379 matches
-
să se lase. Colonelul aruncă niște bușteni în șemineu, iar judecătorul o chemă pe Louisette. Fata veni cu capul plecat, tremurând toată. Credea că va fi interogată în legătură cu spânzuratul. Mierck o întrebă ce găsise de mâncare. Ea răspunse: — Trei cârnați, jumări, jambon, picioare de porc, o găină, ficat de vită, brânză de vacă și de capră. Chipul judecătorului se lumină: — Bine, foarte bine... spuse el salivând. Și dădu comanda: preparate din carne de porc în deschidere, un platou cu carne de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
adevărate ce nu fuseseră niciodată deschise se învecinau cu tomuri de cod civil și de drept comun. La capătul curții se aflau cabinetele și un grătar mare, ca două brațe sub care erau stivuiți buștenii. Când Louisette aduse jambonul și jumările, fu primită cu o exclamație. Nu cu o înjurătură, nu, cu o expresie de mulțumire, și apoi, dar ea nu-și mai aducea aminte exact, o dulcegărie a colonelui la adresa ei, care-l făcu să râdă pe judecător. Ea așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ajunsesem. Revăzându-i pe cei doi clovni, micul breton a ieșit din lâncezeală. A început să geamă și să-și reia litania cu „Ce?“. Buna dispoziție a lui Mierck a fost întunecată de chestia asta. Așa că, între două îmbucături de jumări, i-a spus în câteva cuvinte despre moartea tipografului, cu un aer de nepăsare. Micul breton, care nu știa, cum nici Despiaux nu știa, de altfel, a primit vestea ca pe o piatră în plină figură. S-a dezechilibrat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
sanie și m-a dus acasă, explică simplu băiatul. -Mda...Normal, mormăi învățătorul. Însă...acum...unde sunt cei cu sania? A pocnit din nou nuiaua și i-a făcut nevăzuți? -Nuu! Râse Tudorel. Le-a adus tuțu vin și mama jumări cu bolindeți. Eu le-am făcut o urare de sănătate. Cei doi iar se puseră pe râs. -Ți-au dat ceva, mă, pentru că i-ai urat? -Daa! Domnul Ionescu mi-a dat un bănuț de argint. Vreți să-l vedeți? -Da
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
TRISTĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 240 din 28 august 2011 Toate Articolele Autorului Aprinde lumânările de ceară, Fă focul în vatră, că-i frig afară! Scoate o cană cu vin din cămară, Pune pe plita încinsă-o jumară! E frig și afară, și-n casă Și focul trosnește gemând; Ți-e rece și-n suflet, dar lasă, Ți-e sufletul veșnic flămând. Deodată-ți trece prin minte Un gând și dorul de mamă Ți-aduce iarăși aminte De
ANIVERSARE TRISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364665_a_365994]
-
garnizoană. Străbătură o alee destul de lungă și frumos îngrijită, cu castani pe ambele laturi, printre care erau ronduri cu trandafiri, și ajunseră la o clădire ce avea pe exterior aplicată cărămidă aparentă. Din clădire răzbătea un miros plăcut de ouă jumări și cafea.Intrară pe o ușă largă într-o încăpere în care erau cam 20 de mese pe care erau așternute fețe de masă albe și bine scrobite. Sublocotenentul făcu un semn discret către un tânăr îmbrăcat într-un halat
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
fi rezervat un loc pentru dvs. Va urez poftă bună! zise ofițerul, după care făcând stânga-împrejur, părăsi popota. Vasile se așeză la masă, unde imediat veni lângă el persoana în halat alb, care întrebă dacă dorește ouăle ochiuri, sau făcute jumări, simple, cu ceapă sau cârnăciori oltenești. Cum vroia să se obișnuiască cu zona, Vasile ceru să fie cu cârnăciori oltenești. Când era aproape să termine de mâncat ouăle, cel care îl servise veni și întreba dacă dorește ceai și cafea
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
Pe toți să vă sorcovim. O luăm de la cap de sat Și de-a lungul și de-a lat, Să vă sorcovim în tindă Sub cârnații puși sub grindă. Sarmalele în ceaun, La fiert vinul cel mai bun, Mămăligă cu jumări, Părăsim anul de ieri. În Noul An care vine, Vă urăm numai de bine; Sănătate, bucurii, Rod bogat în câmp și vii. Să trăiți întru mulți ani Fericiți și cu mulți bani, Permanent tineri să fiți, Ani de-a rândul
SORCOVA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349936_a_351265]
-
să aducă vase, apă...etc. Chiar dacă mai e până la Ignat, în lumea noastră, modernă, m-am înscris și eu pe o listă de așteptare, la un verișor, care crește porci și îi taie, prepară caltaboși și cârnați (rețete tradiționale), face jumere, pachete de carne, mărunțite/tăiate după pofta fiecărei gospodine, numai bune de pus direct în congelator. Pentru că ieri l-a sărbătorit pe fiul său cel mic, Andrei, în cinstea căruia a sacrificat un râmător, am avansat pe listă...Ei au
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
târg, Când sunt perele în pârg. Va fi veselie mare, Ca la orice sărbătoare. Iujuri mari, și iujuri mici, Cu trupele de pitici! Gură cască, scamatori, Fel de fel de dansatori. Cântă iar marea fanfară, De-i zice, a lui Jumară! Copiii vor înghețată, Băieți plimbă câte o fată! Te plimbi din loc în loc, Că doar este...iarmaroc! Măi să fie, măi să fie! Iarmaroc de Sânt Ilie! Referință Bibliografică: IARMAROC DE SÂNT ILIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IARMAROC DE SÂNT ILIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365266_a_366595]
-
picioarele i se umflaseră ca butucul, sufla tare greu și tușea îngrozitor, trebuie să fi avut ceva și pe la plămâni. În acea perioadă, toată ziua n-ar fi mâncat decât cartofi prăjiți în untură de porc topită din slănină, cu jumările scorojite. Când și când îi mai cerea bunică-mii, căreia eu îi spuneam mama-mare, să-i pună câte un ou peste cartofii prăjiți. Hobzoaica se cam săturase de la o vreme de poara asta a lui și, uneori, ea încerca să
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
Hobzoaica l-a cercetat cu luare-aminte, nu părea să fi pățit ceva, dar era tare speriat, săracul. De altfel, a mers pe picioare până acasă, iar seara a mâncat bine ținând seama de ce pățise, Hobzoaica i-a dat mămăligă cu jumări și lapte dulce. Vlăduț a urlat toată noaptea, iar dimineața n-a mai fost de găsit, s-a dus să moară în sfârșit, cel mai probabil din cauza unei hemoragii interne, am realizat eu mai târziu tot gândindu-mă la el
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
picioarele i se umflaseră ca butucul, sufla tare greu și tușea îngrozitor, trebuie să fi avut ceva și pe la plămâni. În acea perioadă, toată ziua n-ar fi mâncat decât cartofi prăjiți în untură de porc topită din slănină, cu jumările scorojite. Când și când îi mai cerea bunică-mii, căreia eu îi spuneam mama-mare, să-i pună câte un ou peste cartofii prăjiți. Hobzoaica se cam săturase de la o vreme de poara asta a lui și, uneori, ea încerca să
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
Hobzoaica l-a cercetat cu luare-aminte, nu părea să fi pățit ceva, dar era tare speriat, săracul... De altfel, a mers pe picioare până acasă, iar seara a mâncat bine ținând seama de ce pățise, Hobzoaica i-a dat mămăligă cu jumări și lapte dulce. Vlăduț a urlat toată noaptea, iar dimineața n-a mai fost de găsit, s-a dus să moară în sfârșit, cel mai probabil din cauza unei hemoragii interne, am realizat eu mai târziu tot gândindu-mă la felul
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
cascada Niagara, la Statuia Libertății, la Capitoliu, iar când am ajuns lângă turnuri, am mers la baza lor și privind în sus spre înaltul cerului am spus: ,,Iată ce a putut construii mintea omnească! Doamne, câtă putere ai pus în ,,jumara” asta de Om! Numai că el știe nu doar să construiască, știe să și distrugă, foarte ușor, fără scrupule și totală nepăsare.” Semenii lui pentru el, sunt ,,carne de tun” și plătitori de impozite ! . . . Referință Bibliografică: IMAGINI DE GROAZĂ / Ionel
IMAGINI DE GROAZĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366767_a_368096]
-
au ales culoarea vernil. Vom scrie un nou roman, două, nouă, Elogiile vin și trec ca o rouă, Cea mai rară piatră - bunătatea, Cu ea se poate dărâma cetatea, E ca un berbec, urcă veseli pe scări Violatorii, flămânzi de jumări. Trece mortul cu fală în fruntea cortegiului, Mă prinde dorul de parcul Obregiului. Ca un taur crește bucuria în mine, Soarele-i roșu, sunt nebun și mi-e bine. Boris Marian Referință Bibliografică: Nebun X / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN
NEBUN X de BORIS MEHR în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352239_a_353568]
-
mașinuța teleghidată, aproape întreagă iar o roata lipită de esofag care nu alunecase când a îngurgitat-o. Probabil îl enerva, de aceea avusese stările acelea. Toți au rămas înmărmuriți. Sâmbăta când am ajuns la țară, Ghiță era deja cârnați, șuncă, jumări, cotlete, o parte puse în untură la borcane, o parte în congelator. Și ca să-i fie sufletul ușor, i-am făcut și o pomană lui Ghiță, anuntând frații, cumnații și nepoții, astfel că am pus câteva mese sub cei trei
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
același lucru și dădeau copiilor roșiile și ardeii, având de grijă să‑i dăscălească, să‑i învețe să nu cumva să spună la cineva ce au mâncat. Varza o băgau la cuptor, dacă era bună, și aruncau în cratiță câteva jumări care țineau loc și de bucăți, că uleiul era scump pentru câți bani aveau ei la ziua de muncă. Banii ăia puțini se agoniseau pentru impozite și hrana familiei, pentru haine și alte nevoi, mai ales la cei care aveau
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
amândurora.Zeii cerului cosmic, îngerii, arhanghelii și heruvimii s-au dănțuit, în aceeași horă, cu zeii cerului gurii.Profana Tocăniță n-a fost niciodată mai prejos decât divina Afrodita. Plebeea Șuncă a strălucit pe cerul gurii ca îngereasca Lună, călugărita Jumară a pedagogit sfioasele papile gustative, înnobilând iarba limbii.Măria Sa Cârnatul, beizadeaua Drob, prințesa Musaca,muica Saramura și infanta Piftie au fost, rând pe rând, arhanghelii de serviciu,heruvimii de ogradă ai bietului om.Tămâie și jar, ambrozie și fiertură, iluzie
CERU-I CER ŞI LERU-I LER de JANET NICĂ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355698_a_357027]
-
să spun că pe soțul meu îl cheamă Radu, dar atunci când nu e cuminte eu îi spun: Radule, mi se pare un nume lung, așa că el, că are aproape un metru și nouăzeci înălțime. În fine, eu am făcut niște jumări de ouă și suc de portocale și mai apoi fiecare la treburile lui, că aveam destule. Au trecut trei zile, timp în care nu mai știam nimic de Ema, am greșit și că nu i-am cerut adresa ei, sau
EMA, UN INGER DE COPIL! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346199_a_347528]
-
Dar nu așa cum...mă ții tu aici în uliță, să-mi înghețe caii. -Aoleu! Să mă ierți, domnu’ Ionescu! Să vă aduc două pături. Sau...vreți să poftiți în curte? Deshămăm caii și...luați ceva, acolo! Un păhărel, ceva șorici, jumări și... -Bolindeți, râse Anton. -Nu! i-a retezat-o domnul Ionescu. Adu cele două pături și, dacă vrei să ne servești ceva, adu aici, la botul calului! Că...mă grăbesc. Iancu veni cu două pături, apoi aduse o oală cu
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
pături și, dacă vrei să ne servești ceva, adu aici, la botul calului! Că...mă grăbesc. Iancu veni cu două pături, apoi aduse o oală cu vin și pahare. Veni și Măria, nevastă-sa, cu o tavă pe care avea jumări, șorici și...bolindeți. -Aoleu, domnu’ Ionescu, zise Măria, de ce nu veniți în casă? Să vă omenim și noi ca lumea... -Ne grăbim, Mărio, ne grăbim! Acuș plecăm! zise domnul Ionescu și dădu pe gât, dintr-o înghițitură, paharul cu vin
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
apoi la fum. Din aceștia se consumă la masa de Crăciun, fripți, alături de mațe și murături. Între Crăciun și Anul nou, gospodinele se ocupă de conservarea cărnii porcului. Slăninile sunt tăiate bucăți, fripte și apoi puse la trușie. Aici alternează jumările cu bucățile de mușcheți, trandafir și oasele tocate. Acestea sunt acoperite cu untură și vor constituii alimentul de bază pentru anul viitor. Familiile care au copii de ridicat la grindă, de botezat sau tăiat moțul, opresc pentru Moș, o spetie
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
despre care se crede că este o grăsime ușoară - se pune într-o oală de pământ. Aceasta va fi folosită pentru prepararea unor aluaturi de prăjituri sau ca suport pentru prepararea unor alifii populare pe baze de extract din plante. Jumările rămase de la osânză sunt folosite pentru prepararea zăbicului, un aliment obținut din aceste jumări amestecate cu turtă veche sfărâmată și prăjită în tigaie pe jar. În seara ajunului, pentru masa din ziua Crăciunului, gospodinele pregătesc cozonacul cu nucă și turta
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
de pământ. Aceasta va fi folosită pentru prepararea unor aluaturi de prăjituri sau ca suport pentru prepararea unor alifii populare pe baze de extract din plante. Jumările rămase de la osânză sunt folosite pentru prepararea zăbicului, un aliment obținut din aceste jumări amestecate cu turtă veche sfărâmată și prăjită în tigaie pe jar. În seara ajunului, pentru masa din ziua Crăciunului, gospodinele pregătesc cozonacul cu nucă și turta. Aceasta din urmă se făcea, după preferință, în spuză pe vatră sau la cuptor
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]