181 matches
-
lupilor, București, 1996. Repere bibliografice: Petru Romoșan, „Vindecările”, debut de excepție, TR, 1976, 42; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1976, 50; Mihai Dinu Gheorghiu, Vocația taumaturgică a poeziei, CL, 1977, 1; Eugen Simion, Poezia feminină, LCF, 1978, 11; Rodica Șuiu, „Jugastru sfiala”, CL, 1978, 10; Ulici, Prima verba, II, 133-134; Ciobanu, Însemne, II, 221-224; Dan Laurențiu, Drumul spre clarificare. Profil, LCF, 1980, 10; Dan C. Mihăilescu, Vocația sfielii, T, 1982, 8; Ciobanu, Opera, 200-203; Cândroveanu, Printre poeți, 178-182; Poantă, Radiografii, II
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
cu migală textura lemnului, bulele de aer din carnea sticlei sau gălbejeala hârtiei, pentru a le putea desluși înțelesul și trecutul. Bătrânul se delectase ore în șir mângâind partea de sus a unui vechi jug. Asemenea fildeșului vechi, lemnul de jugastru era lucios, cald și neted de atâta frecare de grumazul bolilor, amestecat într-un efort comun cu sudoarea, grăsimea și sângele lor. Jugul păstrase memoria acestui transfer simbiotic, monoton, lent, dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale seculare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în acest roman simțul pentru materialitatea obiectelor, intuiția înscrierii lor într o temporalitate care le conferă memorie, deci sens al devenirii. "Bătrânul se delectase ore în șir mângâind partea de sus a unui vechi jug. Asemenea fildeșului vechi, lemnul de jugastru era lucios, cald și neted de atâta frecare de grumazul boilor, amestecat într-un efort comun cu sudoarea, grăsimea și sângele lor. Jugul păstrase memoria acestui transfer simbiotic, intim, monoton, lent dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cu migală textura lemnului, bulele de aer din carnea sticlei sau gălbejeala hârtiei, pentru a le putea desluși înțelesul și trecutul. Bătrânul se delectase ore în șir mângâind partea de sus a unui vechi jug. Asemenea fildeșului vechi, lemnul de jugastru era lucios, cald și neted de atâta frecare de grumazul bolilor, amestecat într-un efort comun cu sudoarea, grăsimea și sângele lor. Jugul păstrase memoria acestui transfer simbiotic, monoton, lent, dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale seculare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în acest roman simțul pentru materialitatea obiectelor, intuiția înscrierii lor într o temporalitate care le conferă memorie, deci sens al devenirii. "Bătrânul se delectase ore în șir mângâind partea de sus a unui vechi jug. Asemenea fildeșului vechi, lemnul de jugastru era lucios, cald și neted de atâta frecare de grumazul boilor, amestecat într-un efort comun cu sudoarea, grăsimea și sângele lor. Jugul păstrase memoria acestui transfer simbiotic, intim, monoton, lent dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
vii fugulița să dai de știre, pecumcă! Rămân. Să dau, pecumcă. Numai că Paltinul zice acum că nu-l găsește și atunci Carpenul nostru. Îl pune pe Stejar să-l caute. Pe tata. Îl pune și pe Frasin. Și pe Jugastru. Pe Ulm, pe Alun, pe... S-a Întunecat, s-a răcorit. Mama a venit, o dată, cu ciulama și pentru mine; cu plăcințele și pentru mine. Cu pătura cărămizie, o știi tu, din refugiu. O știu, cum să n-o. Miroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fie Își cumpărau de la iarmaroc ori de la negustorii ambulanți ciopliturile, fie și le ciopleau singuri - ca Moș Iacob. Dar numai iarna; În fața vetrei... Și Moș Iacob avea, În sarai, pus la uscat, În rug, lemn de diferite esențe - salcie, plop, jugastru, paltin, ulm - pentru felurite lucruri și lucrări. Nu l-am văzut cioplind albii, Însă Îi știam sculele destinate aceste operații și cunoșteam trunchiul de salcie Început pe când eu Încă nu mă născusem, stând, rezemat de perete, așteptând să-i vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mele. Fiecare Își lega Încălțările cu sfori dinainte pregătite, și le trecea pe umăr, ca pe desagi. Așa, da: arătai pornit la drum lung... Cum intram În Codru, Moș Iacob: - Ian te uită, băi’țălu moș’lui la-aista! I-un jugastru! Îi zicem așa, fiindcă juguri facem din el... Istalant Îi paltin. Îi zice lumea paltin, fiindcă din el pale de avion facem, adică morișca - da la ei, la fabrica de avioane de la Brașov, le zice pale și din pallltin se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
umerii lor, În loc de buzdugane și suliți, flaute, viori și piculine, violoncele, cornuri și trîmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute În rădăcini, au crescut paltini Înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trîmbițe sonorii cedri, din harpe teii melancolici, din țitere subțiraticii plopi. Prin coroanele lor bogate vei deosebi Încă fiorul de alămuri și de coarde. Imnuri religioase, fanfare sărbătorești, chiote lungi de podgorie. De la nord, păsări venind
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
iar în partea de sud-est se încadrează în peisajul de silvostepă cu unele elemente de stepă. Vegetația forestieră este reprezentată de pădurea de foioase: stejar (Quercus robur), în amestec cu specii de carpen (Carpinus betulus), tei (Tiliaplantiphilus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic (Cerasus avium), măr pădureț (Malus silvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster). Dintre arbuști întâlnim: alunul (Carylus avellana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinsa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-e.bo.; L2T5C3UXR7N7; Fagetalia, Tx. ORD. RHAMNALES FAM. RHAMNACEAE *Frangula alnus Miller (Rhamnus frangula L.) (Crușin) - Ph., Euras. Frecv., z.silvostep-se.fa.; L6TXC5UXR2N3, Franguletea, Alnion incanae, Fagetalia, Me., Md., Tx., In. ORD. SAPINDALES FAM. ACERACEAE *Acer campestre ssp. campestre L. (Jugastru) - Ph., Eur., Comună, z.silvost.-se.fa.; O5T7C4U5R7N6; Querco - Fagetea, Rhamno - Prunetea, Quercetalia pubescentis, Me., In., De. *Acer platanoides L. (Arțar, Paltin de câmp) - Ph., Eur. Comună, z-st.-se.fa.; L5T6C4UXRXNX; Querco - Fagetea, Tilio - Acerion, Me., In., De. *Acer
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
continentului în zonele joase, dar și în sudul și sud-estul Europei în zonele mai înalte. Stratul arbustiv este de regulă bine dezvoltat și diversificat, fiind alcătuit din arbuști și subarbuști de câțiva metri înălțime: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), jugastrul (Acer campestre), gladișul (Acer tataricum), mărul pădureț (Malus silvestris), părul pădureț (Pyrus pyraster), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), alunul (Coryllus avellana), caprifoiul (Lonicera xylosteum), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), măcieșul (Rosa canina) etc. Stratul ierbos se dezvoltă în raport de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
umerii lor, în loc de buzdugane și suliți, flaute, viori și piculine, violoncele, cornuri și trâmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute în rădăcini, au crescut paltini înfiorați, din flaute au crescut fagii, din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trâmbițe sonorii cedri, din harpe teii melancolici, din țitere subțiraticii plopi. Prin coroanele lor bogate vei deosebi încă fiorul de alămuri și de coarde. Imnuri religioase, fanfare sărbătorești, chiote lungi de podgorie. De la nord, păsări venind
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa), măcieș (Rosa canina), ș.a. precum și dezvoltarea unei bogate flore de mull în stratul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în sud-estul depresiunii de contact). Tot în această zonă, pe Dealul Broscăria, situat la est de localitatea Ceplenița, pe platoul dealului, se află un pâlc de păure de 38 ha cu stejar și gorun în amestec cu carpen, tei, arțar, jugastru. Pentru aceste suprafețe, specialiștii de la ROMSILVA au indicat evitarea obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau chiar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ha, ocupă o parte a interfuviului Dealului Dumbrava-Cotnari c0u altitudinea de 240 m. Este formată din specii de stejar brumăriu (Quercus peduncaliflora), alături de care întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius ovium), paltin (Acer platanoides), ulm (Ulmus campestris), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer Campestre) etc. Arborii, cu înălțimi de 10 m și tulpini 14 cm grosime, provin din lăstari și au vârste de peste 50 ani. Amintită într-un document din 1613, Dumbrava Roșie a fost plantată, potrivit legendei consemnate de Ion Neculce
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
satelor Zagavia, Fetești, Scobinți, Poiana Mărului, Buhalnița, Cotnari. Din punct de vedere bio-pedo-geografic "Coasta de tranziție" constituie domeniul de interferență a zonei forestiere cu cea a silvostepei. Aici se întâlnesc câteva areale cu păduri de amestec (fag, stejar, carpen, gorun, jugastru) în partea estică a Dealului Cătălina și a Dealului Litenc, în Dealul Basaraba (pintenul sudestic), în Dealul Cotnari. De asemenea, această zonă este ocupată de mari suprafețe cu pajiști dominate de asociații cu păiuș. Pe aceste suprafețe cu înclinări slabe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Popoiag Elena-Carmen - Judecătoria Găești - Nae Ileana-Alina - Judecătoria Pucioasa - Luca Valeria. B. PROCURORI - Parchetul de pe lângă Judecătoria Albă Iulia - Corodeanu Adela-Minodora - Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud - Suciu Ioan-Daniel - Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj - Macaveiu Liliana - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu - Aron Ioan-Marius - Comăniță Aurelia Danusia - Jugastru Remus - Parchetul de pe lângă - Stănculescu Bogdan Ion Judecătoria Săliște - Titian Dana - Parchetul de pe lângă - Baldea Georgiana Gabriela Judecătoria Deva - Velicu Victorita - Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani - Kando Gabriela Mirela - Parchetul de pe lângă - Sârb Anca-Elena Judecătoria Orăștie - Sofan Dumitru - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 - Iancu
DECRET nr. 277 din 2 iulie 1997 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118349_a_119678]
-
Articolul 1 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată condamnaților: - Popescu Constantin - Jugastru Ilie. Articolul 2 Se grațiază cu 1/2 pedeapsă aplicată condamnaților: - Ignat Vasile - Țăranu Ion - Timofan Leonard-Laurentiu. Articolul 3 Se grațiază cu 1/4 pedeapsă aplicată condamnatei Szabo Judita. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din
DECRET nr. 5 din 15 ianuarie 1993 privind aprobarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125535_a_126864]
-
200 - 300), ceea ce conferă zonei un caracter montan de real interes pentru amenajări de odihnă și activități sportive de iarnă. Suprafețele acoperite de pădure ocupă cea mai mare parte a versanților, pădurile fiind formate din carpen, fag, gorun, frasin, tei, jugastru și pâlcuri de brad. Altitudinea relativ mare pentru județul Iași, orientarea și înclinarea versanților, bogăția arboricolă, relativa izolare de funcțiile urbane condiționează un topoclimat igienic și vitalizant. Hidrografia este constituită din pâraie afluente râului Bahlui, în general cu apă puțină
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
9 km de comună sunt cunoscute patru iviri noroioase, numite de localnici “ochiuri”. În toate cele patru iviri situația geomorfologică este identică: ivirea Gheorghițoiaia (la 5 km de Mădârjac) se află sub piscul Rămpii, ivirea Iepuraș (3 km) sub piscul Jugastru, ivirea Cenușa (9 km) la marginea dealului Mormântul Babii. La fel și locuri Arsuri, aflat la 4 km de Sinești. Piscurile menționate fac parte din masivul deluros Dogarul. Formarea ochiurilor are particularitățile numeroaselor ochiuri similare aflate în Podișul Moldovenesc, distribuite
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Diverse țări DT 19. Duglas DU 20. Diverse exotice EX 21. Fag FĂ 22. Frasin comun FR 23. Frasin american FRA 24. Frasin pens. baltă FRB 25. Frasin pufos FRP 26. Garnița GA 27. Glădița GL 28. Gorun GO 29. Jugastru JU 30. Larice LA 31. Măr MĂ 32. Mesteacăn ME 33. Mojdrean MJ 34. Molid MO 35. Nuc comun NU 36. Nuc american NUA 37. Oțetar OT 38. Paltin de câmp PA 39. Paltin de munte PAM 40. Pin silvestru
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
Tirgoviste - Cîrstoiu Veronica - David Maria - Judecătoria Timișoara - Bucătura Mariana - Pup Cristian - Judecătoria Lugoj - Astalas Maria-Ana - Judecătoria Arad - Cozma Nicoleta-Adina - Judecătoria Caransebeș - Pușcaș Adina - Judecătoria Oravița - Subota Mircea B. PROCURORI - Parchetul General de pe lângă - Ghiciu Păscu Curtea Supremă de Justiție - Parchetul de pe lângă - Jugastru Calina Felicia Judecătoria Sibiu - Parchetul de pe lângă - Marcu Virginia Judecătoria Mediaș - Parchetul de pe lângă - Nicodim Ioan Judecătoria Petroșani - Parchetul de pe lângă - Baltei Corneliu-Liliana Judecătoria Brașov - Parchetul de pe lângă - Andrei Carmen-Anisoara Judecătoria Bolintin-Vale - Parchetul de pe lângă - Bălaș Angela Judecătoria Zalău - Bogdan Rodica - Parchetul de pe lângă - Andrei Nicolae
DECRET Nr. 547 din 4 noiembrie 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115598_a_116927]
-
500- 600 mm) și mai cald. În componența lor intră, în regiunile joase și sudice, speciile de stejar cerul și gârnița, iar în cele mai înalte stejarul pedunculat și gorunul. La acestea se adaugă carpenul, ulmul, teiul, frasinul, arțarul, paltinul, jugastrul. O mare parte din aceste păduri au fost tăiate, locul lor fiind luat de culturi agricole. Etajul fagului ocupă dealurile înalte și munții joși între 500 și 1 200 m. Reprezintă peste o treime din suprafața forestieră a României. În cadrul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
esențe moi și esențe tari, cărora li se aplică tehnica de prelucrare corespunzătoare, ținând seama și de folosirea lor pentru obiectele cele mai potrivite. între esențele moi se înscriu: bradul, alunul, mesteacănul, salcia, iar dintre cele tari: fagul, frasinul, arțarul, jugastrul, ulmul, arinul, părul, cornul, din care se lucrează unelte, mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul, mesteacănul, pentru confecționarea de obiecte mici. Sunt și întrebuințări specializate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]