169 matches
-
până în zilele noastre, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 1992. 34. www.mmuncii.ro/.../prezentarea-sistemului-de-pensii-din-romania-983-articol.html 35. În Capitală nu Facultatea de Filosofie, ci mai ales Centrul de Logică al Academiei, condus de un exponent maleabil al regimului, Ath. Joja, a angajat filosofi condamnați și urmăriți. La secțiile de Filosofie din cadrul facultăților de Filologie-Istorie de la Cluj și din Iași au fost acceptați să predea discipline mai puțin ideologizate intelectuali închiși abuziv. La Iași, micile generații de câte 9-10 studenți la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ca membri ai guvernului. Aplaudă Îndelung și Consiliul de Stat, Ion Gheorghe Maurer, Ștefan Voitec, Avram Bunaciu cât și membrii Consiliului de Stat: Petre Borilă, Anton Breithofer, Ion Cosma, Constantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Grigore Geamănu, Suzana Gâdea, Atanase Joja, Cristofer Simionescu, Ludovik Takacs, Iacob Teclu, Vasile Vâlcu. „ - Portar! Portar! Aveți un rinocer În casă, chemați poliția! Portar! Portar! Încă unul! Doamne! Dumnezeule! Ah, Doamne! Ah, Doamne! E o turmă Întreagă, acum, În stradă. O armată de rinoceri coboară bulevardul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
au fost oricum construite mai degrabă în spiritul locurilor de unde proveneau meșterii (Serbia în sud, Armenia, Georgia sau Ucraina în Moldova, spațiul central-euro-pean în vest). în esență, ceea ce arhitecți de tipul lui Ionescu-Berechet, Tiberiu Niga sau, puțin mai târziu, Constantin Joja au dorit să facă la Cașin 10 sau, respectiv, la Catedrala din Odessa 11 și Biserica Neamului (proiecte de concurs) 12 a fost să rezolve problema scării și diversității neconvenabile a precedentelor medievale din provinciile istorice. Aceasta s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
directă, nemediată a (re)surselor bizantine și chiar romane părea că poate rezolva convenabil (și într-un singur edificiu) atât problema scării urbane, cât și aceea a subtextului identitar. Mai cu seamă opțiunea romană - în cazul Bisericii Neamului a lui Joja și Goga, al proiectelor lor pentru concursul de la Odessa și, încă mai explicit "latin", pentru că romanic în felul baptisteriului și a turnului din Pisa, cel al lui Tiberiu Niga la același concurs pentru Odessa din 1942 - ne apare astăzi ca
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Traiani și Mausoleul Eroilor" în Arhitectura 1943/44 (număr unic), pp. 52-3. 14 A se vedea opiniile sale separate, ca membru al juriului la Concursul pentru Catedrala din Odessa, care pun în lumină tocmai actualitatea proiectului câștigător al lui C.Joja, publicate în Arhitectura 3-4/1942, pp. 33-8. 15 "Unii au confundat mausoleul cu o biserică oarecare. Alții au copiat ultimele aiureli moderniste sau au confundat mausoleul cu un sarcofag roman." Cegăneanu, în op. cit, p.53. 16 Ibidem. 17 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Doicescu). Curând însă, acest modernism autohtonizant (numit când funcționalism liric, când arhitectură cu specific național) a ajuns la rețete monumentale rudimentare și, sub presiunea directă sau indirectă a ideologiei național-comuniste, la redundanță decorativă prin lucrările teoretice târzii ale lui Constantin Joja și prin județenele de partid&casele de cultură ale sindicatelor proiectate de arh. Nicolae ("Gipsy") Porumbescu și emulii săi în anii șaptezeci și optzeci (cu un apogeu aberant la Satu Mare). 21 Absența spiritului critic, rezistent, deschizător de drumuri - cu un
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
structurate ale sarcinilor organizațiilor fac, deci, să apese asupra sistemului comunicării greutățile cele mai mari, și asta mai ales în ceea ce privește activitățile care au drept obiect să explice problemele care nu sînt încă bine definite." (p. 161) Autorii iau atunci exemplul jojei de ulei care stă fie "bine", fie "prea jos". În primul caz, conducătorul nu face nimic; în al doilea caz "un program este declanșat pentru remedierea necesară (să aduci mașina la mecanic pentru reparat)". Comentariu foarte convingător. Acest exemplu ilustrează
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
la care au fost invitați de marcă ai regimului de atunci 28. Din partea Ministerului Învățământului au participat: Mircea Malița (ministru), Alexe Popescu, Paizi Gheorghe și Nichita Vasile. Din partea Academiei de Științe Sociale și Politice: Miron Constantinescu, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Athanase Joja, Valter Roman, Ion Frunzetti. Au participat delegați din toate centrele universitare. Dintre marii lideri, au participat doar: Ion Iliescu, Miu Dobrescu, Petre Mâlcomete, Alexandru Dumitrache, Gheorghe Prisăcaru, Chiriță Gheorghe, toți de la Minister, niciunul de la ASSP și jumătate din cei invitați
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Nicoleta, 122 Jaba, Octavian, 223 Jacotă, Mihail, 131, 283 Jalbă, Costică, 88 Jeanrenaud, Alfred, 45, 54, 222 Jeanrenaud, Elena, 50, 54, 205, 240 Jeanrenaud, Pierre, 283 Jianu, Liviu-Ștefan, 284 Jica, Petru, 182, 223 Jitaru, Vasile, 238 Jofa, Constantin, 222, 223 Joja, Athanase, 301 Jora, Mihai, 159 Jucan, Teader, 120 Junaru, Anca, 290 Juncu, Stelian, 249 Jurcă, Valentina, 121 K Kant, Immanuel, 148, 245 Karețki, Aurel, 55, 222, 224, 225, 236, 290 Károlyi, Béla, 504, 517 Károlyi, Martha, 504, 517 Kissinger, Henry
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
scriam zece scrisori pentru Glezos!" În pofida organizării amănunțite, "demascarea" a fost pe jumătate ratată: studenții i-au aplaudat pe acuzați, ba chiar și unii profesori din prezidiu. Tache notează: "A aplaudat și Emil Condurachi, până i-a făcut tov. Atanase Joja semn." Oricum, învinuiții au scăpat ieftin. La "demascarea" compozitorului Mihai Andricu, "o jalnică epavă a trecutului", cum scria "Scânteia" lui Brucan (aprilie 1959), căruia i se reproșa și că "a fost semnalat cu observații critice privind calitatea muzicii ușoare sovietice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
1939 în localitatea Vlăhița, județul Harghita, România, fiica lui Sandor Gheorghe și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, Horsching, Adolf Iaroschstr. 7/12. 35. Moise Silvestru, născut la 11 iunie 1943 în localitatea Onești, județul Bacău, România, fiul lui Moise Joje și Anița, cu domiciliul actual în Italia, Vescovato, Cremona, Via Montanara 33. 36. Gyeresi Iren, născută la 24 august 1954 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Gyeresi Francisc și Irina, cu domiciliul actual în Ungaria, 2045 Torokbalint 62
HOTĂRÂRE nr. 947 din 24 noiembrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113497_a_114826]
-
cu o rășina fotosensibila p/st ex 9017.20.39 --- Altele p/st 10 9017.20.90 -- Instrumente de calcul matematic (inclusiv rigle de calcul, discuri de calcul și articole similare) p/st 10 9017.30 - Micrometre, calibre reglabile și joje: 9017.30.10 -- Micrometre, calibre reglabile și șublere p/st 10 9017.30.90 -- Altele (cu exceptia calibrelor fără organe reglabile de la poziția 90.31) p/st 10 9017.80 - Alte instrumente: 9017.80.10 -- Metre și rigle gradate - 10 9017
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
a Comitetului Central al partidului comunist (Partidul Muncitoresc Român) i-a permis să cunoască și sferele înalte ale puterii; apoi, chiar și în calitate de profesor la Facultatea de Filosofie, a intrat în contact cu demnitari sau rude ale unor miniștri (Athanase Joja, Miron Constantinescu, Tamara Dobrin, Sabin Totu ș.a.). Desprindem din memoriile lui Ion Ianoși imaginea unui personaj preocupat constant atât de tensiunea dintre autonomia individului și dictatul autorității supreme, cât și de salvgardarea libertății lăuntrice 21. Multipla condiție minoritară - originea transilvană
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Membru în conducerea Partidului Național Țărănesc, apoi apropiat de comuniști. De mai multe ori ministru între 1938-1946, ambasador în SUA. Academician. 24 Zoltán Rostás, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl, Editura Paideia, București, 2000, p. 170. 25 Athanase Joja (1904-1972), filosof și logician, profesor universitar la București. Fondator și primul președinte al Asociației "România" și vicepreședinte al Comitetului Executiv al UNESCO. A abordat în cercetare, domenii ale logicii, eticii, esteticii, antropologiei filosofice și filosofiei culturii. Președinte (1959-1963) și vicepreședinte
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Hutin, Serge, Societăți secrete, Editura de Vest, Timișoara, 1992. Hyatt-Verill, A., Inchiziția, Editura Mandero, București, 1992. Ioan Damaschin, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993. Ioan Moshu, Limonariu, Episcopia Ortodoxă Română, Alba Iulia, 1991. Ionescu, Voichita, Dicționar latin-român, Editura Orizonturi, București, 1993. Joja, Atanasie, Studii de logică, Editura Academiei, București, 1960. Klibansky, Raymond, Panofsky, Erwin, Saxl, Fritz, Saturn sau melancolia, Editura Polirom, București, 2002. Knowles, Dom David, Benedictine Monahism, Wipf & Stock, Oregon, 1923. Koopmans, Jelle, Le théâtre des eclus au Moyen Age, Editions
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Organon, I, III, ed. cit., p. 35. 77 Ibidem, I, I, p. 35. 78 Ibidem., I, XII, p. 37. 79 Teodor Dima, Metode inductive, Editura Științifică, București, 1975, p. 42. 80 Ibidem, p. 43. 81 Ibidem, p. 43. 82 Atanasie Joja, Studii de logică, Editura Academiei, București, 1960, p. 131. 83 Ibidem, p. 164. 84 Duns Scotus, Despre cunoaștere umană, apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 220. 85 Francis Bacon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
români, este considerată, pe bună dreptate, semnificativă pentru înțelegerea spiritualității din spațiul cultural românesc și cred că ar putea face obiectul unei cercetări separate. Valică Mihuleac se oprește doar asupra câtorva autori mai reprezentativi, precum Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja sau, mai nou, Basarab Nicolescu, le pune în evidență ideile, fiind de fiecare dată atent la posibilele corelații cu tematizarea blagiană a antinomicului. Și de această dată probează forță de înțelegere și esențializare, precum și o capacitate deosebită de a se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
enunțurile de predicație contradictorie, care afirmă în același timp predicate opuse despre același subiect: "Dumnezeu este unu și multiplu", "Isus este om și dumnezeu", " Lumina este corpusculară și ondulatorie" etc. De altfel, există și definiri exprese în acești termeni. Athanase Joja, de exemplu, susține că antinomia "constă din atribuirea a două proprietăți opuse aceluiași subiect"17. Dacă ne păstrăm în linia definiției kantiene, putem interpreta această utilizare în sensul că astfel de enunțuri sunt antinomii comprimate, ce pot fi desfăcute în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de vedere deosebit de semnificativă. În cele ce urmează, voi urmări câțiva autori pe care îi consider mai reprezentativi pentru această "gândire favorabilă antinomicului" din filosofia românească. Îi voi aduce în discuție, în ordine cronologică, pe Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja, Mihai Drăgănescu și Basarab Nicolescu. Fiecare dintre aceștia desfășoară anumite forme de gândire în care antinomicul este angajat într-un fel sau altul, în forme mai tari sau mai slabe, în structura discursului filosofic. De fiecare dată voi încerca o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
doar ca expresie a unui alt tip de logică și raționalitate. 4.3. Identitatea concretă și predicația complexă contradictorie Sensibilizat, ca și ceilalți filosofi români amintiți, de transformările gândirii științifice contemporane, de complexitatea acesteia și, implicit, de antinomiile ei, Athanase Joja a fost și el preocupat de reconsiderarea cadrelor logice ale gândirii. Perspectiva în care se situează este aceea a logicii dialectice. Mai exact, el urmărește determinarea specificului logic al gândirii dialectice. Este vorba de găsirea legilor logice pe baza cărora
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logica dialectică ar fi un nivel logic mai profund, care ar da seama de toate formele gândirii. Cum vedem, ideea unei reforme logice a gândirii, a unei noi metode în definitiv, este prezentă și aici. Simpatizant al gândirii dialectice, Athanase Joja n-a urmărit să distingă un alt sens al dialecticii 580. El a îmbrățișat un înțeles mai general al acestui tip de gândire, unul derivând din filosofia lui Heraclit 581, a lui Hegel, Marx și Engels. Tot ceea ce l-a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dialectice pun "de acord gândirea științifică contemporană care constată dialectica obiectivă, cu exigențele logicității"582. Într-un moment în care filosofii reclamau și urmăreau noi metode și noi logici care să dea seama de complexitatea descoperirilor științei moderne 583, Athanase Joja a considerat că logica dialectică poate fi soluția. Pornind de la legile logice formal-abstracte, filosoful român formulează legi logice dialectice supraordonate, considerate a fi mai profunde decât acestea, în baza cărora este posibilă inclusiv gândirea formelor logice clasice. În studiul amintit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a considerat că logica dialectică poate fi soluția. Pornind de la legile logice formal-abstracte, filosoful român formulează legi logice dialectice supraordonate, considerate a fi mai profunde decât acestea, în baza cărora este posibilă inclusiv gândirea formelor logice clasice. În studiul amintit, Joja formulează două legi logice ale gândirii dialectice: legea identității concrete și legea predicației complexe contradictorii. Legea identității concrete susține că orice lucru real este o unitate mobilă, care se acordă cu sine însuși numai dedublându-se, opunându-se sieși, generând
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
desfășurare, o potențialitate care se realizează, se actualizează, pe temeiul contradicției interne"584. Principiul identității abstracte, cunoscut prin cuvintele "fiecare lucru este ceea ce este" sau prin tautologia A = A, își dobândește adevărul numai în perspectiva legii identității concrete, susține Athanase Joja: "A = A nu este adevărat decât în sensul că A este subiectul propriilor sale metamorfoze, propriei sale deveniri, subiect care rămâne același devenind altul, diferind de sine și identic sieși (...). Același, nu pentru că ar rămâne încremenit într-o egalitate monotonă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
identitate este imposibilă , ci pentru că el este, autos, acela care, scindându-se, diferențiindu-se, opunându-se sieși, se acordă cu sine însuși..."585. Aceasta nu înseamnă că principiul identității abstracte este fals și nici steril, ci doar că este limitat. Joja îi admite valabilitatea în formarea categoriilor logice de bază, în construcțiile logice cu acestea și în elaborarea altor constructe ale gândirii (precum noțiunea de universal, cea de lege, ideea de egalitate sau cea de substituție), fiind de acord că fără
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]