1,059 matches
-
față de cel care îl înșela în propria casă și în care avea o încredere deplină: „Mațe-fripte, Chiriac, puiule, l-am văzut din uliță pe fereastră aici în casă ... cu ochelarii pe nas, cu giubenu-n cap.” Modul de exprimare al lui jupân Dumitrache în relație cu celelalte personaje este marcat în primul rând de trăirile subiective ale acestuia și în al doilea rând de statutul social al personajelor și de natura relațiilor interumane. Marius Chicoș Rostogan, „pedagogul nostru absolut” din schița „Un
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
între emițător și receptor. Concluzii Personajele lui I.L. Caragiale dovedesc o mare flexibilitate de a-și schimba modul de exprimare de-a lungul unei opere literare. Ele sunt de condiție socială diferită: domnul Lefter este funcționar mărunt la un minister, jupân Dumitrache este negustor, Marius Chicoș Rostogan, profesor. Semnificative pentru definirea condiției sociale a personajelor și a modului lor de exprimare sunt și numele acestora: Eleuterios are o conotație etimologică pozitivă, însemnând „liber”, în limba română a dobândit un sens figurat
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
fără sfatul boierilor nu poate conduce țara. În clipele de răgaz i-am mai spus să nu uite că îi moldovean și că stăpânește peste Țara Moldovei, țară pe care înaintașii noștri au voit-o neatârnată. - Mulți boieri au fugit, jupân vornice. L-a trădat până și Vornicul Bucioc ce s-a dat de partea lui Mihnea, adăugă postelnicul. - Postelnice Avram, să iei aminte ceea ce eu îți spun acum, în pragul ăstei mari lupte. Toți cei care au fugit au fost
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
iubirea: mai o înjurătură, mai un pumn bine plasat consoartei ce-l aștepta cu mâncarea caldă, ba chiar și celui mai mare dintre copii, Marian, care începea să realizeze anormalitatea propriei familii. Probabil asta îl înfuria cel mai tare pe jupânul Gică care, în aburii alcoolului, vedea în propriul său fiu o posibilă amenințare viitoare la adresa lui ori poate că îl considera deja suficient de mare cât să înțeleagă că în alte familii domnea pacea și liniștea, spre deosebire de haosul ce se instaura
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_pescuit_cristea_aurora_1370689186.html [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
Persuasiune și interpretare la I. L. Caragiale de Ștefan Vlăduțescu 1. Scena în care Ipingescu și Jupân Dumitrache citesc și interpretează articolul „Republica și Reacțiunea sau Venitorele și Trecutul” (publicat de Rică Venturiano în ziarul „Vocea patriotului naționale”) este printre cele mai valoroase secvențe ale teatrului românesc. Comicul generat este unul cu un suport artistic și expresiv
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
1984). 2. Avem, în fond, de a face cu o situație de comunicare cu două etaje. Mai întâi, Rică Venturiano se profilează ca un emițător ce prin intermediul unui articol de ziar adresează un mesaj. Ca și receptorii săi se instalează Jupân Dumitrache și Ipingescu. Apoi, în raport cu interpretarea mesajului primar (al articolului), cei doi receptori se dedublează alternativ în emițător-receptor, receptor-emițător. Prin specificul său, discursul politic consiliază, orientează strict, indică. Astfel, el se profilează ca un „discurs de incitare la acțiune”. Cel
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
respecte les procédures indiquées, il atteindra le but visé” (J.-M. Adam, „Entre le conseil et consigne: genres de l’incitation àl’action” în „Pratiques”, nr. 111/112, decembrie 2001, p. 23). În cazul dat, se observă că Ipingescu și Jupân Dumitrache au totală încredere în Rică Venturiano. Acesta „combate bine”, „a adus-o bine”, scrie „adânc”, „lovește bine”, „i-a-nfundat”, „bine vorbește”. Cei doi achiesează totalmente la punctul de vedere al ziaristului. În inserția contractului implicit, opțiunile lui Rică
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
Venturiano. Acesta „combate bine”, „a adus-o bine”, scrie „adânc”, „lovește bine”, „i-a-nfundat”, „bine vorbește”. Cei doi achiesează totalmente la punctul de vedere al ziaristului. În inserția contractului implicit, opțiunile lui Rică Venturiano devin opțiunile lui Ipingescu și Jupân Dumitrache. Însușirea punctului de vedere al jurnalistului nu se face necritic. (În paranteză fie spus „Kriticos” în greacă nu avea legătură cu vreun reproș, ci conținea semnul esențial „a judeca”). Pe fond, cei doi judecă mesajul lui Venturiano. Discursul jurnalistic
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
vorba despre limbajul rațiunii, ci despre cel al persuasiunii”, se manifestă mai mult „capriciile oamenilor (persuasiunea) decât rațiunea lor (convingerea rațională)”. A În persuasiv prezidează emoționalul. După cum se vede, în raport de capacitățile intelectuale ale celor doi „cititori” (Ipingescu și Jupân Dumitrache) registrul persuasiv de adresare este unul adaptat. Receptarea lor este una auto-persuasivă. Pe demersul persuasiv, ei grefează o achiesare auto-persuasivă. Ei sunt de acord necondiționat și consimt ca și cum jurnalistul ar fi unul de-al lor: „vezi cum vine vorba
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
este de a persuada pe cetățeni că nimeni nu trebuie a mânca (s.n.) de la datoriile ce ne impun selemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Constituțiune”. În limba franceză „manquer” înseamnă a lipsi, a se sustrage. Ipingescu repetă „A mânca ... sfânta Constituțiune”. Jupân Dumitrache întreabă: „Adică, cum s-o mănânce?” Ipingescu explică: „Nu pricepi? Vezi cum vine vorba lui: să nu mai mănânce nimeni din sudoarea bunăoară ca mine și ca dumneata; adică să șază numai poporul la masa, că el e stăpân
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
la masa, că el e stăpân”. Eroarea este de înțelegere prin asociere: ea produce comic. Al doilea neologism (autentic și acreditat) este sufragiu. Ipingescu citește: „Nu vom putea intra pe calea viritabilelui progres, până ce nu vom avea un sufragiu universale” Jupân Dumitrache se mică: „Adicătele, cum vine vorba asta?”. „Ipingescu (după adâncă reflecție): A! Înțeleg! Bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran ... știi: masă ... sufragiu...” Jupân Dumitrache înțelege că este vorba de „servitor”: „Ei! Acu înțeleg eu”. Între „sufragiu” cu
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
vom putea intra pe calea viritabilelui progres, până ce nu vom avea un sufragiu universale” Jupân Dumitrache se mică: „Adicătele, cum vine vorba asta?”. „Ipingescu (după adâncă reflecție): A! Înțeleg! Bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran ... știi: masă ... sufragiu...” Jupân Dumitrache înțelege că este vorba de „servitor”: „Ei! Acu înțeleg eu”. Între „sufragiu” cu accent pe penultima silabă însemnând „vot” și „sufragiu” cu accept pe ultima silabă, ce înseamnă „servitor” este o relație de omonimie. În contextul în care vocabula
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
sunt neologismul „chiarifica” adus din italianul „chiarificare” - a clarifica și adjectivul „viritabelului” de inducție engleză. În planul de profunzime al comicului scenei stă deci înțelegerea greșită, lipsa de înțelegere sau înțelegerea redusă. Problema se pune direct: Ipingescu îi zice lui Jupân Dumitrache „Nu pricepi?”, iar Jupân Dumitrache arată „Acu înțeleg”. De câte ori înțelege, Jupân Dumitrache înțelege greșit. 5. C. Jason Throop are un articol despre „Interpretation and limits of interpretabily”. El constată că în literatură interpretarea este nelimitată, fiind totuși limitată de
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
italianul „chiarificare” - a clarifica și adjectivul „viritabelului” de inducție engleză. În planul de profunzime al comicului scenei stă deci înțelegerea greșită, lipsa de înțelegere sau înțelegerea redusă. Problema se pune direct: Ipingescu îi zice lui Jupân Dumitrache „Nu pricepi?”, iar Jupân Dumitrache arată „Acu înțeleg”. De câte ori înțelege, Jupân Dumitrache înțelege greșit. 5. C. Jason Throop are un articol despre „Interpretation and limits of interpretabily”. El constată că în literatură interpretarea este nelimitată, fiind totuși limitată de înțelegerea corectă a textului. În
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
de inducție engleză. În planul de profunzime al comicului scenei stă deci înțelegerea greșită, lipsa de înțelegere sau înțelegerea redusă. Problema se pune direct: Ipingescu îi zice lui Jupân Dumitrache „Nu pricepi?”, iar Jupân Dumitrache arată „Acu înțeleg”. De câte ori înțelege, Jupân Dumitrache înțelege greșit. 5. C. Jason Throop are un articol despre „Interpretation and limits of interpretabily”. El constată că în literatură interpretarea este nelimitată, fiind totuși limitată de înțelegerea corectă a textului. În cartea „Limitele interpretării”, U. Eco constată că
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
laice va fi consemnat în toate istoriile literaturii române. Astfel în istoria sa, Nicolae Iorga îl caracterizează : „Cântărețul de giumbușuri, lăutarul literar al petrecerilor, ghidușul de iatacuri, amorezatul care caută la ferestruicele căsuțelor de mahala, prinzând ceasul când lipsește respectivul jupân, tovarășul ceasurilor de veselie ale preoților, dascălilor, țârcovnicilor, cărora li zice pe glas de psaltichie lucruri care fac parte din plăcuta slujbă a Satanei”. Ca profesor de muzică psaltică, compozitor, folclorist și scriitor Anton Pann contribuie prin personalitatea sa complexă
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
Părul:Hadesul meu blond! Orele 14,14: Autobuzul pleacă.Salut soarele:numai cerul plânge.Și de unde atâta lumină,Doamne!? Lacrimile trec prin noi ca niște suliți ale cerului. 14 august.Când Caragiale nu-i acasă...Clipe dintr-o noapte furtunoasă: (Jupân Dumitrache:) *"-Pe de altă parte,ce să-ți spui!am ambiț,țiu când e vorba la o adică la onoarea mea de familist.De! când lipsesc eu de-acasă,cine să-mi păzească onoarea? Chiriac,săracul! N-am ce zice
DEŞERTUL DE CATIFEA (25) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_25_costel_zagan_1366340539.html [Corola-blog/BlogPost/345723_a_347052]
-
e fată mare! ”. Amețiți de băutură, veseli, certăreți, curioși să afle cu cine s-a iubit soră-mea, până la urmă au fost convinși de lelea Măria că au fost păcăliți, că așa se tocmesc cuscrii: „Mai pune vecine, mai lasă jupâne; dai un ban și prinde bine!” și asta a fost o înțelegere între ei ca sătenii să vină și a doua zi la nuntă, că nu strică un dar în plus. Mama, din ziua aceea blestemată nu i-a mai
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1464859779.html [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
-i mai las să te înjure. Nu-i mai las să-și bată joc Și de-o fi, îi trec prin foc. Și sper că în a mea viață să te văd în față pe harta lumii La-mpărțeală cu jupânii. Asta e, ăștia suntem Noi la bucurie bem. Și-ți mai spun, nu mă feresc. Românie, te iubesc!"
Poezie Celentano. Florin Zamfirescu, la Antena 3: Dacă mă dați afară din emisiune plec () [Corola-website/Journalistic/104128_a_105420]
-
fermecătoare. Hop! Iphonul se aprinse din nou. Fața îi strălucea de fericire. Ochii bulbucați, de o culoare maron-bej, peste care din când în când se lăsau acoperiți de pleoapele obosite a mișcărilor continuu. Iphonul din nou prinse viață. - La drum jupâne!. Iphonul îl mânuia cu dreapta, volanul cu stânga și piciorul pe una din pedale. Se auzi, spre bucuria mea zbârnâitul motorului, ba chiar vedeam luminile care semnalizau. Voia să dea înapoi. Bravo! Acum locul se va elibera și îl voi
IPHON de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1487585543.html [Corola-blog/BlogPost/359779_a_361108]
-
fi fost relațiile gazdei, „stăpână a unei stâni fără câini”, cu mai junele ei chiriaș care o convertește la lectură, nu-i greu de bănuit. Azilantul, valet și salepgiu, o sugerează în chip livresc, aluziv și destul de ambiguu: „În absența Jupânului Dumitrache, pe care nu-l văzusem niciodată, soțul mamei răniților, eu eram o combinație între Chiriacul familiei, care veghea neobosit la onoarea de familist a celui plecat de acasă nu doar pentru rondul unei nopți în care s-au întâmplat
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1339966707.html [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
ce mai faci, Șolcane, maică? El le răspundea chefos: - Sunt sănătos și voinic, Să trăiască Măria- Sa Vodă. Dar Dumneavoastră cum mai trăiți? Toată laia i-au răspuns într-un glas: - Cu bulibașa o ducem cum o ducem, dar cu jupân Pârcălabu nu ne-mpăcăm. - Dacă-i așa, faceți jalbă și-o dați la mine, ca s-o dau Măriei Sale, să vă facă dreptate. Țiganii fac îndată jalba și-o dau lui Șolcan. Când se-ntoarce Vodă acasă, Șolcan îi iese
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
-i intră lui în cap. Vodă scrie: „Fie în voia ta”. Șolcan ia hârtia și iese afară, ca să învețe rugăciunea. Dar cum s-a înserat, se ia frumușel, pe furiș, și se duce la țigani; strânge toată țigănimea, prinde pe jupân Pârcălab și-l bate înaintea țiganilor de-l lasă lat pe pământ, arătându-i porunca lui Vodă: „Fie în voia ta”. A doua zi dimineață, pe vremea rugăciunii, Vodă îl pune pe Șolcan să spună „Tatăl nostru” ca să vadă dacă l-
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
culise acțiunea, gata oricând să strige de trei ori trădare, dacă „enteresele” partidului, de astă dată, o solicitau imperios, de la Chiriaci combativi - oameni de încredere, de-ai casei, cu alte cuvinte - ce apărau cu spirit incisiv onoarea pierdută a unui jupân Dumitrache tradus de propriii lui tovarăși Ipingești și până la variantele feminine ale lui Ghiță polițaiul, niște Pristandale cu cât mai vopsite, cu atât mai mai inexpresive, cărora nu prea le-au ieșit la număr de-a lungul mandatului nu steagurile
PREŞEDINTE CU REPETIŢIE?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_presedinte_cu_repetit_magdalena_albu_1341924486.html [Corola-blog/BlogPost/351426_a_352755]
-
Oradea și Aiud, fiind deținut politic între anii 1955 - 1964. Referindu-ne, în cele ce urmează, în mod special la Biserica “Sfântul Silvestru” din București, vom afirma că lăcașul de cult a fost zidit pe 15 iunie anul 1743, de către jupân Pârvu boiangiul și jupâneasa Stanca. Așezământul a fost afectat de două cutremure, unul în anul 1802 și celălalt în anul 1838. Cel din urmă a dărâmat complet vechiul edificiu și biserica a fost reclădită de Ilie Dimitrie și frații săi
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417681707.html [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]