300 matches
-
Gabriel; Comșa, Mircea; Sandu, Dumitru (coord.); Voicu, Bogdan; Voicu, Mălina, 2006, Eurobarometrul Rural: valori europene în satele românești. Băleanu, C., 1996, Managementul îmbunătățirii continue, Editura Expert, București. Batten, T.R., 1951, „Community development in the colonies”, Affrican Affairs, 201. Beauvois, J.; Joule, R.V., 1982, La psychologie de la soumission, La Recherche, Paris. Beauvois, J.; Joule, R.V., 1982, „Dissonance versus self perception theories: a radical conception of Festinger’s theory”, Journal of Social Psychology, 117. Beauvois, J.; Joule, R.V., 2002, Petit traité de manipulation
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Rural: valori europene în satele românești. Băleanu, C., 1996, Managementul îmbunătățirii continue, Editura Expert, București. Batten, T.R., 1951, „Community development in the colonies”, Affrican Affairs, 201. Beauvois, J.; Joule, R.V., 1982, La psychologie de la soumission, La Recherche, Paris. Beauvois, J.; Joule, R.V., 1982, „Dissonance versus self perception theories: a radical conception of Festinger’s theory”, Journal of Social Psychology, 117. Beauvois, J.; Joule, R.V., 2002, Petit traité de manipulation à l'usage des honnêtes gens, Presses Universitaires, Grenoble. Beca, Elena, 2002
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
colonies”, Affrican Affairs, 201. Beauvois, J.; Joule, R.V., 1982, La psychologie de la soumission, La Recherche, Paris. Beauvois, J.; Joule, R.V., 1982, „Dissonance versus self perception theories: a radical conception of Festinger’s theory”, Journal of Social Psychology, 117. Beauvois, J.; Joule, R.V., 2002, Petit traité de manipulation à l'usage des honnêtes gens, Presses Universitaires, Grenoble. Beca, Elena, 2002, Dezvoltarea comunităților, Editura Semne, București. Beck, Ulrich; Bonss, Wolfgang; Lau, Christoph, 2003, „The Theory of Reflexive Modernization Problematic, Hypotheses and Research Programme
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
of Anthropology, vol. 11. Hopper, E., 1965, „Some Effects of Supervisory Style: A Sociological Analysis”, The British Journal of Sociology, vol. 16, 3, pp. 189-205. Hughes, R.J., 1987, „Empowering Rural Families and Communities”, Family Relations, vol. 36, 4, pp. 396-401. Joule, R.V., 1998, „Supunerea liber-consimțită: schimbarea atitudinilor și a comportamentelor sociale”, în Psihologia socială a relațiilor cu celălalt, Editura Polirom, Iași. Kadushin, A.; Harkness, D., 2002, Supervision in social work, ediția a patra, Columbia University Press, New York. Kapferer, N.K., 1993, Zvonurile
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
me portal/mst/549/index.html" www.managenergy.tv/me portal/mst/549/index.html (accesată în noiembrie 2006), a Directoratului General pentru Energie și Transport al Comisiei Europene, în special în conferința video „Psychology of commitment: How promote new behaviours?” (Robert-Vincent, Joule) postată pe aceeași pagină. Vezi detalii despre acest program în L. Marina, Rămânerea în societate. Monografii ale îmbătrânirii, Editura Emia, Deva, 2005. Pentru uniformizarea codurilor, am folosit și rezultatele investigației în mediul academic intitulată Orientations to research higher degree supervision
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fel încât să fie îndeplinite atât cerințele legate de echipamente, cât și standardele de mediu, în special cele referitoare la conținutul de metale, de sulf și de cenușă. Ideea ciclurilor combinate a apărut din necesitatea de a îmbunătăți eficiența ciclului Joule prin utilizarea căldurii evacuate din gazele reziduale ale turbinei. Aceasta este o soluție naturală, deoarece turbina cu gaz este o mașină cu o temperatură relativ înaltă, iar turbina cu abur o mașină cu temperatură relativ scăzută. Sistemele de ardere în
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
aparținând mijloacelor de mobilizare a pasiunilor și a întregii afectivități, fiind despărțită, teoretic, de exercițiul rațional al argumentării. Trimiterile etimologice sugerează caracterul ascuns, disimulat al seducției, precum și necesitatea unei pregătiri aparte sau a unor caracteristici naturale ale oratorului-seducător. După cum mărturiseau Joule și Beauvois în Tratat de manipulare, "strategiile argumentației sau ale seducției necesită anumite competențe sau atribute cât se poate de specifice. Să argumentezi ține de o artă dificilă și nu seduce oricine dorește să o facă. [...] De aceea, argumentația și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Press, Chicago and London, 1990, pp. 39-49. JOHNSON, Barbara, The Critical Difference: Essays in the Contemporary Rhetoric and Reading, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1980. JOSUÉ, Harari (ed.), Textual Strategies. Perspectives in Post-Structuralist Criticism, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1979. JOULE, R. V., BEAUVOIS, J. L., Tratat de manipulare, trad. de Nicolae-Florentin Petrișor, Antet, București, 1997. KELLNER, Douglas, "Postmodernism as Social Theory: Some Challenges and Problems", în Theory, Culture & Society, Sage, London, Newbury Park, Beverly Hills and New Delhi, vol. 5
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
581-582) 541 Chaϊm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca, op. cit., p. 36. 542 Lionel Bellenger, La force de la persuasion. Du bon usage des moyens d'influencer et de convaincre, ESF éditeur, Paris, 1997, p. 42. 543 Ibidem, p. 39. 544 R. V. Joule, J. L. Beauvois, Tratat de manipulare, trad. de Nicolae-Florentin Petrișor, Editura Antet, București, 1997, p. 9. 545 Philippe Breton, L'Argumentation dans la communication, p. 33. 546 Shoshana Felman, Le scandal du corps parlant. Don Juan avec Austin ou la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
indiferent de etiologie, dar definește bolile ca și în medicina alopatică acceptând totodată conceptul de deficit și/sau exces (bio)energetic pentru suferința fizică/psihică din medicina alternativă. 1g de proteină aduce prin digestie/4,1 calorii ori 16,7 Jouli; 1g de lipide → 9,3 calorii ori 37,7 Jouli; 1g de glucide → 4,1 calorii; alcoolul etilic 7 calorii/g sau 29,3 Jouli/ g. Caloria nutrițională este definită prin cantitatea de căldură necesară creșterii temperaturii apei distilate de la
X. Dietoterapia şi Fitoterapia: o simbioză bio(info)energetică. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2111]
-
alopatică acceptând totodată conceptul de deficit și/sau exces (bio)energetic pentru suferința fizică/psihică din medicina alternativă. 1g de proteină aduce prin digestie/4,1 calorii ori 16,7 Jouli; 1g de lipide → 9,3 calorii ori 37,7 Jouli; 1g de glucide → 4,1 calorii; alcoolul etilic 7 calorii/g sau 29,3 Jouli/ g. Caloria nutrițională este definită prin cantitatea de căldură necesară creșterii temperaturii apei distilate de la 14,5→15,5 ◦C (căldura specifică a apei la
X. Dietoterapia şi Fitoterapia: o simbioză bio(info)energetică. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2111]
-
din medicina alternativă. 1g de proteină aduce prin digestie/4,1 calorii ori 16,7 Jouli; 1g de lipide → 9,3 calorii ori 37,7 Jouli; 1g de glucide → 4,1 calorii; alcoolul etilic 7 calorii/g sau 29,3 Jouli/ g. Caloria nutrițională este definită prin cantitatea de căldură necesară creșterii temperaturii apei distilate de la 14,5→15,5 ◦C (căldura specifică a apei la 15 ◦C și presiunea constantă fiind definite ca unități); 1 Joul (kjoul) = 0,239 calorii
X. Dietoterapia şi Fitoterapia: o simbioză bio(info)energetică. In: Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2111]
-
și refrigeratoarelor, întrucât ciclul Carnot reprezintă modelul pentru o instalație care extrage lucru mecanic din căldură sau produce lucru mecanic pentru a reduce căldura. Obiectul de cercetare al termodinamicii, beneficiind de contribuțiile lui Sadi Carnot și de experiențele lui J.P.Joule, se va constitui cu scopul de a studia consecințele celor două mari principii: conservarea energiei și existența proceselor ireversibile. Primul principiu pornește de la ideea că în orice sistem fizic există două feluri de energie: mecanică și termică. Suma lor poate
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
caracterului de tabloid al ziarului Libertatea: "Supersilicoane!!! pentru superdoamne", care anunță în fapt un concurs prin care patru femei pot beneficia de operații estetice constând în implanturi gratuite de silicon. Această casetă instanțiază una din tehnicile de manipulare inventariate de Joule și Beauvois 127, Asta nu-i tot, care este des folosită în vânzări: se prezintă produsul, se enunță prețul apoi se declară că asta nu-i tot, că se mai oferă încă un produs, sau că se micșorează prețul numai
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
John, Directions in Sociolinguistics, Holt, Rinehart, and Winston, New York, 1972. 61. HAINEȘ, Rosemarie, Televiziunea și reconfigurarea politicului, Editura Polirom, Iași, 2002. 62. HULTENG, John, The Opinion Function. Editorial and Interpretive. Writing for the News Media, Row Publishers, Harper, 1973. 63. JOULE, Robert-Vincent, BEAUVOIS, Jean-Léon, Tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1999. 64. KAPFERER, Jean-Noel, Căile persuasiunii: modul de influențare a comportamentelor prin mass media și publicitate, Editura Comunicare.ro, București, 2003. 65. KERBRAT-ORECCHIONI, Catherine, Les actes de langage dans le discours
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
2003, p. 323. 124 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 322-327. 125 Știrile TV supralicitează senzaționalul, Capital, iulie 2004. 126 Oxford English Dictionary online, Oxford University Press, 2006, www.ifinger.com, articolul tabloid. 127 Robert-Vincent JOULE, Jean-Léon BEAUVOIS, Tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1999. 128 James WATSON, Anne HILL, Dictionary of Media & Communication Studies, Arnold Student Reference, London, 2000, p. 307. 129 Frank ESSER, "Tabloidization" of News, European Journal of Communication, Vol. 14, No. 3
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Își declară poziția cu privire la un eveniment, discuție, problematică și prezintă argumente În sprijinul poziției sale. Acordul subiecților vizați cu opinia exprimată de sursa de influență este privit ca o consecință a expunerii argumentelor. În schimb, manipularea - așa cum o conturează R.V. Joule și J.L. Beauvois (1987/1997, 7) - presupune să obții de la cineva adoptarea unei conduite pe care ar fi preferat să nu o urmeze și pe care nu ar fi adoptat-o la o simplă cerere directă, spunând lucrurilor pe nume
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
protonii și electronii, care sunt formați din quarkuri, neutrino, gluoni, bosoni în care golul reprezintă 99,99999% din spațiu. Tot acest spațiu este traversat de energii. Energia este definită ca putere, iar unitatea ei de măsură este unitatea de putere joule (J), numită astfel în onoarea lui James Prescott Joule 10, care a stabilit-o studiind echivalentul mecanic al căldurii. În fizică, puterea și energia merg "mână în mână", fără a reprezenta același lucru. Energia, care este și ea o putere
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
gluoni, bosoni în care golul reprezintă 99,99999% din spațiu. Tot acest spațiu este traversat de energii. Energia este definită ca putere, iar unitatea ei de măsură este unitatea de putere joule (J), numită astfel în onoarea lui James Prescott Joule 10, care a stabilit-o studiind echivalentul mecanic al căldurii. În fizică, puterea și energia merg "mână în mână", fără a reprezenta același lucru. Energia, care este și ea o putere, se transformă tot timpul (spre exemplu cu distanța: 1
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
10, care a stabilit-o studiind echivalentul mecanic al căldurii. În fizică, puterea și energia merg "mână în mână", fără a reprezenta același lucru. Energia, care este și ea o putere, se transformă tot timpul (spre exemplu cu distanța: 1 Joule este egal cu 1 newton-metru). Pe Pământ, este nevoie de 10 newton-metri (N-m) de energie pentru a ridica o masă de 1 kg la înălțimea de 1 metru. În fizica cuantică, electronvoltul este echivalentul a 1.60217653 x 1019
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
m (masa) înmulțită cu c (constanta, adică viteza luminii la pătrat), definită de Henri Poincaré (vezi Cap. III, nota 184) încă din 1900. Ecuația ce transformă masa din unități ale materiei măsurate în grame, în unități ale energiei, măsurate în jouli (prin simpla lor înmulțire cu pătratul vitezei luminii) este esența fizicii cuantice. Cu alte cuvinte: "Masa în grame x (299792,458 x 299792,458) = jouli de energie". Această formulă spune că un corp cu o anumită masă, chiar aflat în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
transformă masa din unități ale materiei măsurate în grame, în unități ale energiei, măsurate în jouli (prin simpla lor înmulțire cu pătratul vitezei luminii) este esența fizicii cuantice. Cu alte cuvinte: "Masa în grame x (299792,458 x 299792,458) = jouli de energie". Această formulă spune că un corp cu o anumită masă, chiar aflat în stare de repaus, are un echivalent în energie. Teorie contrară teoriei lui Newton, care susține că, în repaus, masa nu are energie cinetică. Ecuația lui
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
concluzia că anumite afirmații sunt contradictorii față de teoria cuantică, mai ales cele referitoare la existența variabilelor "ascunse". El demonstrează că imposibilitatea existenței variabilelor "ascunse", afirmată de John von Neumann are greșeli de calcul, aceste variabile pot exista. 10 James Prescott Joule (1818-1889), fizician și fabricant de bere englez. Fascinat de electricitate, cercetează căldura și legăturile ei cu energia, fapt care-l conduce la descoperirea legilor termodinamicii (prima lege a lui Joule) și a unității de energie, care a fost numită, după
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
greșeli de calcul, aceste variabile pot exista. 10 James Prescott Joule (1818-1889), fizician și fabricant de bere englez. Fascinat de electricitate, cercetează căldura și legăturile ei cu energia, fapt care-l conduce la descoperirea legilor termodinamicii (prima lege a lui Joule) și a unității de energie, care a fost numită, după numele său, "joule". Joule demonstrează transformarea lucrului mecanic în căldură și scrie despre echivalentul mecanic al căldurii. Propune termenul de energie cinetică, înțeleasă ca o formă de mișcare a moleculelor
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
și fabricant de bere englez. Fascinat de electricitate, cercetează căldura și legăturile ei cu energia, fapt care-l conduce la descoperirea legilor termodinamicii (prima lege a lui Joule) și a unității de energie, care a fost numită, după numele său, "joule". Joule demonstrează transformarea lucrului mecanic în căldură și scrie despre echivalentul mecanic al căldurii. Propune termenul de energie cinetică, înțeleasă ca o formă de mișcare a moleculelor și atomilor. Helmholtz, în anul 1847, enunță principiul conservării energiei. Joule, care credea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]