64 matches
-
Nu suport să-l văd simulând senilitatea. Îmi ajunge acel Călinescu sclipitor de la curs, acel Giove fulgerând balaurul cu o mie de capete al mediocrității crase, acel bărbat superb, cu ochii Înghețați de pasiunea ideilor pure, la Întâlnirea cărora studentele juisează de o plăcere senzuală netraversată“. A. nu se lasă. „Mă duc singură!“ „Du-te! Ia-ți și ceva de schimb, c-o să te uzi...“ „Ești vulgar...“ „Sunt eu!“ (marți) Oricum, cu A. nu te plictisești, nu te plictisești pentru că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
plecare, tăcute și triste, asemenea celor două lacrimi ce mi s-au rostogolit pe obraji. De-a lungul șinelor rămase goale, soarele își scăpăra argintul. „Prietenul” meu - scriitorul acela care întinde pelteaua ideii literare pe câte-o sută de pagini, juisând în poala stearpă amorții - mă surprinde traversând stradela și râde fiindcă țin pe Rex în brațe. Înciudat că-i stârnesc buna dispoziție, dau drumul câinelui ca și cum aș fi fost prins cu mâna în buzunarul altuia. Gura mi se strâmbă într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
va avea sens moral, oprimarea va crește! halta Siretu km 288 nave catolice pe cenușiu de seară, Bacău prin luminișuri, gunoiștea premergătoare focurile, schimbările de ritual nule în cultură, intelectualii au și libertatea de gîndire mai mică, micșorată cît justifică, juisează lîngă ea, chestionar auto suprimat de situațiile lui concomitente, biserica din cartier peste linii, plecarea din Bacău opțiunea pentru interiorizare, iluzoriu cu ea, nu te amesteca în troace că te mănîncă porcii, cea călătoare una dintre ele! consultă Cleopa, Ilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
durerea, nenorocul, istovirea, sila și frica de viață, sila și frica de moarte, toate pulsează pe chipuri Într-o infinitate de măști și sub o aură de cataclisme, frustrări și zădărnicii, care ajung să mă fascineze și mă fac să juisez până-n pragul paraliziei. Mă Îndopam cu pâine, urcând din nou Împreună cu ei treptele durerii și plăcerii. Pâinea goală și Întunericul, da, dintotdeauna mă salvaseră, dar niciodată până acum nu-i văzusem atât de fericiți. Se salutau cu degetele răscrăcănate În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Linguet sărută de cinci, șase ori pula cea mare, răspunzând totodată la sacadele futangiului. Gata să-și dea drumul, o luă cu totul în gură, băgând și scoțând pula aceea uriașă cu buzele-i de coral, până în gâtul ei catifelat. Juisând, îl mușcă...". L'Anti-Justine, p. 218. 2. O euforie necesară Am precizat mai sus că trebuie să fie vorba despre afecte "euforice". Această este o precizare necesară. Într-adevăr, e de-ajuns ca scena să fie încărcată de afecte negative
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de sadici vor (și pe spectatori să se semiexcite fără procese de conștiință la unele dintre sadismele lor), iar faptul că ei sînt atît de sadici îi autorizează pe cei buni să fie și mai sadici (și pe spectatori să juiseze nedisimulat la fiecare detaliu oribil al răfuielii finale). Adevăratele satisfacții ale acestui tip de spectacol sînt sadice și voyeuristice, dar existența unui cadru moral de tip după faptă și răsplată rămîne importantă pentru marele public, care contează pe realizatori să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
despre orice, față cu un public avid, socializat în compuneri libere. Invențiile noi ale tranziției sunt „analistul” și „eseistul”: un fel de extract total de competență universală. Nu dăm doi bani pe exactitatea informațiilor și pe argumentarea soluțiilor posibile, dar juisăm în fața găselnițelor metaforice de limbaj: „Ce bine le zice!”. Talentul metaforic este cheia care deschide suflete și acaparează minți. Au dreptate cei aflați în categoria „aleșilor”, atunci când utilizează refrenul: „Dușmani-mi poartă pică/ Da n-au valoarea mea!” împotriva celor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
miez bun, pe cele seci, pe cele cu azur, pe cele înnoroiate, pe cele suave, pe cele puturoase, pe cele năucitoare, pe cele întremătoare, pe cele jubilante, pe cele asasine, pe cele scăpărătoare, pe cele opace. Pe rînd, auzul a juisat și s-a întristat. De orice fel ar fi fost însă, cuvintele nu m-au lăsat nepăsător. Plăcute sau neplăcute, m-au urmărit, uneori obsedant, cu sonoritățile și accentele lor inițiale. Unele m-au consolat, m-au fortificat, altele m-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tot. Scrisul e mai tare decît experiența. Despre ce vorbim? Eu Îți vorbesc despre mine. CÎnd cineva citește o carte de-a ta, pe tine te vrea. Într-o lume În care este de datoria fiecăruia să gîndească și să juiseze la fel, aceste strategii derizorii de a te crede personajul unic al unui scenariu original nu mai pot salva libertatea individuală." // "Probabil te gîndești și tu unde vreau să ajung. nicăieri. vreau să văd dacă pot fi dezinhibată pînă la
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
relief de transcendență pozitivă sau negativă. Nu În găsirea accidentală a unei transcendențe pe o atare suprafață mată stă autenticitatea, ci În expresia imediată a căutării ei. "Într-o lume În care este de datoria fiecăruia să gîndească și să juiseze la fel, aceste strategii derizorii de a te crede personajul unic al unui scenariu original nu mai pot salva libertatea individuală" semnifică tocmai Încercarea subiectului enunțător, sortită eșecului, desigur, În termeni teleologici, de a gîndi și juisa diferit. Obligați rațiunii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
gîndească și să juiseze la fel, aceste strategii derizorii de a te crede personajul unic al unui scenariu original nu mai pot salva libertatea individuală" semnifică tocmai Încercarea subiectului enunțător, sortită eșecului, desigur, În termeni teleologici, de a gîndi și juisa diferit. Obligați rațiunii și supuși dorinței sîntem cu toții. Or, dacă Întotdeauna diferența se realizează pe verticală, de la Platon Încoace (fie și dacă ne gîndim doar la diferența de altitudine dintre solul peșterii și cel exterior), autoficționarul Încearca să se individualizeze
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În mod tragic. Cadrul poate fi domestic, sordid sau luxos, dar mai ales burghez: moment În care burghezia Întragă este pusă În chestiune, filistină și avară, Înșelată mereu de societatea spectacolului regizat de un Sistem inexpugnabil și parșiv. În vreme ce burghezul juisează la comandă, alienat, adevăratul sine nu poate decît să protesteze amar: „Pentru că juisarea este cerută de comețul nostru omenesc, de chiar posibilitatea religiei noastre. Pentru că de juisat, În natură, cash sau pe credit (mai ales pe credit, pînă la uzură
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mereu de societatea spectacolului regizat de un Sistem inexpugnabil și parșiv. În vreme ce burghezul juisează la comandă, alienat, adevăratul sine nu poate decît să protesteze amar: „Pentru că juisarea este cerută de comețul nostru omenesc, de chiar posibilitatea religiei noastre. Pentru că de juisat, În natură, cash sau pe credit (mai ales pe credit, pînă la uzură), veți juisa, e un lucru stipulat contractual În noul pact.” Acesta este un pasaj aflat pe penultima pagină a ultimului roman semnat de Anne Garréta, Nici o zi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
comandă, alienat, adevăratul sine nu poate decît să protesteze amar: „Pentru că juisarea este cerută de comețul nostru omenesc, de chiar posibilitatea religiei noastre. Pentru că de juisat, În natură, cash sau pe credit (mai ales pe credit, pînă la uzură), veți juisa, e un lucru stipulat contractual În noul pact.” Acesta este un pasaj aflat pe penultima pagină a ultimului roman semnat de Anne Garréta, Nici o zi. Despre eu și oglindă este vorba și În romanul de debut al romancierei. Născută În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]