130 matches
-
Mititel și înfășețel, Ziurel de ziuă În scutec de bumbăcel, Ziurel de ziuă... La poartă la Țaringrad, Ziurel de ziuă Șade un Fecior de Împărat, Ziurel de ziuă... Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Flori dalbe, flori de măr, Flori dalbe, flori de măr,* Junii buni, colindători, Ciocănind pe la chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ziuă... La poartă la Țaringrad, Ziurel de ziuă Șade un Fecior de Împărat, Ziurel de ziuă... Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Flori dalbe, flori de măr, Flori dalbe, flori de măr,* Junii buni, colindători, Ciocănind pe la chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Sartre, Ed. Universitaria, Buenos Aires, 1972. Uno y el universo, Seix Barral, Barcelona, 1982. ARTICOLE ȘI INTERVIURI Arte y literatura: realidad y ficción, El Litoral, Rosario, Stă Fe, Argentina, 28.01.1962. El desconocido Da Vinci, Nueva Estafeta, Madrid, n. 7, junio 1979, pp. 39-48. El tango, Indice de Artes y Letras, Madrid, XV, n. 154-155-156, oct-nov. 1961, p. 143. Espana en los diarios de mi vejez, El Cultural, Madrid, 9.09.2004, pp..6-11. El más alto honor de mi vida
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
oct-nov. 1961, p. 143. Espana en los diarios de mi vejez, El Cultural, Madrid, 9.09.2004, pp..6-11. El más alto honor de mi vida (discursul de la primirea premiului Cervantes de Literatură în 1985), Cuadernos Hispanoamericanos, Madrid, n. 420, junio 1985, pp. 5-8. Los dos Borges, Indice de Artes y Letras, Madrid, XV, n. 150-151, junio-julio 1961, pp. 6-7. Los fantasmas de Flaubert, Lyra, Buenos Aires, XXIII, n. 195-197, 1965, p. 4. Premio Miguel de Cervantes 1984, Anthropos, Editorial del Hombre
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
poetizări pe teme patriotice și erotice, amintind de Alecsandri, Heliade, Bolintineanu. Perioada '68-'69 este una de romantism tenebros, configurată de titanism și demonism, cu eroi răzvrătiți care filosofează pe teme sociale, erotice, pe tema vieții și morții: profetul din Junii corupți, răzvrătitul din Înger și demon, proletarul comunard din Împărat si proletar, îndrăgostitul din Mortua est. Lumea în care se deplasează acești eroi lirici este una searbădă, nedreaptă. Eroul lui Eminescu este neadaptabil, neconformist, singuratic, răzvrătit cu chip demonic (Înger
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
floarea soarelui S-o-mpletim cu voie bună. Să i-o ducem lui Hristos, Să i-o ducem lui Hristos, Raza soarelui, floarea soarelui Săne fie de folos. Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Florile dalbe, flori de măr, Florile dalbe, flori de măr Junii buni, colindători, Ciocanind pe la chietori. Așa mândru 'mpodobiți, Cum suni pomii înfloriți, Cât în casă au venit, Casa toat' s-a veselit. Daru, daru ce și aducu? Crucea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Mititel și înfășețel, Ziurel de ziuă În scutec de bumbăcel, Ziurel de ziuă... La poartă la Țaringrad, Ziurel de ziuă Șade un Fecior de Împărat, Ziurel de ziuă... Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Flori dalbe, flori de măr, Flori dalbe, flori de măr,* Junii buni, colindători, Ciocănind pe la chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ziuă... La poartă la Țaringrad, Ziurel de ziuă Șade un Fecior de Împărat, Ziurel de ziuă... Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Flori dalbe, flori de măr, Flori dalbe, flori de măr,* Junii buni, colindători, Ciocănind pe la chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Astfel, invocând abrogarea Decretului 78/1988 - după cum constată Raportul Curții de Conturi - BRCE (Președinte Vasile Voloseniuc) nu a mai ținut o evidență contabilă și statistică distinctă pentru încasările și plățile din FVCS. Raportul Curții de Conturi constată că, la 25 junie 1990, BRCE lichidase practic contul FVCS, fără nici o dispoziție din partea titularului, adică a Băncii Naționale. 1.106 milioane dolari se "topiseră" astfel, în doar câteva luni, în buzunarele BRCE, fără ca aceasta bancă să aibă vreo autorizație legală pentru administrarea fondului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
evreiască. Așa este cazul negustorului- cămătar din Bucureștiul lui Caragea Vodă (1812-1818) imaginat de Nicolae Filimon În Ciocoii vechi și noi, și anume chir Costea Chiorul, „evreu de origină, dar trăit și naturalizat printre fanarioți”, care-i „Împrumuta pe toți junii [boieri], luându-le dobânzi nespuse” <endnote id="(657, p. 57)"/>. Pe la 1700, de pildă, din condica de venituri și cheltuieli a lui Brâncoveanu Vodă rezultă că mulți dintre creditorii săi istanbulioți (vreo 12 din 17, deci 70%) erau „jidovi” : David
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crâșmele și se îmbogățesc cârciumarii, înflorește și sărăcia și puturoșenia și boala.” Ca în poezia Răchia, consemnată pentru săteni: Blestemată ești răchie, Multă lume nu te știe, Cum o-nșeli cu viclenie. Blestemată ești răchie, Vai de cei care din junie Fac cu tine prietenie. Blestemată ești răchie Tu faci multă nebunie Și la case sărăcie. Blestemată ești răchie Tu strici traiu-n căsnicie 85 Și desparți soț de soție. Blestemată ești răchie, Tu pe cel mai de-omenie Îl poți trage
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
narațiunii. Este vorba aici, mai ales de povestirea pe care Barthes a propus să o numim "eros eveniment" de altfel subliniată în mod explicit în replica lui Narcis, v. 409-419 care vine să distrugă "erosul sororal" care îi unește pe Junie și Britannicus. Poemul și povestirea nu se exclud reciproc. Din contra, această asociere va conferi întregului monolog o densitate stilistică marcată de originalitate. 4. Exerciții de analiză secvențială 7.1. Andromaca V, 3: un model redus al unei povestiri din
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe durata a trei ani la armata de uscat și patru la armele „marină” și „grăniceri”. Pentru a completa acest intermezzo, iată și autobiografia olografă a proaspătului apărător al mărețelor cuceriri revoluționare ale PMR în strânsă cârdășie de interese cu junii din UTM: „...mă numesc Postolache Ion, fiul lui...și...din satul...(...). Tatăl meu are...de ani iar mama...Posedă 6 hectare pământ pentru 7 frați. Tata a fost în trecut la PNL Brătianu în prezent este înscris la frontul plugarilor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se vedea M. Eliade, Le mythe de ('eternei retour, cap. I. 23 H. Frankfort, La royaute et Ies dieux, p. 30, nr. l. 24 Cf. comparația între Min și Sobek, la Frankfort, Ancient egyptian religion, pp. 25-26. Recunoscând importanța vi/Junii statice a Universului, interpretat ca o mișcare ritmică în interiorul unei totalități imuabile, Frankfort a propus o explicație a manifestărilor zeilor în forme animale: în timp ce la oameni trăsăturile individuale contrabalansează structura morfologică a figurii, animalele nu se schimbă, ele își reproduc
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
asediat Troia, reputat pentru înțelepciunea sfaturilor sale. 95 Fiul regelui Leopold I al Belgiei. A refuzat tronul României, care i s-a oferit în 1966. Era căsătorit cu sora Regelui Carol I. 96 Acestea formează Libia din zilele noastre. 97 Junii Turci, mișcare revoluționară condusă de un grup de tineri ofițeri instruiți în străinătate, avînd în fruntea lor pe Kemal (Mustafa) Pașa și pe Enver Pașa, comandanții principalelor garnizoane. Revoluția a avut loc în 1908. 98 Numită pe atunci Rumelia, adică
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o delegație a Primăriei timișorene s-a aflat în Italia, în regiunea Liguria, în cadrul unui proiect de formare a personalului străin în Italia și pe plan local pentru transferul de „Best Practice“. Din delegația municipalității au făcut parte doamna Aurelia Junie, șef birou Dezvoltare și Integrare Europeană, domnul Daniel Coraș din partea Serviciului de Administrare Mediu Urban, domnul Eugen Stănescu, directorul R.A.T.T. , și Dalia Marsavina din partea R.A. „Aquatim“. Alături de delegația timișoreană, la proiect participă și delegați din Bulgaria, Albania și Bosnia-Herzegovina. În cadrul
Agenda2006-10-06-administratia () [Corola-journal/Journalistic/284817_a_286146]
-
Acest organism consultativ cu atribuții de avizare, expertiză tehnică și consultanță este format din specialiști în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului și reprezentanți ai unor instituții tehnice, fiind alcătuit din: Mariana Carla Dudaș, Vlad Gaivoronschi, Teodor Octavian Gheorghiu, Aurelia Junie, Marius Miclăuș, Dan Popa, Victor Gioncu, Gheorghe Lucaci, Magdalena Nicoară, supleanți: Ioan Andreescu, Mihai Donici, Mihai Anton Zegrea. Secretariatul tehnic al comisiei este asigurat de arhitectul șef al Timișoarei, dl Emilian Sorin Ciurariu, și alți patru specialiști din Primărie. Comisia
Agenda2006-26-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/285097_a_286426]
-
Szeged a fost depus de către Societatea Maghiară VATI pentru Dezvoltare Regională și Utilitate Publică Urbană în parteneriat transfrontalier cu Primăria Timișoara, finanțarea fiind aprobată în iunie 2005. La începutul acestei săptămâni, o delegație a Primăriei timișorene, condusă de dna Aurelia Junie, șef Serviciu Dezvoltare și Integrare Europeană, s-a aflat la Primăria Szeged cu ocazia lansării info-terminalelor cu ecran tactil. Dl primar Gheorghe Ciuhandu ne-a informat că proiectul prevede realizarea și montarea a zece infochioșcuri în Szeged care, împreună cu cele
Agenda2006-26-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/285097_a_286426]
-
în imaginarul lui Michelet, cafenelele clujene erau spații ale sociabilității și conversației spontane". O sumă de medalioane fixează, cu mare expresivitate, chipurile echinoxiștilor de frunte dar și pe cele ale unor intelectuali mai în vîrstă ai urbei, în ambianța cărora junii membri ai confreriei s-au format, fără a renunța la unele nuanțe critice răsfrînte în prețuire, sporindu-i verosimilitatea, dar fără a încălca o prudență mondenă. Portretele se țin lanț, cu gustul lor de moralități dulceag-amărui. Liviu Petrescu "lăsa impresia
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
concertată. În 7 aprilie, delegația germană s-a întâlnit cu primarul Timișoarei, dl Gheorghe Ciuhandu, cu directorii direcțiilor Economică, Patrimoniu și Urbanism, dnii Adrian Bodo, Nicușor Miuț, Radu Radoslav, și șefa Serviciului de Dezvoltare Locală și Integrare Europeană, doamna Aura Junie, pentru a analiza oportunitățile de finanțare locale pentru acest proiect. În vederea întocmirii studiului de oportunitate pentru reabilitarea clădirilor istorice, oaspeții germani s-au deplasat pe teren, în cartierele Fabric, Cetate și Iosefin, pentru a discuta direct cu cei care locuiesc
Agenda2005-15-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283578_a_284907]
-
izvor, dac-a ajuns la țel? Iată-l, se-nclină spre frumoasa adormită: Dar tresărind, se trage înapoi, ezită. XXI. Fiindcă se-ntreabă: cine-i dă tărie? I-a dat-o chipul dragei lui din totdeauna, Cu care se-nsoțise din junie, De-acolo-i focul care-i împreună; Când își pierduse orice vitejie, Din amintirea ei vlaga se-adună. Deodată își dă seama și, ușor, S-a și retras din cercul vrăjitor. XXII. Din nou la masă-așterne la scrisoare: „De casă-aproape
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
a Europei în 2010. Pe lângă experți din Timișoara și Karlsruhe, la dezbateri sunt invitați specialiști din Novi Sad, oraș partener cu Timișoara, Pecs, oraș partener cu Karlsruhe, și Krasnodar, oraș înfrățit cu Karlsruhe. Timișoara va fi reprezentată de arh. Aurelia Junie, șef Serviciu Dezvoltare și Integrare Europeană din cadrul Primăriei, arhitectul șef al orașului, Radu Radoslav, prof. univ. Adriana Babeți, Laila Onu, președinte al Fundației „Pentru Voi”, și Dorian Branea, consultant la Fundația Pentru o Societate Deschisă România. Delegația germană va fi
Agenda2005-06-05-general 1 () [Corola-journal/Journalistic/283359_a_284688]
-
Colaborare Timișoara - Szeged l Proiect de promovare turistică Doamna Aurelia Junie, șef Serviciu Dezvoltare și Integrare Europeană, ne-a spus că în săptămâna precedentă, la Szeged, a avut loc cel de-al doilea seminar de instruire în cadrul Programului PHARE CBC, în care sunt implicați funcționari publici din primăriile partenere Timișoara și
Agenda2004-29-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282663_a_283992]
-
Rău au mai ajuns pesedeii! Dacă nici Vadim nu mai vrea să aibă de-a face cu ei, înseamnă că partidul s-a prăbușit mai adânc decât ne imaginam. Când, la Balul "Academiei Cațavencu", i-am văzut și auzit pe junii Ponta și Daciana bătându-și literalmente joc de unii colegi de partid, am înțeles că zilele adunăturii de pomanagii și pungași sunt numărate. Nu de alta, dar ce i-a adus pe acești tineri în preajma partidului-administrație este instinctul de parvenire
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
GTZ în România, cunoaște foarte bine realizările municipalității timișorene, considerând-o un model bun de urmat, motiv pentru care a și condus delegația sârbă în orașul nostru în zilele de 8 și 9 noiembrie. După cum ne-a precizat doamna Aura Junie, șef Serviciu Dezvoltare Locală și Integrare Europeană din cadrul Primăriei, scopul vizitei oaspeților din țara vecină l-a constituit prezentarea modelului Timișoara în ceea ce privește dezvoltarea economică și administrativă locală. La întâlnirile de la Primărie, la care au fost prezentate inițiativele locale cum ar
Agenda2004-46-04-administratie () [Corola-journal/Journalistic/283036_a_284365]