180 matches
-
și merit ceartă, totuși îndrăznesc să vă fac o rugăminte. Iată despre ce e vorba: Știu că aveți una dintre cele mai bogate biblioteci din România. Oare nu se găsesc printre cărțile ei și următoarele: C.A. Rosetti - Scrieri din junețe și exil. București, 1886; Scrierile aceluia[și] (în 2 volume), 1887; Pagini din trecut. Note intime 1844-1859, tot ale lui, publicate de Vintilă C.A. Rosetti. București, 1902 și Lui C.A. Rosetti la o sută de ani de la nașterea
Începuturile literare ale lui Ion Breazu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5078_a_6403]
-
nu mă plîng/ Sunt ocupată/ Să trăiesc” (Am...). Vîrsta aceasta nu e doar o premisă psihologică, ci însăși substanța a numeroase din versurile d-sale care transcriu o continuitate vitală și uneori, mai mult decît atît, un inopinat contrast cu junețea, în favoarea vitalității: „Nu îmi e rușine că mă simt tînără acum și haioasă/ Precum mă simțeam moartă la douăzeci de ani/ «Douăzeci de ani e vîrsta dură» cînta Juliette Greco/ Ea a înțeles asta înaintea mea/ De aceea umbla în
O poetă din Israel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3186_a_4511]
-
da viață unor povestiri ce mimează complexitatea vieții omenești, susceptibilă și ea de lecturi plurale și discordante, dovadă a naturii dilematice a Decameronului, a caracterului său constitutiv problematic. În acest sens este foarte probabil ca școala de drept frecventată în junețe, cu tehnica denumită ponere casum, care le cere învățăceilor să inventeze mici întîmplări în măsură să prilejuiască dezbaterea unor chestiuni de natură juridică, să-l fi învățat pe Boccaccio să ia aminte la întîmplările variate ale vieții ca la situații
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
ales că inactualitatea, pată grea, a ros, în anii '70-'80, prestigiul romanelor de iubiri provinciale, caline, încete. Proteguite de un geam de seră. În schimb, dacă-n aceeași ramă Biedermeier așezi frînturi de-amoruri inegale, nepăsătoare și iuți, de junețe, pe urmă înciudate, siluite, apăsate de vremea călare, astfel că din ele și din ei, oameni cu neputință de strîns la un loc pe la care a trecut aceeași femeie, se face o poveste de dragoste și de putere, poți scrie
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
Andrei Oișteanu și Moștenirea familiei Bildungsroman de Florin Toma. Despre întîiul dintre ele mă apuc, în fine, să scriu aici. Și-i timpul să spun că n-am dat un titlu doar ca să ,prind", oricît ar fi de însemnat momentul, junețea de-a doua a unei edituri. Nu. Întineririle de toate soiurile au destul a face și cu volumul lui Cristian Teodorescu. De fapt, tot atît cît are el a împărți cu tinerețea unui mic roman apărut, fără autor (era al
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
în rîndul acestor ,originali", ca un fel de ,încercare inițiatică" pentru cei cu o anume profunzime, ca un simplu capriciu pentru alții, au părăsit pozițiile, dezertînd în favoarea unor averi ori funcții sonore, acesta a rămas fidel opțiunii sale articulate în junețe. Scriitorul are aerul unui ratat din toate punctele de vedere, cu excepția celui al împlinirii creatoare. Putem vorbi despre Mateiu ca despre un ,diletant" cu ,chemare". Comentatorul său îi scoate în relief strădaniile de-a trece dincolo de obligațiile minimale ale măștii
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
duri" batjocorește cu același cinism una din cele mai strălucite personalități ale culturii române. Pentru el, Maiorescu e un reprezentant al ,sultanatului", în aceeași logică în care, în anii '80, democrația occidentală era primejduită de existența proprietății private... Încă din junețe, dl A.-P.I. era, după cum se vede cu limpezime, un desăvârșit doctrinar al comunismului, convins până în adâncul ființei sale materialist-dialectice de adevărul gogomăniilor emanate - cam căznit stilistic, dar simțind puternic în pupă suflul ,maselor largi populare". N-am spațiu
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
reluate integral (așa cum n-au putut, uneori, apărea...), distanța de la erezie la canon. Sigur, (puțin mai puțin) tinerii furioși nu vor accepta, vreodată, împăcați, ,beatificarea". Însă așezarea, cu timpul, a unei estetici ,de avangardă" aruncă, peste toate autoportretele stîngace, de junețe, o lumină ,dulce" și slabă, de lanternă. E impresia pe care o lasă, recitite în șir, convorbirile și articolele, din '79 pînă prin 2002, ale Magdei Cârneci. Aceea de model făcut din rotocoalele luminoase, mai mult tulburi decît intense, care
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
se consumă într-o agitație vană, "se azvîrle", "se împrăștie în viață", evitînd "enigma" și, implicit, evitîndu-se pe sine însuși. Evident, stima scriitorului merge către sfînt și nu către geniu. în timp ce un geniu precum V. Hugo, căruia îi dedică în junețe o fugoasă biografie, n-ar fi decît un "monoman", o "chintesență a tuturor vanităților", sfîntul e integral clădit pe imaginea lui Dumnezeu. Nu întîmplător sfîrșitul sfinților nu cunoaște degradarea de care are parte deseori incredulul: "ŤPsihanalistul Lacan devenise senil la
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
grijă... Mai întâi, pe Doinaș l-am cunoscut în lumea artistică bucureșteană ce o frecventam, în epocă. Pe vremea aceea, pe lângă reportaje, la Gazeta literară, scriam uneori și cronici de balet la spectacolele de la Operă. O slăbiciune a mea din junețe. Dirijoratul clasic, de pildă, ansamblurile orchestrale părându-mi-se divizii-divizii, executând impunătoare mișcări de paradă, asalturi polifonice devastatoare, sub comanda, sub bagheta unor adevărate căpetenii de oști, ca Wilhelm Furtwangler, Herbert von Karajan... Eram prieten cu Irinel Liciu, balerină de
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
pe urma noastră oare că în nopți de întuneric pline carnea se zbîrlește-n somn pe mine cum în viscol penele pe tine? dupî cortina de fier a plecat și tatăl cu pulpele albastre sculptate de schije: între mine și țara juneții a căzut cortina de fier. pe străzi înghesuite și moi îmi bag soarele pe gît: vara se duce mult mai departe decît America. am găsit o vișină pe podul de lemn de peste Bahlui: era tăvălită în praf, așa dodoloață. am
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]
-
duseră pe furiș în camera unde dormea rapsodul Broanteș. Broanteș, ia-l de unde nu-i! — Măria-Ta - grăi spătarul Vulture privind cu ochi critic așternutul gol - mă tem că tânărul nostru dă obol acelor nevoi de care și noi în junețe, într-o joi, avut-am parte, dumneata cu Luxița, fata boierului Salcie, iar eu cu jupâneasa lui, masiva Luxandra. Aproape că-mi aduc aminte - roși Barzovie-Vodă. Și ce-i de făcut? — Să ieșim în urbe - propuse spătarul. Dăm noi cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ale poporului muncitor”. Aplicate și parafolosite cu temei și înrurire vrei-nu vrei pozitivă, cum se dorea. Și asta (din nou!) pentru vina de a fi „cârtit” la adresa-scut a „valorilor” imuabile de inspirație comunistă, uitându-ne, în nevinovăția apăsătoare a juneților noastre, fie și auditiv (trăgând cu ureche-că doar această posibilitate o-aveam) la „putreziciunea” valorilor burgheze oocidentale, transoceanice. Până și refrenul melodiei devenită șlagăr „Bongola, bongo cea-cea-cea” - pe care într-un moment de exaltare tinerească, poate beatitudine teribilistă, îndrăznisem să
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
un Cadillac musai roz și al cărei șofer să fie o sosie a celebrului și regretatului rege al rock'n'roll-ului american, Elvis Presley, fiecare după cât îi îngăduie punga. Chiar dacă era născut în Mississippi și trăitor în Memphis, Tennessee, regele juneților noastre a rămas o efigie a locului și a privilegiilor vârstei tinere, a entuziasmelor de tot felul. Este, păstrând semnificațiile simbolului, un fel de “Martin Luter King” al Orientului american, unde străzi, parcuri naturale, poduri, nume de instituții și asociații
ALTARUL ÎNLOCUIT DE CASINO-URI LA SFINŢIREA CĂSĂTORIILOR ÎN LAS VEGAS ! (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364728_a_366057]
-
dornice să învețe din bogata experiență a celor dintâi până când, de prea multă cunoaștere, migrează și ele spre alte ținuturi care să le confere statute mai forte de... noblesse oblige! Sau să-și închirieze vreun masor când dulcea pasăre a juneții își fâlfâie aripa a good bye, my love, good bye (în traducere dâmbovițeană, Dumnezeu cu mila!). În rest, mai toți suntem niște păguboși Lefteri lefteri, trecând din crize-n criză, aliniați în mersul neabătut al lumii spre Paradis, dar, vorba
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
compromis Ci de fiecare Dată, ce-am avut de zis, A fost să mă sperii Dând cu bățu-n baltă Stelele puzderii Luminau olaltă - Nici nu mă mai miră Câte mi se-ntâmplă Sacadat respiră Ornicul din tâmplă Unde-mi ești junețe, Unde, idealuri? Azi îmi dau binețe Buruieni pe dealuri Îmi rămâne însă Șansa, cea de-a doua Toată darea strânsă S-a topit ca roua Plângi? Poate te bucuri Cine le împarte Din puține lucruri, Tuturora parte? Plâns ori satisfacții
EU, NEŞTIUTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355571_a_356900]
-
politic nu avea conștiința de mai târziu.Ele ne apar ca o expresie indiscutabilă a naturaleței și spontaneității. El scria părintelui său că în Franța”Slobozenia mi-i mai scumpă decât un rang mare și bogăția “. Tot el la vârsta juneții scria, prevestind concepțiile omului politic de mai târziu: “Adevărata civilizație constă în respectarea legilor, în abolirea sclaviei care mai pezistă în țară la noi, spre rușinea noastră, în egalitatea persoanelor, fără deosebire de starea socială și de origină ... ; rușine moldovenilo
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
așa isteți, voioși, neștiutori ai grijilor, cum erau: Gheorghe, Lazăr, Marta. Pe lângă joacă și libertate, însă, ei trebuia să și îngrijească animalele, să facă lucrări în câmp și la vie. Joaca, lucrul, cântul, învățatul, acestea sunt cele ce au legănat junețea copiilor lui Gheorghe și ai Domnicăi Novak din Banatul sârbesc! La școală, ei erau lăudați de învățători. Școala aceea era cu predare în limba română și învățau la ea și copii din satele învecinate, pur românești, Sălcița și Mesiciți. La
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
politic nu avea conștiința de mai târziu.Ele ne apar ca o expresie indiscutabilă a naturaleței și spontaneității. El scria părintelui său că în Franța „Slobozenia mi-i mai scumpă decât un rang mare și bogăția”. Tot el la vârsta juneții scria, prevestind concepțiile omului politic de mai târziu: „Adevărata civilizație constă în respectarea legilor, în abolirea sclaviei care mai pezistă în țară la noi, spre rușinea noastră, în egalitatea persoanelor, fără deosebire de starea socială și de origină...; rușine moldovenilor
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
După ce părăsește revista ieșeană, va reveni sporadic în presă, la „Opinia”, „Adevărul”, „Viața socială”, „Universul”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic” etc. Volumele „Amintiri de A. Vlahuță și I.L. Caragiale” (1938) și „Îndurare!” (1939), întoarceri la climatul și preocupările literare ale juneții, din care se născuseră scrierile din volumul „Mi-a cântat cucu-nfață” (1910), par a avea o întârziere de câteva decenii. Deoarece aparține întru totul unei orientări caracteristice pentru presa aflată în descendența „Contemporanului”, pe traiectoria ce duce spre poporanism
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești () [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
cam de multă vreme. „De ce să fi înnebunit?" În ciuda aparențelor, pentru el, femeia asta, cu care a trăit o viață, nu-i era deloc indiferentă. E drept, nu-i făcea mărturisiri, dar o iubea sincer la fel ca în timpurile juneții lui. Numai că iubirea-i era mută, lipsită de acele efuziuni care stârnesc valuri. Își luă bastonul și plecă să-și caute soția. Încerca s-o descopere prin mulțimea cenușie a străzii. Nu era. Ajunse acasă. Încăperile erau goale. O
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
moda timpului. Iubitul meu, cu toamna-n plete, Îmi cânți poeme desuete, Din creanga de cireș în floare Un iz ne prinde, ca o boare De primăvară cam târzie, Dar tot atât plăcută ție. Arde sufletul tău de dor După junețe, joc și amor! Iubitul meu, cu toamna-n plete, Stihuri fierbinți îți sunt amprente, Pe cărări ce duc spre viitor Glasul tău va fi nepieritor. Iubitul meu, cu toamna-n plete, Ți-ai făcut anii buchete, Îmi cânți poeme desuete
IUBITUL MEU, CU TOAMNA-N PLETE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343936_a_345265]
-
unitate națională. În acest sens, pentru a ilustra satiric realitățile sociale, lucrarea „Alexandru Lăpușneanu”, de C. Negruzzi, face parte dintr-un întreg ciclu în proză, numit „Fragmente istorice”. În 1857 publică volumul „Păcatele tinereților”, alcătuit din patru părți („Amintiri din junețe”, „Fragmente istorice”, „Neghină și Pălămidă”, „Negru pe Alb”), în care adună scrierile publicate anterior. Aceste lucrări se caracterizează prin diversitatea tematică, specii și formule literare, au caracter anticipativ asupra evoluției literaturii și sunt deschise spre modern. Astfel, în „Amintiri din
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
Fragmente istorice”, „Neghină și Pălămidă”, „Negru pe Alb”), în care adună scrierile publicate anterior. Aceste lucrări se caracterizează prin diversitatea tematică, specii și formule literare, au caracter anticipativ asupra evoluției literaturii și sunt deschise spre modern. Astfel, în „Amintiri din junețe” se găsesc lucrările : - „Cum am învățat româneste” (Cu această povestire deschide genul literaturii memorialistice, relatând cu tâlc întâmplarea prin care un dascăl de la mănăstirea Socola, printre singurele din epocă unde se putea învăța românește, ținând cont de realitatea istorică a
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > TREMOLO Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1174 din 19 martie 2014 Toate Articolele Autorului Tremolo În cânturi răsună În Elizeu, pe Lună, În zboruri, coruri, nouri, Junețe și trusouri. O lacrimă, un macrameu, Un ochi de lup , de zmeu, Natală amintire, Să-nșire, să deșire. Ghirlande, oglindă Din cer până-n tindă, Ce-i nemurirea, vise? Cadență, paraclise, Metalic bate gongul, Departe e Mekongul, Luceafăr fără rază, Decază
TREMOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347914_a_349243]