285 matches
-
interbelici. Studii și cronici gustiene. Antologie (2014). Ioan STANOMIR este profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Domeniile de interes sunt constituționalismul comparat, regimul politic românesc, istoria ideilor și studiile culturale. Dintre cele mai recente volume publicate amintim Junimismul și pasiunea moderației (2013); Camera obscură. Despre vis, imaginație și banda desenată (2014). Daniel ȘANDRU este profesor universitar doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași, instituție în cadrul căreia a fost ales, în 2012
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
deplin convins. În privința grupării junimiste, atitudinea lui este diferențiată: apreciindu-i meritele în lupta pentru limba literară și pentru promovarea valorii estetice a operelor, recunoscând, nu o dată, rolul lui T. Maiorescu, respinge ideologia politică a curentului, considerată cauza pentru care junimismul nu s-a transformat într-o amplă mișcare literar-artistică (Idealurile sociale și arta). În schimb, pe discipolii lui Maiorescu (P.P. Negulescu, D. Evolceanu, M. Dragomirescu) îi trata de sus, ca pe niște „critici volintiri”. E de remarcat că prozatorii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
care au dăruit României o cultură, erau ostile evreilor, se Înțelege că și cultura produsă de ele trebuie să poarte același caracter evreofob. Și, Într-adevăr, toate curentele noastre culturale vibrează, În deosebite grade, de antisemitism”. După ce comentează evreofobia din cadrul junimismului, poporanismului, naționalismului și chiar socialismului românesc, Ștefan Zeletin conchide tranșant și cumva abuziv : „Așadar, Întreaga cultură În care se face educația tinerimii române respiră ura elementelor agrare Împotriva evreilor” <endnote id="(741)"/>. Și intelectualii români din perioada interbelică, cei angajați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
marilor scriitori. Majoritatea membrilor, prețuind aproape ostentativ trecutul, se revendicau din tradiția mișcării de la 1848 și au întreținut un veritabil cult pentru I. Heliade-Rădulescu, C. A. Rosetti și N. Bălcescu. Deși a căutat să-și definească programul prin opoziție cu junimismul, pe care îl acuza de cosmopolitism și spirit distructiv, societatea a păstrat totuși ideea maioresciană a necesității de a revizui formele civilizației românești spre a le adapta realităților naționale. A acordat o atenție deosebită reorganizării instituțiilor artistice, precum teatrul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285319_a_286648]
-
Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, Șerban Cioculescu ș.a. Se încurajează colaborarea unor scriitori ce se manifestă în reviste cu afinități culturale tradițional democratice, ca D. I. Suchianu, Ioana Postelnicu, Al. Piru, Adrian Marino. Gazeta tipărește însă și articole împotriva „ideologiei burgheze retrograde” a junimismului, nu și împotriva poziției estetice a Junimii, poate și pentru a nu încălca principiile criticului și istoricului literar profesionist care este directorul. În același timp cariera didactică a lui Călinescu este compromisă, iar proletcultiștii îl acuză brutal pentru „inconsecvențele” ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
se disting prin aceeași acuratețe a limbii ca și scrierile în proză. Imaginile sunt simple și limpezi, iar coloritul poeziilor luminos, cu tonalități calme, aproape idilice. Atitudinea față de viață e, în esență, horațiană. Realizate sunt și satirele, scrise de pe pozițiile junimismului și vizând îndeosebi înstrăinarea, renunțarea la obiceiurile strămoșești. În 1878 i s-a jucat piesa-proverb Lupul și barza, urmată, după puțină vreme, de comedia Pe malul gârlei și de Pribeagul. Toate trei conțin aluzii la evenimente politice ale epocii, ceea ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
implacabile ale naturii. Anticip(nd magistral teorii ce vor analiza specificul legilor sociale nuanț(nd ideea determinismului social absolut, Eminescu recunoaște importanța elementelor specifice fiecărei epoci istorice. "Judec(nd lucrurile (n legătură cu (ntreagă cugetarea lui Eminescu ș( (n mijlocul junimismului, determinismul evoluționist opus idealismului revoluționar liberal neagă puterea de cauzalitate imediată a rațiunii ca formă de cunoaștere, dar admite intrarea ca factor (n lanțul cauzal a ideologiei unei epoci, luate ca fenomen" (Călinescu, 197: 15, vol.2). Modul (n care
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
r(ndul lui, Lovinescu arată că: "(n afară de merit ș( talent, unul din motivele atracției lui Maiorescu pentru teatrul lui Caragiale trebuie să fi fost ș( faptul că opera dramaturgului este cea mai puternică expresie literară a criticei sociale a junimismului" (Lovinescu, 1940: 245, vol. II). Proiectul lui Maiorescu pe tăr(m cultural nu era mai puțin titanic dec(t al unui Hașdeu, de exemplu, păstr(ndu-și anvergura ș( dacă deplasăm atenția către dimensiunea socială, indirect vizată (n general dar nelipsind
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
firesc, netensionat, având un resort înnăscut. Frumosul preexistă, înscris în fibra ființei lui, primatul esteticului căpătând ulterior o legitimitate aparte prin cultul clasicismului. Se stabilește astfel, în cultura română, o punte între Mihail Kogălniceanu și Titu Maiorescu, între pașoptism și junimism. Fără a fi teoretician sau critic literar propriu-zis, O. face de multe ori dovada unui spirit critic apt să țină cumpăna între însuflețire și severitate. În ideile despre limbă, artistul, dar și filologul minuțios și competent, evitând orice tip de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
deceniul de după revoluție.” Inovatoare și din această perspectivă, gruparea Junimii impune, prin cenaclul omonim, coagulat în funcție de afinități literare, solidar prin idealuri și democratic prin primatul recunoscut al esteticului, un mijloc de dezbatere culturală și de promovare a unor noi valori. Junimismul inaugurează un adevărat model instituțional, care, perpetuându-se, își va proba și ulterior, în mod repetat, eficiența. Formula c.l. junimist - emblematică pentru debutul procesului de modernizare a culturii și literaturii române, ancorat într-un mirific illo tempore al unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
scopuri culturalizatoare de cinci tineri ieșeni proaspăt întorși de la studiile urmate în străinătate: Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Theodor G. Rosetti, Iacob Negruzzi și Vasile Pogor. În istoria grupării sunt perceptibile o „perioadă ieșeană”, aceea care dă adevărata măsură a junimismului și a c.l. patronat de Titu Maiorescu, și o „perioadă bucureșteană”, începută în 1876 și definitivă din 1885, perioadă treptat coincidentă cu eterogenizarea, funcționarea inerțială și decăderea lentă a societății, pe măsură ce solidaritatea de început slăbește, iar nonconformismul inițial este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
o doză de snobism) și performanța intelectuală. Nimic din toate acestea nu va împiedica însă Junimea să se instituționalizeze ea însăși, iar pe membrii ei să adopte ipostaze și poziții dintre cele mai pline de răspundere în spațiul public. Deși junimismul reprezintă un curent estetic, critic și literar dominant pentru o lungă perioadă în cultura românească și imposibil de circumscris doar la existența acestei societăți, a cenaclului omonim sau la activitatea membrilor ei, notorietatea grupării se datorează, într-o bună măsură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
răscolind climatul literar de sfârșit de secol și conducând la modificarea conceptului de poezie, istoricii literari îl consemnează tocmai pentru curiozitatea alurii sale voit neconvenționale (posibilă replică și deriziune la adresa cenacului junimist, dat fiind că în epoca afirmării lui Macedonski junimismul își trăia deja declinul și începuse să echivaleze cu conservatorismul): într-un salon drapat în catifea roșie, ornat cu obiecte de artă, la lumina lumânărilor și în fum de țigară, zece fotolii aliniate în dreptul unui tron așteaptă „societatea secretă” a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Simion). „Sburătorul” își constituie treptat un program, pe măsură ce în cenaclul omonim se definesc valorile unei noi generații, iar Lovinescu își publică lucrările de sinteză: Istoria civilizației române moderne (1924-1925) și Istoria literaturii române contemporane (1926-1929). Criticul combate ideologia socială a junimismului, dar preia principiile estetice maioresciene. Sub stindardul modernismului, gruparea din jurul „Sburătorului” ajunge, în perioada interbelică, continuatoarea, susținătoarea și reprezentanta, pe noi baze, a autonomiei esteticului. Iar teoria sincronismului și a diferențierii, subiectivizarea poeziei, evoluția prozei de la rural la urban și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 343-456, passim; Antologia ideologiei junimiste, îngr. E. Lovinescu, București, 1942; Panu, Junimea, I-II, passim; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 149-336; Vianu, Studii, 136-203; Bote, Simbolismul, passim; Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, București, 1966, passim; Ornea, Junimismul; Adriana Iliescu, Literatorul, București, 1968; Mănucă, Scriit. jun., passim; Pompiliu Marcea, „Convorbirile literare” și spiritul critic, București, 1972, passim; Crohmălniceanu, Literatura, I-III, passim; Ist. lit., III, 31-78, 507-521, passim; Junimea și junimiștii, îngr. Ion Arhip și Dumitru Văcariu, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
O primă operațiune, pe această coordonată demonstrativă, este cea a comparației lui Macedonski cu Eminescu "complexul eminescian al lui Macedonski", ce vine, mai degrabă dintr-un "antijunimism violent, direcționat asupra lui Eminescu", acesta înțeles cu evidență ca un reprezentant al Junimismului. Sunt luminate astfel punctele de interferență ca și cele de disjuncție între cei doi poeți, "în cadrul ecuației" Eminescu Macedonski, relație posibilă avându-se în vedere "constituția neoromantică a ambilor". În dialectica Eminescu-Macedonski, exegetul descoperă "nu numai conjugarea etică, temperamental romantică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
viața lor nu și-o muncesc - și-o plimbă. Și-aceste mărfuri fade,ușurele, Ce au uitat pân’și a noastră limbă, Pretind a fi pe cerul țării: stele. Dupa cum ne spune Z.Ornea în cartea sa „Junimea și junimismul”: „Fondatorii ca și aderenții erau spirite cultivate și au avut de luptat cu ostilitatea intelectualității ieșene învechite și plafonate [...]. Spiritul care domnea la reuniunile Junimii era jovialitatea dar care nu excludea seriozitatea în cugetare”. De la cei cinci fondatori pomeniți la
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
o scurtă incursiune pe marginea contextului în care, la 31 ianuarie, la Casa Pogor, ați punctat cea de-a patra ședință a noii serii din Prelecțiunile Junimii. Spuneți-mi, așadar, ce reprezintă pentru dumneavoastră, sub raport cultural, Societatea Junimea și junimismul în general. Aproape nu există nume important din cultura română modernă care să nu fie legat de oferta Junimii" Junimea evocă un moment fast din istoria culturii noastre, acela în care un grup de intelectuali cei mai mulți de origine boierească s-
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
calitățile de mai sus au fost dublate de luciditate, putere de radiografiere, forță de convingere. Aș dori să începem cu o întrebare pe care o adresez frecvent prelectorilor de la Pogor. Ce repre-zintă pentru dumneavoastră ideea de Junimea și ideea de junimism? E bine că ați făcut distincția dintre Junimea și junimism. Și eu cred că e vorba despre două noțiuni diferite ca sens. Pentru mine Junimea este în primul rând o valoare literară, în vreme ce junimismul este mai degrabă o noțiune din
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de radiografiere, forță de convingere. Aș dori să începem cu o întrebare pe care o adresez frecvent prelectorilor de la Pogor. Ce repre-zintă pentru dumneavoastră ideea de Junimea și ideea de junimism? E bine că ați făcut distincția dintre Junimea și junimism. Și eu cred că e vorba despre două noțiuni diferite ca sens. Pentru mine Junimea este în primul rând o valoare literară, în vreme ce junimismul este mai degrabă o noțiune din domeniul evoluției ideilor politice. În istoria noastră, Junimea este cel
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ideea de Junimea și ideea de junimism? E bine că ați făcut distincția dintre Junimea și junimism. Și eu cred că e vorba despre două noțiuni diferite ca sens. Pentru mine Junimea este în primul rând o valoare literară, în vreme ce junimismul este mai degrabă o noțiune din domeniul evoluției ideilor politice. În istoria noastră, Junimea este cel mai coerent dintre grupurile literare, cu cea mai înaltă valoare, și, mai ales, grupul care a fost în stare să ridice, aproape miraculos, brusc
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Craiova, Timișoara, București), la Iași am avut emoții în plus din pricina asistenței, pe care am simțit-o foarte avizată, spontană și sinceră în reacții, mai ales când nu era de acord cu o părere sau alta. Cât despre Junimea și junimism, știți bine că reprezintă elementul crucial în clasicitatea noastră, dar și piatra unghiulară a conștiinței culturale românești moderne. Cu asta ai spus tot. Spiritul Junimii e tot ce poate fi actual(izabil) din istoria literaturii, a ideilor social-eco-nomice și a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
actual(izabil) din istoria literaturii, a ideilor social-eco-nomice și a formelor politice autohtone, chiar dacă nu ești conservator, ci liberal, republican și nu regalist, francofil anglofon și nu germanofil. Nu a existat nici un important moment post-89 în care ideile și atitudinile junimismului să nu fie invocate sau presupuse, recontextualizate sau infirmate, arborate sau alterate ș.a.m.d., fie că vorbeam despre monarhie, tratate politice cu anexe secrete, despre alogenie, intervenționism, alternative de putere, despre Maiorescu și Eminescu, P. P. Carp și Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Din nimbul de altădată rămâne un spațiu ca orice alt spațiu, un topos "desacralizat" de regimul comunist, care, începând cu 1945 găsește de cuviință să îl transforme în sediu al unor instituții fără nici cea mai mică legătură cu Junimea, junimismul, cultura în genere: birouri CFR, SANEPID, ba chiar școală de partid. În mod ironic, locul de unde altădată pornea europenitatea noastră incipientă ajungea să slujească idealurile meschine ale unui naționalism limitativ și de rău augur. Abia în 1968, în perioada de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
oarecare, ci astfel structurate încât îngăduiau conferențiarilor racordarea la ultimele stadii ale dezvoltării științelor umane. Apoi publicul nu era nici el deloc popular. Prelegerile Junimii au fost mereu frecventate de lumea bună, intelectuală, din capitala Moldovei" (Zigu Ornea, Junimea și junimismul, Editura Minerva, București, 1998, vol.I, p.p.24-25) 3 Numai din simpla trecere în revistă a celor zece prelecțiuni care urmează este edificatoare pentru dimensiunea ezoterică a prelecțiunilor. Așadar: "Familia în stat și societate, educațiunea în familie", "Educațiunea fundată pe
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]