60 matches
-
controlează parțial bacteriile sulculare și colonizarea bacteriană a dintelui. Când se atinge pragul critic, fie în ceea ce privește masă bacteriană, fie virulenta crescută a bacteriilor fie în urmă diminuării rezistenței gazdei, inflamația gingivala minoră se accentuează, cu pierderea etanșeității epiteliului sulcular și joncțional, favorizând pătrunderea enzimelor, toxinelor și a mitogenelor de origine bacteriană. Organismul răspunde în acest caz, că în orice altă infecție prin mobilizarea generală a celulelor sale de apărare. COLONIZAREA ȘI INVADAREA ȚESUTURILOR PARODONTALE Aderenta bacteriilor în mediul parodontal. Speciile bacteriene
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
epitelial. Se produce o migrare masivă de celule cu acumulare celulară și exudație de proteine serice spre țesutul conjunctiv înconjurător, dinspre colagenul, mai întâi perivascular și apoi din porțiunea coronara a epiteliului de joncțiune. În ciuda funcțiilor lui de apărare, epiteliul joncțional și cea mai mare parte a laminei propria rămân intacte structural și funcțional, aparte de faptul că fibroblastele sunt afectate contrar în domeniul țesutului conjunctiv. De aceea, leziunile gingivale timpurii pot reprezenta un țesut limfoid de trecere, măi degrabă decât
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
decât un înfiltrat leucocitar, atâta timp cât în toate componentele tipice pentru asemenea țesuturi sunt prezente, incluzând variate tipuri de celule Ț, venule endoteliale înalte, celule care prezintă Ag, ca macrofagele activate și celulele cu interdigitații. În consecință, acumularea leucocitara în epiteliul joncțional și majoritatea țesutului conjunctiv din interiorul gingiei nu ar trebui să fie privit fără echivoc că prim pas spre gingivite severe și parodontite, ci ca un constituient normal al sistemului de apărare al gazdei, neasociat cu un proces distructiv. Stadiul
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
cauzată de incapacitatea intrinsecă a nodului sinusal de îndeplinire a funcției de pacemaker dominant fiziologic. În literatura anglo-saxonă este menționat ca sindrom de sinus bolnav (sick sinus syndrome) . Prezintă ca forme de manifestare: bradicardia sinusală, oprirea sinusală, blocul sinoatrial, ritmul joncțional, fibrilația atrială (FA), tahiaritmii supraventriculare. 31.4.1. Etiologie Substratul este variabil: componentă familială, degenerativă, ischemică, malformații congenitale, hipertensiune arterială (HTA), cardiomiopatii, amiloidoză, post chirurgie cardiacă, idiopatic sau diverse droguri antiaritmice (betablocante, amiodaronă, verapamil sau digoxin). La pacienții cu opriri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
Substratul este variabil: componentă familială, degenerativă, ischemică, malformații congenitale, hipertensiune arterială (HTA), cardiomiopatii, amiloidoză, post chirurgie cardiacă, idiopatic sau diverse droguri antiaritmice (betablocante, amiodaronă, verapamil sau digoxin). La pacienții cu opriri sinusale se pot întâlni ritmuri ectopice atriale sau atrioventriculare joncționale de scăpare. Unii dintre pacienții cu FA persistentă sau flutter atrial pot avea o disfuncție latentă de nod sinusal care devine manifestă după cardioversia tahiaritmiei atriale. O modalitate de exprimare suplimentară a disfuncției de nod sinusal este și absența răspunsului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
masa ventriculară. În prezent, datele referitoare la reducerea prin CRT a incidenței aritmiilor ventriculare sunt încă incomplete. Diminuarea stresului parietal și a dimensiunilor ventriculare, modificarea tiparelor de conducere a impulsului intramiocardic, transformările metaloproteinazelor și ale matricei extracelulare, influențarea funcțiilor proteinelor joncționale, modificarea funcțiilor canalelor ionice, reducerea factorilor simpatici și neurohormonali activi în procesul insuficienței cardiace ar putea sugera, cel puțin teoretic, influențarea în mod favorabil a aritmiilor ventriculare [4]. Deosebit de interesante apar aspectele mecano-energetice ale CRT. Agenții farmacologici utilizați pentru creșterea
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
produșilor secretori în mediul din jur. Ca și alte celule epiteliale, celulele β sunt polarizate: polul bazo-lateral este orientat către capilarul din vecinătate, iar polul apical este orientat către spațiul intrainsular, opus celui bazal. Între celulele β alăturate există complexe joncționale strânse (de tip „tight”), joncțiuni comunicante (de tip „gap”) sau joncțiuni de adezivitate strânsă (de tip „desmozom”). O comunicare rapidă între celule este predictibilă pentru coordonarea funcțională a celor 2000 - 3000 de celule β prezente într-o insulă Langerhans. Studiul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
CARACTERE GENERALE ALE CELULELOR TUBULARE De-a lungul nefronului și a tubului colector, indiferent de adaptarea celulelor la funcțiile pe care le îndeplinesc, există caracteristici comune: celulele epiteliale prezintă o evidentă juxtapoziție; există numeroase molecule de adeziune celulară și sisteme joncționale specializate; celulele epiteliale au o marcată polaritate; citoplasma conține un citoschelet în care predomină filamentele intermediare de citocheratină; celulele stabilesc relații cu matricea extracelulară (MEC) prin molecule de adeziune. Polarizarea reprezintă o asimetrie evidentă, tradusă prin distribuția organitelor celulare, specializări
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu celule înalt polarizate, existând un domeniu apical și un domeniu laterobazal. Domeniul apical se caracterizează prin evidente microvilozități de 1-1,5 mm, acoperite de un înveliș glicoproteic bogat în enzime. Domeniul laterobazal este separat de cel apical prin complexe joncționale; membrana plasmatică a acestuia prezintă numeroase falduri laterale și pliuri bazale care se înterpătrund cu structurile similare ale celulelor vecine. Celula prezintă numeroase mitocondrii între nucleu și polul bazal, reticul endoplasmatic și neted, complexul Golgi supranuclear și lizozomi spre polul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
între celulele endoteliale cât și între acestea și pericite. Studiile morfometrice au arătat în microscopia electronică că membrana bazală interpusă între celulele endoteliale și pericite este suficient de subțire pentru a permite un schimb important și rapid de substanțe. Transferul joncțional al Endotelinei 1 între celulele endoteliale microvasculare și pericite s-a demonstrat a media proliferarea pericitelor. Alterările prin comunicările prin joncțiunile „gap” pot afecta homeostazia vaselor retiniene, pot conduce la proliferări vasculare anarhice, la alterări în bariera sânge/retină și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]