181 matches
-
două decorații de aur) și la Familia (nuvela istorică Orfanii, subintitulată "nuvelă istorică, din timpii abia trecuți", 1866 și Prețul de capitulare). Traduce primele poezii din Petöfi Șandor în românește Az ember ( Omul), Aurora română, I, 1865, nr. 5; Ifjuság (Junețea), I, nr. 9, 1865. La Foaie pentru Minte, Animă și Literatură (1859) publică și creațiile originale: Amicul C. Gr...; Suvenir umbrei amicului Vasile Grama; Quisque fortunae suae faber est; Cândva și acum. George Marchiș și paternitate unor poezii atribuite lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Bacalbașa firava „scenetă 20 studiu introductiv 36. „La moartea lui Constantin Bacalbașa. Ce scrie presa“, Universul, an. LII, nr. 27, 7 fe bruarie 1935, p. 11. 37. Universul, an. LII, nr. 37, 7 februarie 1935, p. 1. 38. C. Bacalbașa, „Junețe“, Femeia română, an. I, 5 octombrie 1878, p. 1. umoristică“ Pardon!, cu accente antiliberale (vizat fiind ruginitul șef al partidului, D.A. Sturdza), din care desprindem numai deviza adepților lui Bachus: „Apa trece, vedrele rămân“, precum și un formidabil tablou sonor al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
porunca măria-sa Vodă, răspunde polițaiul... Uite pe mine cum m-a tuns!»“ (I.L. Caragiale, Opere, vol. III, ediție îngrijită de Paul Zarifopol, 1932, pp. 131-132). Aceeași scenă, foarte pe scurt, e istorisită și de D. Teleor, în broșura Din junețea lui C.A. Rosetti (Anecdote), București, 1903, care o situează însă în anul 1835. 318. C.A. Rosetti a fost aghiotant („aide de champ“) al domnitorului Alexandru Ghica (1834- 1842) la urcarea în scaun a acestuia și nu al lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acte] Răposatul Dumnealui, [comedie locală în 2 acte] Ce știe satul nu știe, [comedie locală în 2 acte] Dl. Drumăreseu, [comedie locală în 2 acte cu cânt] Copiii, dramă [în 3 acte], traducție Copiii regimentului, comedie [în 2 acte], tradusă Junețea lui Mirabeau, dramă [în 5 acte], tradusă Jean poștașul, [dramă în 5 acte, traducțiune] Trăsnetul, comedie tradusă. Marchizul caporal, id. id. Marchizul Arpagon, id. id. Maura, id. id. Nepotul lui Poupiniac, dramă [în 4 acte], tradusă Muzicele, comedie tradusă, [în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
neistovitei sete de-a lupta” cu sine însuși, în scenarii intertextuale în care trimiterile se fac mai cu seamă la mitologia greacă. Îi reușește lirismul reflexiv-elegiac, revelându-l ca poet problematic și contrazicând „calmul” ce i s-a imputat în junețe. Tema tanatică apare din ce în ce mai insistent și mai grav, ca în Cartea zodiilor (1982): „O liniște-a neliniștilor sapă/ În trupul meu un leagăn ori o groapă./ Pe cine legăn? Înmormânt pe cine?/ Pădurea umbrelor se zbate-n mine”. Începând cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Dacă preocupări diverse nu l-ar fi absorbit, V. și-ar fi câștigat merite mai mari în cultura românească. SCRIERI: Arabescuri. O călătorie pe Dunăre în ghimie, Paris, 1851; Nicolas Balcesco, Paris, [1853]; [Corespondență], DML, I, 343-364. Traduceri: Alexandre Duval, Junețea lui Carol II, București, 1836; Molière, Bădăranul boierit, București, 1836; August von Kotzebue, Mizantropia și pocăința, București, 1837; Eduard Vehse, Table istorice, București, 1841; Istoria sfântă sau Prescurtare istorică a Testamentului Vechi și Nou, București, 1846; ed. 2, București, 1851
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
Arghezi la Examenul de stat, mi-a schimbat încă o dată "macazul" de o manieră neașteptată. Acum, privind retrospectiv lucrurile, pot spune: "Fie numele Domnului lăudat", inclusiv limba germană, pe care la început n-o puteam suferi "fiziologic", considerând-o în junețe, asemenea expresiei unui personaj al lui Creangă, pe numele său Trăsnea, "cumplit meșteșug de tâmpenie" (respectivul referindu-se nu la limba germană, ci la lecțiile de gramatică). Cu media "10" la absolvirea Cursului Postuniversitar de Relații Internaționale, am fost, dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
disperări. [...] Mai târziu poetul s-a completat cu cronicarul con tempo raneității lui, cu romancierul și nuvelistul, cu eseistul și cu polemistul - care, cu vremea, au Înăbușit și amuțit suspinul in spirat al Muzei. [...] Eu Însă - mulțumită unor rămășiți din junețea mea spiri tuală Întârziată până la pragul celei de a doua copilării - păs trez mai departe ecoul Îndepărtat al poeziilor lui F. Aderca, cele mai multe de factură cerebrală. [...] Dar romanele, nuvelele, eseurile, foiletoanele, traducerile sau contrafacerile și polemicele lui F. Aderca (tip
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
date la rele, prin dumbrava Domniței Aricia. - Ulcele, ploști și urcioare, harapnice și pungulițe, du cipali și faraonoaice, culese de un vagabond li bertin pe toate drumurile țării. AM PRACTICAT SPORTURILE (PARCĂ N-Aș CREDE!), șI ASTA Încă din fragedă junețe, căscând gura, În grădina Rașca, dimpreună cu beizadea Sturdza Vițel, patron al sporturilor din acea vreme, la unul care - ca În pânzele cu chermeze ale maeștrilor olan dezi - se cățăra pe o prăjină lungă cât un copac după șunca atârnată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
manuscris cu cerneală roșie, cu grafia lui atât de ordonată și de clară, a zăbovit destui ani într-un sertar încăpător, spre mirarea, respectul și mai apoi spre nedumerirea mea. Nu încape îndoială că Țuțea, care se știe că în junețe a fost pătimaș de stânga, nu altminteri decât pătimaș de dreapta la maturitate și bălmăjit reacționar la bătrânețe, l-a influențat profund în prima sa fază pe colegul său de facultate, care, după despărțirea lor, prin mutarea cugetătorului zbanghiu la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
postum a apărut și volumul Hore și chiuituri din Bucovina (1911). Lucrările Botanica populară și Mitologie românească au fost editate abia în 2000. Au rămas în manuscris doine și balade din Bucovina și Ardeal, cântece ostășești, obiceiuri din ciclul familial (Junețea la români), datini legate de sărbători, colinde, snoave, cimilituri ș.a. Bun cunoscător al creației populare românești, M. a realizat o operă de referință, neegalată încă în literatura românească de specialitate. Marian este autorul unei impresionante opere folclorice și etnografice, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
și pernicioasa boală psihologică care se cheamă sau narcisism, sau megalomanie, sau absența simțului autocritic, sau, mai blând, absența simțului humorului! Deși... nu puțini mă taxează drept „megaloman”, dar, dacă prin aceasta ei Înțeleg o anume fidelitate neabătută la idealurile juneții, a crezului În romanul clasic așa cum Îl profesez eu și cum l-am Învățat de la maeștrii mei, români și străini, a credinței oarbe În literatură, roman, poezie, filosofie și muzică romantică, pictură renascentistă și impresionistă, atunci, da!, sufăr de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tendința ta de a-ți păstra și respecta principiile. Totul, se pare, În lume, ne Împinge spre a ne „trăda”, spre a ne schimba Încontinuu măștile, În acest „carnaval existențial”; iar noi ne părăsim Într-un asemenea, radical, mod ideile juneții - când, o spuneam, fusesem cu adevărat curați, apți de idealuri Înalte, umane! -, Încât nu numai că nu le recunoaștem În anii greori și tracasanți ai vârstei adulte, dar, nu rareori, amintindu-ne de acele principii sau idealuri, avem un rictus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
bastioane ale rezistenței împotriva obscurantismului și despotismului. Din toate aceste puncte de vedere, bătrânele universități spaniole mă atrăgeau ca un magnet. La motivațiile de mai sus se adăugau și scurta mea carieră de asistent universitar, cea de atașat cultural în junețe, cea de director al Direcției culturale din MAE, perioadă în care mă ocupasem și de schimburile interuniversitare, precum și faptul că negociasem, în 1991, programul de schimburi cultural-științifice cu Spania, care conținea un capitol consacrat cooperării universitare. După Alcala de Henares
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
samba și alte specialități sud-americane. Sunt un "fan" al muzicii sud-americane și dispun de un impresionant număr de CD-uri și casete, achiziționate din Chile, Argentina, Uruguay, Brazilia, Peru, Mexic și Cuba. Când am învățat primii pași de tangou, în junețe, nu mi-am putut închipui că într-o zi voi călca pe malurile Rio de la Plata, acolo unde s-a născut tangoul și cu atât mai puțin că voi cunoaște locurile unde s-a născut "Magul", Carlos Gardel, Regele tangoului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
trebuise să sufere câțiva ani buni de recluziune socială totală, un exil intern aproape absolut, cu care regimul îi pedepsea pe recalcitranți, indiferent de valoarea lor profesională. 10 Unul dintre vechile, repetatele, insistentele, „auto-educativele” mele exerciții „dialectice”, încă din prima junețe, este acela de a încerca ceea ce numesc eu „exercițiile de radicalizare”, adică de a întoarce pur și simplu pe dos o problemă, o situație, un fapt, oricât s-ar dovedi această „nouă perspectivă” „jenantă” sau chiar compromițătoare pentru orgoliul sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sufletul meu. Alături de Coana Mia vă consider ca pe niște vrednici părinți spirituali că pentru mine energica de ea nu a plecat nicăieri. Iar pe Maraina o consider sora mea mai mare. Cea ca timpul, cu fulminantele lui amintiri de junețe, a legat și nu poate nimeni dezlega cât vom fi pe acest pământ. Și poate nu există an în care - în imaginația mea să nu călătoresc măcar o dată spre Bârlad. Mereu îi povestesc lui Titel despre acele nemuritoare veniri ale
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
timp, apoi îl denunță, cerând patetic și ipocrit dreptate. Iorgu Deleanu, hârșit, pledează pe teza paternității incerte a inculpatului. „De ești tu aceea, nu-ți sunt tată eu”, cum ar veni. Nu se știa de ADN pe atunci. Cu îndrăzneala juneții, Dănuț nu neagă paternitatea, ci doar „glasul sângelui”, după Freud. Alt avocat, mai incult, se interesează cine e Freud și un confrate îi răspunde scurt: „un jidan parșiv”. Altminteri avocații literaturii noastre nu prea pledează. Stănică Rațiu pentru că nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
că poezia îmi secunda preocupările de copil, acaparat de mai multe genuri de artă, pe care, autodidact, încercam să le practic. În ce mă privește, am avut și am senzația că sunt maturul care se caută pe el, cel din junețe, parcă vrând a relua, în sens just, firesc, un traseu ce nu ar fi trecut prin aberanta epocă cacofonică a comunismului vulgarizant, derutant, umilitor întru devenirea omului ce ține la demnitate și faptă de care este în stare. Cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
le perverti, a nu le pur și simplu strâmtora în strădania de a intui și de a urma cât mai "corect" perspectivele datului natural, căruia unii îi spun și dumnezeiesc. Din acest motiv, când unii dintre noi se gândesc la junețile în care se dezvăluiau ca scriitori, se întâmplă să aibă jenantul sentiment că parafrazându-l pe Montaigne au prihănit cinstea măiestriei lor cu acele "ușuratice încercări și jucării pe care izbutise a le înfăptui". Bineînțeles, în alte situații de oarecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dintre noi ar fi fost altcumva, iar unii chiar (cu totul) altcineva, spre mai bine, spre mai împlinit, spre mai personalizat. În ce mă privește, am avut și am senzația că sunt maturul care se caută pe el, cel din junețe, parcă vrând a relua, în sens just, firesc, un traseu ce nu ar fi trecut prin aberanta epocă cacofonică a comunismului vulgarizant, derutant, umilitor întru devenirea omului ce ține la demnitate și faptă de care este în stare. A.B.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
darurile oferite de copilărie, apoi maturitate în panoramă prin care trec senzorii literari, ai lucidității sau subliminalului; panoramă creatoare/ recreatoare prin recursul la infinita diversitate de opțiuni, subiecte, întâmplări, "proiecte" pe care nu numai ți le (re)propune copilăria și junețea, ci o parte a cărora "le-au (și) realizat" ele însele prin șansa, norocul de a fi fost, de a-ți fi fost date ție, predestinat, ca destin, ca existență subcerească. A.B.Pentru că vorbim despre realizări, cum a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Victor Tulbure) am cunoscut o seamă de mari personalități ale culturii române. Aici, în acest spațiu restrâns, nu pot decât enumera pe câțiva fără a putea intra în substanță (corespondențe, întâlniri etc.). Astfel în prima fază încă a copilăriei și juneții i-am cunoscut pe Mihai Beniuc, Eugen Frunză, Eugen Jebeleanu, Horia Lovinescu, și în 1959 toamna fiind la Brașov cu Vasile Copilu-Cheatră am avut ocazia să-l întâlnesc pentru prima oară pe Lucian Blaga care mergea spre Scheii Brașovului, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
al lui Enion care-mi răsúnă în Portaluri? 5 Ia stăpînirea tu! Ia Spectru-acesta! mergi nainte în puterea-mi, Fiindcă ostenit-am și trebuie să dorm în somnu-ntunecat al Morții. Fratele tău, Luváh, lovitu-m-a, dar te indura de junețea-i, Deși de Bătrînețea-mi nu te-ai îndurat, O, Urizen, Prințe al Luminii". Urizen se ridicắ de la strălucitoarea Sărbătoare aidoma cu-o stea prin cerul serii, 10 Sărind de bucurie spre glasul ce-l chema din Sărbătoarea pizmei. Întîi privi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
iși alunge disperarea; îndurerat și-nfricoșat, pe Vala O văzu încolăcindu-se în jurul naltelor cuptoare unde era închis Luváh. Cu bucurie auzi răcnetele lui și-uită că el era Luváh al ei, Cu care fericită preumblatu-s-a în timpurile inocentei și juneții. 80 Ascultați glasul lui Luváh din vetrele lui Urizen: "De sînt aievea Domnul Valei, și voi, O, fii ai Oamenilor, Lucrarea mîinilor lui Lúvah în timpuri ale Veșniciei, Cînd am chemat nainte Rîma din recele și-adîncul întuneric Crescut-o-am
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]