754 matches
-
secretar al Agenției diplomatice a României la Paris (mai 1867 - iulie 1867). A fost inițiat în francmasonerie la 21 octombrie 1867 în Loja Steaua României din Iași, iar la 19 noiembrie același an, primește gradul de Companion. Adept al ideilor „junimiste”, s-a remarcat ca unul dintre fruntașii Conservator din acea perioadă. A fost ales în numeroase rânduri deputat și senator în Parlamentul României. A îndeplinit numeroase funcții politice în cadrul guvernelor care au succedat la conducerea țării după abdicarea domnitorului Cuza
Petre P. Carp () [Corola-website/Science/297370_a_298699]
-
de agent diplomatic la Viena și Berlin (martie 1871 - aprilie 1873) și ulterior la Roma (aprilie - octombrie 1873). În perioada noiembrie 1882 - octombrie 1884 a fost numit Trimis extraordinar și ministru Plenipotențiar al României la Viena. În anul 1891 gruparea „junimistă” se desprinde din cadrul Partidului Conservator și formează Partidul Constituțional, iar Petre P. Carp este ales președinte al acestui nou partid. După fuziunea din 1907 a tuturor elementelor politice conservatoare din România, a fost ales președinte al Partidului Conservator (21 aprilie
Petre P. Carp () [Corola-website/Science/297370_a_298699]
-
stabilit la Paris. Din Franța, Iacob Melik a corespondat cu liderii exilați ai , mai ales cu fracțiunea moderată, pro-otomană a revoluționarilor, dintre care Ion Ghica, Alexandru G. Golescu și Nicolae Pleșoianu i-au fost cei mai apropiați. Datorită activității sale junimiste, Ioan Melik a obținut o poziție ne-titulară ca profesor de matematică la Universitatea din Iași la data de 23 februarie 1865. La scurt timp după exilarea lui A. I. Cuza, în aprilie 1866, și înlocuirea sa cu Locotenența Domnească, a
Ioan Mire Melik () [Corola-website/Science/337267_a_338596]
-
pentru o adolescentă, Livia, fiica lui Maiorescu, căreia autorul îi dedicase primele trei părți din Amintiri, apărute în Convorbiri literare. Și, aici, e uimitoare constatarea că acest „talent primitiv și necioplit’’, cum era văzut Creangă - cel puțin la început - de către „junimiști’’ (1), recurge la instrumentele literatului spre a-și explica propriii lui termeni. În cele 91 de glosări găsim: zece traduceri în franceză, din care două prin dicționarul lui Cihac (2) (citat, de altfel, de trei ori), un galicism (cozerii), și
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
unui pozitivism pe care a încercat să îl atenueze prin comentarii detașate. Studiile din Argumente de istorie literară (1978) valorifică o sumă de inedite decisive pentru biografia lui Titu Maiorescu, V. Alecsandri, Ionică Tăutu, I. Popovici-Bănățeanul. Un volum intitulat Scriitori junimiști (1971) aduce contribuții utile la cunoașterea minorilor din societatea ieșeană Junimea, precum I. Pop-Florantin, Leon Negruzzi, Ioan Ianov, Anton Naum, autori a căror valoare, din necesitățile demonstrației, este uneori supralicitată. Ediția Documente literare junimiste (1973) include un număr mare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
I. Popovici-Bănățeanul. Un volum intitulat Scriitori junimiști (1971) aduce contribuții utile la cunoașterea minorilor din societatea ieșeană Junimea, precum I. Pop-Florantin, Leon Negruzzi, Ioan Ianov, Anton Naum, autori a căror valoare, din necesitățile demonstrației, este uneori supralicitată. Ediția Documente literare junimiste (1973) include un număr mare de inedite provenind de la aceiași minori. La Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979), lucrare din a cărei comisie de coordonare și revizie a făcut parte, M. a redactat aproape toate articolele referitoare la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
a încerca să explice mentalitatea care a determinat opțiunile membrilor societății, considerate hotărâtoare pentru integrarea culturii și a literaturii române în spiritualitatea europeană modernă. Dar contribuția esențială a lui M. la cunoașterea aprofundată a junimismului este ilustrată de Critica literară junimistă (1864-1885) (1975). Lucrarea studiază structura sistemului critic elaborat de societatea ieșeană, privit atât în contextul epocii, cât și în acela al literaturii române de până la 1900. În viziunea autorului, Junimea și-a întemeiat critica literară pe un fundament cultural solid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
funcții” (și bineînțeles abaterile de la acestea), Dan Mănucă e omul sistemelor bine conturate și având un statut autotelic. Ca să descifreze semnificații și să explice fenomene, exegetul închide și se închide în cercuri, evoluând concentric în demonstrații. MIHAI CIMPOI SCRIERI: Scriitori junimiști, Iași, 1971; Critica literară junimistă (1864- 1885), Iași, 1975; ed. (Principiile criticii literare junimiste. 1864-1885), Iași, 2000; Argumente de istorie literară, Iași, 1978; Dicționarul literaturii române de a origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Pe urmele lui Mihail Sadoveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
acestea), Dan Mănucă e omul sistemelor bine conturate și având un statut autotelic. Ca să descifreze semnificații și să explice fenomene, exegetul închide și se închide în cercuri, evoluând concentric în demonstrații. MIHAI CIMPOI SCRIERI: Scriitori junimiști, Iași, 1971; Critica literară junimistă (1864- 1885), Iași, 1975; ed. (Principiile criticii literare junimiste. 1864-1885), Iași, 2000; Argumente de istorie literară, Iași, 1978; Dicționarul literaturii române de a origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Pe urmele lui Mihail Sadoveanu, București, 1982; Lectură și interpretare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
având un statut autotelic. Ca să descifreze semnificații și să explice fenomene, exegetul închide și se închide în cercuri, evoluând concentric în demonstrații. MIHAI CIMPOI SCRIERI: Scriitori junimiști, Iași, 1971; Critica literară junimistă (1864- 1885), Iași, 1975; ed. (Principiile criticii literare junimiste. 1864-1885), Iași, 2000; Argumente de istorie literară, Iași, 1978; Dicționarul literaturii române de a origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Pe urmele lui Mihail Sadoveanu, București, 1982; Lectură și interpretare. Un model epic, București, 1988; Liviu Rebreanu sau Lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
Al. Brătescu-Voinești, București, 1997; Perspective critice, Iași, 1998; Pelerinaj spre ființă. Eseu asupra imaginarului poetic eminescian, Iași, 1999; Opinii literare, București, 2001. Ediții: Scrisori către G. Ibrăileanu, I, pref. Al. Dima și N.I. Popa, București, 1966 (în colaborare); Documente literare junimiste, Iași, 1973; Iacob Negruzzi, Jurnal, tr. Horst Fassel, pref. edit., Cluj-Napoca, 1980; Constantin Sporea, Memorii, Iași, 2001 (în colaborare cu Horst Fassel). Traduceri: Stetson Kennedy, Operațiunea Anti Ku-Klux-Klan, Iași, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Scriitori junimiști”, RL, 1971, 38; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
în colaborare); Documente literare junimiste, Iași, 1973; Iacob Negruzzi, Jurnal, tr. Horst Fassel, pref. edit., Cluj-Napoca, 1980; Constantin Sporea, Memorii, Iași, 2001 (în colaborare cu Horst Fassel). Traduceri: Stetson Kennedy, Operațiunea Anti Ku-Klux-Klan, Iași, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Scriitori junimiști”, RL, 1971, 38; Al. Piru, „Scriitori junimiști”, RL, 1972, 14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
Iacob Negruzzi, Jurnal, tr. Horst Fassel, pref. edit., Cluj-Napoca, 1980; Constantin Sporea, Memorii, Iași, 2001 (în colaborare cu Horst Fassel). Traduceri: Stetson Kennedy, Operațiunea Anti Ku-Klux-Klan, Iași, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Scriitori junimiști”, RL, 1971, 38; Al. Piru, „Scriitori junimiști”, RL, 1972, 14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica literară junimistă”, CL, 1975, 10; Alexandru George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
Sporea, Memorii, Iași, 2001 (în colaborare cu Horst Fassel). Traduceri: Stetson Kennedy, Operațiunea Anti Ku-Klux-Klan, Iași, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Scriitori junimiști”, RL, 1971, 38; Al. Piru, „Scriitori junimiști”, RL, 1972, 14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica literară junimistă”, CL, 1975, 10; Alexandru George, „Critica literară junimistă”, VR, 1975, 11; Florin Faifer, „Argumente de istorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
Fassel). Traduceri: Stetson Kennedy, Operațiunea Anti Ku-Klux-Klan, Iași, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Scriitori junimiști”, RL, 1971, 38; Al. Piru, „Scriitori junimiști”, RL, 1972, 14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica literară junimistă”, CL, 1975, 10; Alexandru George, „Critica literară junimistă”, VR, 1975, 11; Florin Faifer, „Argumente de istorie literară”, CRC, 1978, 40; Dicționarele literare și locul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
1993. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Scriitori junimiști”, RL, 1971, 38; Al. Piru, „Scriitori junimiști”, RL, 1972, 14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica literară junimistă”, CL, 1975, 10; Alexandru George, „Critica literară junimistă”, VR, 1975, 11; Florin Faifer, „Argumente de istorie literară”, CRC, 1978, 40; Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
1971, 38; Al. Piru, „Scriitori junimiști”, RL, 1972, 14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica literară junimistă”, CL, 1975, 10; Alexandru George, „Critica literară junimistă”, VR, 1975, 11; Florin Faifer, „Argumente de istorie literară”, CRC, 1978, 40; Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Zamfir, „Argumente de istorie literară”, LL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica literară junimistă”, CL, 1975, 10; Alexandru George, „Critica literară junimistă”, VR, 1975, 11; Florin Faifer, „Argumente de istorie literară”, CRC, 1978, 40; Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Zamfir, „Argumente de istorie literară”, LL, 1980, 1; Șerban Cioculescu, Căile Sfinxului, RL, 1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
argumente, schimbarea denumirii în "Cronica" și, implicit, a periodicității, din lunară în săptămînală. Propunerea va rămîne în studiu încă apoape zece ani. În final se va înființa revista săptămînală "Cronica", iar "Iașul literar" își va schimba titlul, preluînd numele revistei junimiste "Convorbiri literare". Tot în această perioadă de mic dezgheț va fi publicat în "Iașul literar", în premieră, după o lungă perioadă de interdicție, Lucian Blaga. Prin 1958, U.S., generoasă, comunică, în urma unei solicitări: "cu ocazia vizitelor scriitorilor de peste hotare puteți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
periodice uitate, cum ar fi „Deșteptarea”, „Spectatorul”, „Britanica”, toate având drept liant voința asiduă a cercetătorului de a configura specificul cultural al Bucovinei, prin necesare restituiri și valorizări ale spiritualității acestei provincii românești cu un destin istoric particular. Cartea Marginalii junimiste (2003) propune o intrare în istoria „obscură” ori mai puțin cunoscută a societății Junimea, despre care stăruie impresia că, încă de multă vreme, s-a spus tot ce se putea spune. Sunt aici numeroase documente - acte oficiale, texte și trimiteri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
istoria literară. Un capitol reface avatarurile tipografiei patronate de Junimea, altul se referă la librăria Junimii, cu detalii pitorești culese din scrisorile lui Titu Maiorescu, altundeva autorul încearcă să dezlege misterele celor „trei Junimi” - masonică, politică, literară -, integrând astfel mișcarea junimistă în destinul cultural și politic european. Nici „caracuda”din întâlnirile societății ieșene nu este ignorată, ci văzută ca „grup de presiune”. Firește, nu lipsesc importante precizări despre bibliotecarul Mihai Eminescu, spicuite cu răbdare din registrele instituției, ca și din corespondența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
Femeilor Române, la vârsta când semna Ana Verona Câmpeanu, despre bibliotecile personale ale junimiștilor Vasile Pogor, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, A. D. Xenopol, Ștefan Vârgolici ori Iacob Negruzzi. Nu mai puțin demnă de interes este ultima parte a cărții, dedicată parlamentarismului junimist, ca și capitolul special dedicat lui P. P. Carp, atât de cunoscut ca maestru al oratoriei politice și atât de puțin ca, de pildă, traducător din Shakespeare, „aparițiune neobișnuit de interesantă” și pentru elita apuseană. Dacă Frânturi de cultură bucovineană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
traducător din Shakespeare, „aparițiune neobișnuit de interesantă” și pentru elita apuseană. Dacă Frânturi de cultură bucovineană, ce are meritul de a constitui un document cultural solid în slujba ideii de românism dincolo de granițele politice, este oarecum grevat de fragmentarism, Marginalii junimiste, volum dezvăluind aceeași răbdătoare pasiune de cercetător, se bucură, în schimb, de o perspectivă integratoare, de judecăți de valoare mai prudent afirmate și oferă numeroase oaze de plăcere intelectuală, lipsa de pedanterie și rafinamentul „arheologului” literar creând o dimensiune discret-literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
și de publicist. SCRIERI: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” (în colaborare cu Nicoleta Popescu și Radu Tătărucă), Iași, 1989; Biblioteca edițiilor Mihai Eminescu românești și străine (în colaborare cu Constantin Mălinaș), Oradea, 1989; Frânturi de cultură bucovineană, Iași, 1997; Marginalii junimiste, Iași, 2003. Traduceri: Francis Scott Fitzgerald, Visuri de iarnă și alte povestiri, Iași, 1992; Edgar Wallace, Conturi lichidate, Iași, 1994; Iris Johansen, Un colț de paradis, Iași, 1994; Alfred de Musset, Gamiani sau Noaptea plăcerilor, Iași, 1995; Jacques Bergier, Cărțile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
în ale scrisului, propunându-și să atragă atenția asupra sa, prin cel puțin două atitudini cu tentă polemică: întâi, abordarea zonelor plutind în incertitudine ale literaturii vremii, în care se simțea nevoia unor reașezări, a unor sistematizări, după severa revizuire junimistă, temperată între timp, iar Creangă reprezenta un asemenea subiect suspendat, amânat, ținut în rezervă, poate și pentru că opera sa, risipită în paginile "Convorbirilor literare", nu fusese adunată într-o carte; apoi, susținerea unor opinii sensibil diferite față de cele curente, prin
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]