Codarcea (1940-1941), M. G. Filipescu (1942), N. Oncescu și Th. Joja (1952), Fl. Marinescu și echipa (1956-1960), I. Focșa (1960), A. Zberea și echipa (1965-1966). Apele minerale de la Bala au făcut obiectul cercetărilor lui V. Dragoș (1967-1970), I. Dumitrescu (1968), Al. Gheorghe, C. Calota (1972). Gheorghe Popa a stabilit în anul
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
În 1953 se înscrie la Facultatea de Filosofie, "măsluind actele", după cum mărturisește în "Confesiuni violente", fiind dat însă afară după șase luni. Lecturile sale din Friedrich Nietzsche și Arthur Schopenhauer îl fac, de altfel, să devină suspect pentru decanul Athanase Joja. La intervențiile tatălui său, este înscris din nou la Filosofie, dar, îmbolnăvindu-se de reumatism poliarticular acut, a fost silit să-și întrerupă studiile. Urmează o școală de șoferi profesioniști și lucrează apoi la garajul Ministerului de Finanțe, ca gestionar
Nicolae Breban () [Corola-website/Science/297624_a_298953]
-
Mineralogie, Petrografie, Zăcăminte: Ludovic Mrazec, Ștefan Giușcă, Alexandru Codarcea, Nicolae Petrulian ; • Geologie regională, Paleontologie, Stratigrafie: Gregoriu Ștefănescu, Sabba Ștefănescu, Sava Athanasiu, D.M. Preda, Ion Simionescu, Ion Popescu-Voitești, Ion Atanasiu, Mircea Pauca, Gheorghe Munteanu-Murgoci, Grigore Răileanu, Nicolae Grigoraș, Gheorghe Macovei, Theodor Joja ; • Geologie structurală și Tectonica: Ion Dumitrescu, Vasile Lăzărescu, Vasile Dragoș ; • Hidrogeologie și Geologie inginereasca: Ștefan Ghika-Budești, Mathei Drăghiceanu, Ion Bancila, Emil Liteanu, Vasile Harnas ; • Geofizica: Sabba Sabba Ștefănescu, Liviu Constantinescu, Iulian Gavat, Radu Botezatu. Domenii de licență: Geologie, Inginerie geologică
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
inedit al scriitorului francez, de origine română, Pius Servien (1979), pe care-l va edita parțial mai tarziu. Intra într-un cerc de intelectuali cu care împărtășește aceleași idei: arheologul Dinu Adameșteanu (Italia), pictorul George Demetrescu Mirea (Franța), arhitectul Constantin Joja, etnologul Romulus Vulcănescu, istoricul culturii Edgar Papu, slavistul Ion C. Chițimia. Acțiunea să culturală devine deja proeminenta în acei ani. La revista “Luceafărul” inițiază proiectul “Noii geografii literare” în vederea stimulării creației locale și regionale, respingând centralizarea culturală. Efectele acestei idei
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
nu ar fi doi străini". Blaga îl atenționează pe prietenul-turnător: "Singura lui ambiție este opera lui. Ambiții politice nici în trecut n-a avut, astăzi are și mai puțin". Curtat de doi membri ai C.C. și, în final, de acad. Joja, "comunist fanatic dar cult", pentru a accepta să publice, Blaga își apără dreptul de a scrie numai ce crede de cuviință și-și afirmă intenția de a nu-și "abjura filosofia lui, care nu e antimarxistă, dar nu e nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
libertății personale. A fost numai combătut". Numai atît? Să fi uitat, cu intenție, în fața organelor, că a fost alungat de la catedră, că, de la schimbarea regimului, n-a publicat decît traduceri, că a ratat premiul Nobel ș.c.a.l.? Tov. Joja, generos, în final, îl asigură că "i se vor publica deocamdată în reviste, acele poezii pe care exigența critică a regimului le acceptă". O concluzie tristă, nu lipsită de tragism, este transmisă prietenului-trădător: "Dorește însă și el să-i apară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
până în zilele noastre, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 1992. 34. www.mmuncii.ro/.../prezentarea-sistemului-de-pensii-din-romania-983-articol.html 35. În Capitală nu Facultatea de Filosofie, ci mai ales Centrul de Logică al Academiei, condus de un exponent maleabil al regimului, Ath. Joja, a angajat filosofi condamnați și urmăriți. La secțiile de Filosofie din cadrul facultăților de Filologie-Istorie de la Cluj și din Iași au fost acceptați să predea discipline mai puțin ideologizate intelectuali închiși abuziv. La Iași, micile generații de câte 9-10 studenți la
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Hutin, Serge, Societăți secrete, Editura de Vest, Timișoara, 1992. Hyatt-Verill, A., Inchiziția, Editura Mandero, București, 1992. Ioan Damaschin, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993. Ioan Moshu, Limonariu, Episcopia Ortodoxă Română, Alba Iulia, 1991. Ionescu, Voichita, Dicționar latin-român, Editura Orizonturi, București, 1993. Joja, Atanasie, Studii de logică, Editura Academiei, București, 1960. Klibansky, Raymond, Panofsky, Erwin, Saxl, Fritz, Saturn sau melancolia, Editura Polirom, București, 2002. Knowles, Dom David, Benedictine Monahism, Wipf & Stock, Oregon, 1923. Koopmans, Jelle, Le théâtre des eclus au Moyen Age, Editions
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Organon, I, III, ed. cit., p. 35. 77 Ibidem, I, I, p. 35. 78 Ibidem., I, XII, p. 37. 79 Teodor Dima, Metode inductive, Editura Științifică, București, 1975, p. 42. 80 Ibidem, p. 43. 81 Ibidem, p. 43. 82 Atanasie Joja, Studii de logică, Editura Academiei, București, 1960, p. 131. 83 Ibidem, p. 164. 84 Duns Scotus, Despre cunoaștere umană, apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 220. 85 Francis Bacon
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
democrației: la baza relațiilor dintre membrii ei nu stătea prezumția de nevinovăție, ci cea a vinovăției atât de lesne convertibilă În certitudine”. Practica anchetării nou-veniților: fiecare era repartizat pe lângă un om de Încredere (Câmpeanu i-a fost repartizat lui Athanase Joja, viitorul academician!), nimeni nu era lăsat În grupul său, cu prietenii săi, se practica strategia „relațiilor interpersonale dirijate”. trebuia să te supui, să accepți această ingerință dacă voiai să fii acceptat la rândul tău. Abia mult mai târziu „aveam să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
1998; Echilibrul spiritual, îngr. și pref. Marin Diaconu, București, 1998; 21 de conferințe radiofonice, București, 2000. Ediții: Mihai Eminescu, Lecturi kantiene. Traduceri din „Critica rațiunii pure”, cu două fragmente de Titu Maiorescu, București, 1975 (în colaborare cu Alexandru Surdu); Athanase Joja, Istoria gândirii antice, București, 1980 (în colaborare). Traduceri: H.G. Wells, Omul invizibil, București, 1935; René Descartes, Regulae ad directionem ingenii, Brașov, 1935, Meditationes de prima philosophia, București, 1937; Immanuel Kant, Despre forma și principiile lumii sensibile și ale celei inteligibile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Prezidiul din Birou și din președinții de secții și de filiale, întreaga conducere a instituției academice neputând intra în funcție decât după aprobarea ei de către Consiliul de Miniștri. Între 1948 și 1990, la conducere s-au aflat, între alții, Athanase Joja, Ilie G. Murgulescu, Miron Nicolescu, Theodor Burghele, Gheorghe Mihoc, Radu Voinea. Din 1990, conducerea, aleasă numai de Adunarea generală, este formată dintr-un Birou, alcătuit din președinte, patru vicepreședinți și secretarul general, și din Prezidiu, format din membrii Biroului, precum și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
Theodor Burghele, Ștefan Milcu, Ioan Enescu, Iuliu Hațieganu, Ana Aslan, Marius Nasta, Grigore Moisil, Alexandru Myller, Octav Mayer, Miron Nicolescu, Alexandru Ghica, Caius Iacob, Tiberiu Popoviciu, Ștefan Procopiu, Șerban Țițeica, Remus Răduleț, Emil Pop, Dumitru D. Roșca, Mihail Ralea, Athanase Joja, Traian Ionașcu, Duiliu Marcu, Octav Doicescu, Camil Ressu, Iosif Iser, Jean Al. Steriade, Gheorghe T. Kirileanu ș.a. Alături de aceștia au fost aleși, pe criterii strict politice însă, și câțiva reprezentanți ai noii puteri: Mihail Roller, A. Toma, Barbu Lăzăreanu, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
valoare de articol-program, informează cititorii că V.n. „va fi periodicul de luptă a culturii și problemelor democratice”. Printre colaboratori se numără Petre Constantinescu-Iași, I. Bernstein, Eugen Jebeleanu, A. Toma, V.V. Stanciu, Petre Pandrea, Gheorghe Dinu (Ștefan Roll), George Ivașcu, Athanase Joja, Lucrețiu Pătrășcanu, S. Oeriu, Ștefan Tita, I. Vitner, Nicolae Moraru, Geo Dumitrescu, Mihnea Gheorghiu, Aurel Baranga, Florica Șelmaru, Horia Liman, Radu Boureanu, Mihai Beniuc, Igor Grinevici, Laurențiu Fulga, Tudor Vianu, Ștefan Voitec, Traian Săvulescu, Ștefan Tita, Eugen Relgis, M. Gh.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
apărute în numărul 49/1959, poezia lui A.E. Baconsky. În plus, Academia, în colaborare cu Comisia Națională pentru UNESCO, inițiază între 18 și 25 ianuarie 1960 o dezbatere, aparent inocentă, intitulată Umanismul și epoca noastră, la care participă Athanase Joja, Emil Condurachi, Al. Graur, Iorgu Iordan, Ștefan Milcu, Andrei Oțetea, Mihai Ralea, Tudor Vianu, ale căror intervenții sunt tipărite începând cu numărul 5/1960. Adevărat cal troian introdus în tabăra adepților jdanovismului, dezbaterea se va solda cu o ultimă masă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Mircea Martin, Silviu Angelescu, Antoaneta Tănăsescu; în 1994, Paul Cornea este numit redactor-șef și Dan Horia Mazilu redactor-șef adjunct. Din 1995, Dan Horia Mazilu este redactor-șef. Au mai făcut parte din colectivele de redacție Al. Graur, Athanase Joja, Tudor Vianu, Al. Balaci, D. Păcurariu, Boris Cazacu, Șerban Cioculescu, Al. Piru, Silvian Iosifescu, Valeria Guțu Romalo, D. Macrea, Ov. S. Crohmălniceanu, George Munteanu, Mircea Martin, Valentin Lipatti, Leon Levițchi, Victor Hanea, Ana Cartianu, G. Ivașcu, Al. Dima. Revista conține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
a Comitetului Central al partidului comunist (Partidul Muncitoresc Român) i-a permis să cunoască și sferele înalte ale puterii; apoi, chiar și în calitate de profesor la Facultatea de Filosofie, a intrat în contact cu demnitari sau rude ale unor miniștri (Athanase Joja, Miron Constantinescu, Tamara Dobrin, Sabin Totu ș.a.). Desprindem din memoriile lui Ion Ianoși imaginea unui personaj preocupat constant atât de tensiunea dintre autonomia individului și dictatul autorității supreme, cât și de salvgardarea libertății lăuntrice 21. Multipla condiție minoritară - originea transilvană
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Membru în conducerea Partidului Național Țărănesc, apoi apropiat de comuniști. De mai multe ori ministru între 1938-1946, ambasador în SUA. Academician. 24 Zoltán Rostás, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl, Editura Paideia, București, 2000, p. 170. 25 Athanase Joja (1904-1972), filosof și logician, profesor universitar la București. Fondator și primul președinte al Asociației "România" și vicepreședinte al Comitetului Executiv al UNESCO. A abordat în cercetare, domenii ale logicii, eticii, esteticii, antropologiei filosofice și filosofiei culturii. Președinte (1959-1963) și vicepreședinte
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cel care poate acorda puteri depline pentru negocierea unor tratate de stat, ceea ce constituie o interferență gravă a Partidului țn treburile Ministerului Afacerilor lor Externe. Un exemplu de astfel de amestec este o notă din 1952, conform căreia „tov. Atanasie Joja Consilier Ministerial la MAE va fi Împuternicit să semneze tratatul Între Guvernul RPR și Guvernul R.P. Ungaria asupra regimului frontierei de Stat Româno-Ungare și Convenția asupra modului de rezolvare a conflictelor și incidentelor de frontieră”. Studierea dosarelor din fondurile Secției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Didactic, inspector general șef al Serviciului "Inspecții Școlare" și membru al Consiliului științific din cadrul acestui minister. Au fost ani în care școala românească, la conducerea căreia au urmat succesiv, ca miniștrii, acad. Prof. Doctor Ilie Murgulescu și filozoful acad. Atanase Joja, începuse să se desprindă curajos de influența școlii sovietice pentru reașezarea sa pe făgașul tradițional al învățământului românesc cu planuri, programe de învățământ și manuale școlare românești originale. În acest proces, serviciile "Metodico Didactic" și "Inspecții Școlare" au avut o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
scriam zece scrisori pentru Glezos!" În pofida organizării amănunțite, "demascarea" a fost pe jumătate ratată: studenții i-au aplaudat pe acuzați, ba chiar și unii profesori din prezidiu. Tache notează: "A aplaudat și Emil Condurachi, până i-a făcut tov. Atanase Joja semn." Oricum, învinuiții au scăpat ieftin. La "demascarea" compozitorului Mihai Andricu, "o jalnică epavă a trecutului", cum scria "Scânteia" lui Brucan (aprilie 1959), căruia i se reproșa și că "a fost semnalat cu observații critice privind calitatea muzicii ușoare sovietice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
occidentale, Ed. TEA, Milano, 2004, p. 169-170 (în orig. History of Western Philosophy, by G. Allen & Unwin LTD. London 1946). cf. Milhaud, Gaston, Les philosophes géomètres de la Grèce. Platon et ses prédécesseurs, Ed. Vrin, Paris, 1931, p. 269. Cf. Ath. Joja, Istoria gândirii antice, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 224. Gilbert Durand, op.cit., p. 146. Cf. Cratylos, 440a. Ath Joja, op.cit., p. 237. v. L. Brunschvicg, Les étapes de la philosophie mathématique, PUF, Paris, 1947, p. 43. H. Joly, op.cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]