62,876 matches
-
nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Vălul rațiunii mă-nfășoară iară. Unde-i romantismul, cu al său alai? Mi-amintesc, prin lacrimi, de ultima seară, Când, la braț cu luna, ne simțeam în rai. Stele risipite se jucau, vioaie, Cu lumina blândă, clipocind discret. Chipul tău șăgalnic mirosea a ploaie, De sub abanoșii îmbrăcați cochet. Licurici sălbatici se prindeau în horă, Întețindu-și vrajba, sub frunzele noi. Dansul lor frenetic părea că adoră, Până la strigare, al naturii croi. Recitam
ULTIMA VACANȚĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1427578596.html [Corola-blog/BlogPost/382587_a_383916]
-
TIFF 2015 - OPTIMISTELE/ The Optimists / Optimistene, Norvegia-Suedia, 2013 R. Gunhild Westhagen Magnor. Cu: Gerd Bergersen, Lillemor Berthelsen, Mary Holst Bremstad. Deși se antrenează zilnic, membrele echipei de volei Optimistele, cu vârste între 66 și 98 de ani, nu au mai jucat un meci de trei decenii. Acum vor s-o facă, dar cu cine? Sunt zvonuri că peste graniță ar fi un grup de domni suedezi chipeși. Strategia de joc a Optimistelor? Râsul! Despite their weekly training sessions the volleyball ladies
OPTIMISTELE by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/3536/tiff-2015-optimistele [Corola-blog/BlogPost/99136_a_100428]
-
la Jugureanu să-i mai întrebe dacă n-au auzit, dacă n-au văzut, dacă nu s-au petrecut cine știe pe unde și ăștia, credea el, tăceau mâlc și-ascundeau numai așa „de chichi” că le plăcea lor cum joacă suferința pe chipul altora. Damas, mulți ani mai târziu când se replia după expresive confuzii și pritoceli emise de gura lumii, trăia cu impresia că amintirile lui și ale unchiului său au până la un punct aceeași curgere, când lină când
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
cap, altele în jos. Toți își făceau cruce odată, probabil când le făcea semn preotul. Unele femei se îndoiau până la pământ, mă țineam și eu după ele, îmi plăcea joaca aceea, până când bunica m-a oprit. Numai o babă se juca cu niște lumânări galbene, subțiri, apoi le dădea celorlalte babe, care se mișcau încet cu ele aprinse, până le puneau în fața icoanelor. Pe preot nu-l scăpam din ochi, numai că uneori se ascundea după niște uși și când apărea
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
la biserică, eram singură înăuntru și crescusem așa de mare că puteam să mă uit afară pe geamurile înalte. Capul îmi ajungea până în tavanul pictat cu stele, ori parcă nu mai era tavan, ci cerul înstelat deasupra mea. M-am jucat acolo cu stelele și cu sfinții care coborâseră de pe pereți și deveniseră mari ca mine. Când m-am săturat de joc am vrut să plec acasă, dar n-am mai putut ieși pe ușa bisericii, care era prea mică. Am
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
Fani Tardini'' cu ''Năpasta'' lui Caragiale, considerat de Mihai Ralea ''cel mai național scriitor''. Este unica sa dramă. Acuzat că ar fi plagiat textul după un autor ungur neprecizat și poate inexistent, dramaturgul a avut succes abia târziu cu piesa jucată în țară la Cernăuți în 30 decembrie 1895 (n.r. nu 1985, cum a apărut eronat în cronica din VL), în traducerea germană a lui Adolf LAST, fiind prima piesă românească într-o limbă străină, pentru a se juca apoi la
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
cu piesa jucată în țară la Cernăuți în 30 decembrie 1895 (n.r. nu 1985, cum a apărut eronat în cronica din VL), în traducerea germană a lui Adolf LAST, fiind prima piesă românească într-o limbă străină, pentru a se juca apoi la Berlin, Paris, Magdeburg sau Budapesta, în limba maghiară și germană. Lansarea din 1890 de la Iași a fost primită cu răceală, încât nici n-a mai fost jucată până după primul Război Mondial. De aici marele curaj de azi
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
fiind prima piesă românească într-o limbă străină, pentru a se juca apoi la Berlin, Paris, Magdeburg sau Budapesta, în limba maghiară și germană. Lansarea din 1890 de la Iași a fost primită cu răceală, încât nici n-a mai fost jucată până după primul Război Mondial. De aici marele curaj de azi al directorului artistic de la Naționalul ieșean, talentatul Adi CARAULEANU, de a pune-o în scenă la mal de Dunăre. Personal am să încep cu o laudă adusă scenografiei sobre
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
găsind o idee salvatoare: - Trage de timp, trage de timp! Albert a înțeles. Se ridică greoi, cu privirea împrăștiată pe cărțile și caietele aflate pe pupitru, părând a încerca să afle care este lecția ce trebuia pregătită pentru astăzi. Se joacă cu răbdarea profesoarei, pândind momentul în care aceasta se metamorfozează în nerăbdare: - Pentru azi, am avut de pregătit.... După oarece timp spune, cu voce tărăgănată, titlul lecției după care, bineînțeles pauză. - Știți,... doamna profesoară,.... eu... nu m-am pregătit pentru
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
GEORGE PETROVAI - DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 826 din 05 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În istoria zbuciumată a românilor, timp de mai multe secole, codrii, nepătrunșii codri de-atunci au jucat importantul rol al fortărețelor de pe alte meleaguri: Aici își găsea adăpost și liniște relativă tot românul fugit din calea năvălitorilor, aici se refugiau micuțele dar curajoasele armate românești pentru organizarea îndrăznețelor atacuri asupra ordiilor asiatice și tot aici și-au
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
noapte Și timpul a mai stat parcă o clipă să se răzgândească O lume întreagă nebună. nebună.. nebună...cerșește Asteaptă sfârșitul promis dar nu știe când vine odată și-o dată Și uite că și amăgitorii ăștia orbi din naștere se joacă de-a oarba cu mințile pieții Și uite și pe cei care cântă în strunele străzii și fluieră a pagubă munți de prostie Și uite că și noi neatenții ca Marta uităm privegherea din seara de pe urmă Și uite că
COLIND HIERATIC X-COLIND DE SFÂRŞIT DE LUME NEBUNĂ. NEBUNĂ.. NEBUNĂ... de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1451243327.html [Corola-blog/BlogPost/378611_a_379940]
-
care amintește moartea Viselor Posibilitatea cuțitului în creastă Sângele negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a vieții Unde ne jucăm fugind cu noi înșine PLÂNSET NAȚIONAL Pe acest podiș dardan Unde ne-ai plantat cu mâna ta Nemuritoare Și ne-ai împodobit cu lumini și dorințe Bate vânt nimicitor, o Doamne Trăsnete care ne înfricoșează Ne smulgem părul de disperare
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
ani. La Rădeni, spune el, „părinții m-au băgat efectiv, cum ai băga pe cineva în apă, drept în mijlocul țăranilor și cu precădere în mijlocul celor din satele înfundate în frumoșii și imenșii codri ai Bâcului. Stam mereu printre dânșii, mă jucam cu copiii lor de-a “mijoarca”, ne dam tumba la vale pe iarbă, făceam pătuli în copaci tineri cu crengi mlădioase și sorbeam împreună din linguri cu cozi foarte lungi și din același vas mare și foarte evazat, chișleag sau
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
iar bicicletele aproape că au dispărut; nu mai au loc de mașini! Pe mine și pe soția mea, Beijingul și China ne-au cucerit prin patina istorică, prin originalitate și rafinament, prin puterea creației. Știai că, în Asia, China a jucat rolul civilizator al Imperiului Roman? Limba chineză, și nu numai limba, ci istoria și filosofia, literatura, dreptul, științele exacte, organizarea socială și de stat etc., au fost și sunt limba și scrierea civilizatoare și modele de progres ale Orientului Îndepărtat
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
balamuc! - Păi de ce, că nu făcea rău nimănui?! Mamaie zicea că era ca și un șarpe al casei. Mai speria șoarecii, șobolanii... În plus, toți de la noi credeau că fiecare sat, cu nebunul lui... Altfel nici că se putea! Îl jucau în căluș, cu pelin la brâu, de Rusalii, ca să scape de rău. Adică să-l mai sperie pe Satana că prea era uneori doar dracul gol! - Lasă-l pe ăla! Cum arăta ăsta de zicea că ar fi fost taică
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
jocul. Pe marginea salonului, pe scaune de diferite modele, aduse de acasă, mai ales taburete, stăteau țeapăne, nemișcate, mamele care însoțeau fetele proaspăt scoase la horă, cum era obiceiul satului. Feciorul venea întâi la mamă, căreia îi cerea voie să joace cu fiica. Și mamele, of, Doamne, ce s-ar mai învârtit și ele! Deasupra salonului hanului era o sală mare, plină cu flori și un gramofon cu pâlnie, stil patefon, care era pus în mișcare de un arc, ca la
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
și ele! Deasupra salonului hanului era o sală mare, plină cu flori și un gramofon cu pâlnie, stil patefon, care era pus în mișcare de un arc, ca la ceas și se învârtea de la o manivelă. De multe ori se juca după muzica plăcilor zimțate ale gramofonului, pe care erau înregistrate melodii ale lui Zavaidoc, jocuri populare, romanțe. Atunci putea juca și Nicu. În acea noapte s-a jucat după gramofon, deci a putut și Nicu să se distreze, mai ales
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
era pus în mișcare de un arc, ca la ceas și se învârtea de la o manivelă. De multe ori se juca după muzica plăcilor zimțate ale gramofonului, pe care erau înregistrate melodii ale lui Zavaidoc, jocuri populare, romanțe. Atunci putea juca și Nicu. În acea noapte s-a jucat după gramofon, deci a putut și Nicu să se distreze, mai ales să joace cu aleasa inimii sale, o fată frumoasă, brunetă, cu codițe negre pe spate, ochi negri mură, străjuiți de
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
la ceas și se învârtea de la o manivelă. De multe ori se juca după muzica plăcilor zimțate ale gramofonului, pe care erau înregistrate melodii ale lui Zavaidoc, jocuri populare, romanțe. Atunci putea juca și Nicu. În acea noapte s-a jucat după gramofon, deci a putut și Nicu să se distreze, mai ales să joace cu aleasa inimii sale, o fată frumoasă, brunetă, cu codițe negre pe spate, ochi negri mură, străjuiți de sprâncene dese, fin arcuite, un nas perfect, buze
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
muzica plăcilor zimțate ale gramofonului, pe care erau înregistrate melodii ale lui Zavaidoc, jocuri populare, romanțe. Atunci putea juca și Nicu. În acea noapte s-a jucat după gramofon, deci a putut și Nicu să se distreze, mai ales să joace cu aleasa inimii sale, o fată frumoasă, brunetă, cu codițe negre pe spate, ochi negri mură, străjuiți de sprâncene dese, fin arcuite, un nas perfect, buze senzuale, roșii mac și o bărbie obraznică de unde porneau doi obrăjori mereu fragă, de-
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
să mi-o fac nevastă și noră pentru tălică. Mi-e rușine că-ți spun, dar asta simt, cui să spun, oare, dușmanilor? - Descarcă-te, măicuță, descarcă-te, sufletul meu, minunea vieții mele! - Aseară, mamă, n-am mai cântat, am jucat după gramofon. Lângă mine, în joc, s-a băgat iubirea vieții mele, o fată frumoasă, de oameni buni, o fată cinstită, cum îmi place mie să-mi fie nevasta. Toată noaptea am jucat cu ea. Când se apropia de mine
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Aseară, mamă, n-am mai cântat, am jucat după gramofon. Lângă mine, în joc, s-a băgat iubirea vieții mele, o fată frumoasă, de oameni buni, o fată cinstită, cum îmi place mie să-mi fie nevasta. Toată noaptea am jucat cu ea. Când se apropia de mine, simțeam furnicături în tot corpul, mă cuprindea un fior, simțeam că-mi ard obrajii, inima din mine tremura ca piftia. Ne privim de mult timp în ochi, dar n-am avut curajul să
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
toată viața sa, însă un păcătos convertit este un om ce îl cunoaște pe Dumnezeu.“ Soarele strălucea pe cerul albastru de iarnă aducând atâta bucurie printre noi oamenii, într-un mandarin câteva pasarele ciripeau pline de farmec, câțiva copii se jucau pe lângă noi scoțând strigate de bucurie aveau atâta inocentă imprimata pe fețele lor, pe o altă bancă doi tineri îndrăgostiți își împărtășeau cuvinte doar de ei știute, Julio se oprise nu îmi mai vorbea părea mai liniștit. După un timp
SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1412153433.html [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
-
simplitate a mijloacelor artistice. Ca rezultat al aces¬tora, fiecare procedeu artistic, fiecare detaliu capătă o semnificație deosebită, în strânsă legătură cu caracterele, cu fră¬mântările lor, cu situația și condițiile în care aceștia acționează. Un detaliu al situației poate juca un rol psihologic, exprimând dispoziția sau starea personajului. Același detaliu poate avea un rol dramatic, care duce la o mișcare sufletească ce compune baza subiectului. În Casa apelor (N), Sidonia, profesoară de puțin timp într-un sat din Munții Gilăului
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
peșteră. Condusă de soț cu mașina de către soț în miez de noapte, este martoră la miracol, iar după aceea descoperă că a căpătat puteri supranaturale. Natura, care la Maria Ioniță niciodată nu trăiește în afara eroului, ci prin per¬cepția sa, joacă un rol important în conturarea personajelor. Na¬tura este strâns legată de psihicul indivizilor umani, de starea lor de spirit, de poziția socială; uneori, natura redă lumea interioară a personajelor aflate în ac¬țiune. Astfel, în Chitura, Sidonia pleacă în
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]