1,051 matches
-
1602-1611, ulterior de Elena din Sărata, fiica spătarului Drăghici, căsătorită cu Stoica din Bucov, Maria și Stana, fiicele lui Dumitrașco Filipescu, ascendentul boierilor Filipești de mai târziu. La 19 iunie 1622, moșia Breaza avea patru proprietari: boierii Filipești, negustorul Ghinea, jupânul Gligorie și Elena din Mărgineni. Aceasta din urmă a lăsat partea ei de avere fiicei sale, Elena (Elinaă, devenită prin căsătorie Cantacuzino, fapt amintit și de diata din 1667-1668. După moartea marelui postelnic Constantin Cantacuzino, soțul Elinei, în 1663, moșia
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
văzut de el la Muzeul regional și atribuit sfătosului cronicar. Alții, și trebuie numit aici Dan Protopopescu, marele profesor de română, era convins că ciotul acela de armă aparținuse chiar negustorului, fost luptător în garda civică, poate alături chiar de...jupân Dumitrache al lui nenea Iancu Caragiale! Mă rog, dreptul lor să creadă ce vor! Mai ales că nici despre fotbal nu aveau o părere întemeiată... Că se mirau dumnealor, dascălii lipsiți de „cunoștințe cultural-sportive”, cum de se poate ca vreo
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
sune. LEONIDA: Ce-o fi? EFIMIȚA: Întreabă-mă să te-ntreb. LEONIDA: Ce-o fi? EFIMIȚA: Așa. Ce-o fi? LEONIDA: Să fie revoluție? (dă pagina) EFIMIȚA (ridică într-un tîrziu receptorul, are mare chef de glumă): Ei? RICĂ (banuitor): Jupîne?! EFIMIȚA: Ei aș! (rîde) R ICĂ: Jupîne! Eu sînt! EFIMIȚA: Parol? (chicotește) Spui drept? R ICĂ: Jupîneeee! EFIMIȚA: Ce'ești copil? (închide pufnind de rîs) LEONIDA: Cine să fi fost? EFIMIȚA (izbucnind în rîs): Galibardi, soro! Rică formează iar numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
-mă să te-ntreb. LEONIDA: Ce-o fi? EFIMIȚA: Așa. Ce-o fi? LEONIDA: Să fie revoluție? (dă pagina) EFIMIȚA (ridică într-un tîrziu receptorul, are mare chef de glumă): Ei? RICĂ (banuitor): Jupîne?! EFIMIȚA: Ei aș! (rîde) R ICĂ: Jupîne! Eu sînt! EFIMIȚA: Parol? (chicotește) Spui drept? R ICĂ: Jupîneeee! EFIMIȚA: Ce'ești copil? (închide pufnind de rîs) LEONIDA: Cine să fi fost? EFIMIȚA (izbucnind în rîs): Galibardi, soro! Rică formează iar numărul nervos. Telefonul sună pe cu totul alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
EFIMIȚA: Ce'ești copil? (închide pufnind de rîs) LEONIDA: Cine să fi fost? EFIMIȚA (izbucnind în rîs): Galibardi, soro! Rică formează iar numărul nervos. Telefonul sună pe cu totul alt ton. EFIMIȚA (ridică, enervată): O să te căiești! Mitocane! R ICĂ: Jupîne, eu sînt. EFIMIȚA: Aoleu! Ai puțintică răbdare. (face semn lui Leonida) LEONIDA: Ce e frate? EFIMIȚA (astupînd microfonul cu plama, șoptit): De la ogeac. Blagoslovenia hahamului. LEONIDA: Care haham? EFIMIȚA: Te faci chinez? (îi întinde telefonul, se duce, ia gazeta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
De la ogeac. Blagoslovenia hahamului. LEONIDA: Care haham? EFIMIȚA: Te faci chinez? (îi întinde telefonul, se duce, ia gazeta, dar de fapt trage cu urechea) LEONIDA: (cam îngrijorat): Salutare, onorabile. În cele ce urmează Leonida va spune la telefon replicile lui Jupîn Dumitrache umil, speriat, iar Rică pe ale lui Chiriac foarte autoritar, strașnic, deși el cere indicații. În timpul acesta Leonida are joc mut cu Efimița care e lîngă el. RICĂ: Jupîne! LEONIDA: Da, puiule! RICĂ: Trebuie să facem mandat de arestare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
cele ce urmează Leonida va spune la telefon replicile lui Jupîn Dumitrache umil, speriat, iar Rică pe ale lui Chiriac foarte autoritar, strașnic, deși el cere indicații. În timpul acesta Leonida are joc mut cu Efimița care e lîngă el. RICĂ: Jupîne! LEONIDA: Da, puiule! RICĂ: Trebuie să facem mandat de arestare. Nu vrea să iasă la izirciț cu nici un preț. LEONIDA (îngrijorat): Dar pentru ce nu vrea? RICĂ: Zice că-i bolnav! LEONIDA (ca în Tartuffe): Săracul! RICĂ: Am trimis gornistul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Companie. Trebuie sa-i dăm mandat pentru ca să-l iau mîine dimineață. LEONIDA: Mandatul? RICĂ: Nu mandatul. Pe dumnealui. LEONIDA: Să-i dăm... să-l iei... (cu intensă compătimire) E de-al ciocoilor... Îl știu eu... RICĂ: Lasă-l pe mine jupîne, îl pocăiesc eu! LEONIDA (izbucnește în plîns și închide telefonul): Om fără... RICĂ (închide și pune la loc telefonul milităros): Om fără ambiț! (iese) 10. Leonida cade pe scaun și zace. Efimița îngrijorată îi aplică diverse tratamente medicale: frecție, prișniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
bune de belșug Pentru brazda de sub plug. Plugușor tras de boi, Plugușor mânat de noi.” După plugușor urmează copiii cu uratul: „Aho, aho copii și frați Stați puțin și nu mânați Lângă boi v-alăturați Mânați mai! Hăi! Hăi! Iar jupânul gazdă Se duse la lună, la săptămână, Să vadă grâul de-i frumos. Era în spice ca vrabia În pai, ca trestia. Badea din șa s-a aplecat Trei spice în palmă a frecat La vrăbii le-a arătat, Vrăbiile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
toate, ținută, sînt multe în cartea lui N. Vătămanu. O intarsie de suflet în decor care, cu timpul, s-a măcinat, din oameni morți și case dărîmate alegîndu-se un praf care se-așază în tipar. Case literare - bunăoară, a lui Jupîn Dumitrache, de la numărul 26, nu de la numărul 9, pasaje cărturărești-mondene, frecventate, ca-n Baudelaire, de les amoureux fervents et les savants austčres: "Cărturarii și nebunii/ În Pasaj îi întîlnești". Greu de povestit pe scurt o istorie mică... Închid aici o
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
cărăușie? Care bune avem, brațe bune de muncă avem. Ce ne lipsește? a intrat în vorbă Gheorghe Amnar, așa cum s-a înțeles cu Alecu Slobodă. Dacă ar fi după mine, și mâine v-aș lua, dar nu hotărăsc eu, ci jupân Aizic angrosistul. Pune și matale o vorbă bună pentru noi, moș Dumitre, că nu te-om face de rușine - a grăit Alecu Slobodă. Dacă îți fi băieți cuminți, am să stric o vorbă către jupân Aizic. Matale ne știi din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dar nu hotărăsc eu, ci jupân Aizic angrosistul. Pune și matale o vorbă bună pentru noi, moș Dumitre, că nu te-om face de rușine - a grăit Alecu Slobodă. Dacă îți fi băieți cuminți, am să stric o vorbă către jupân Aizic. Matale ne știi din sat ce fel de oameni suntem, moș Dumitre. Eu vă știu, da’ să-l întrebăm și pe Pâcu ce părere are. Pâcule! Fă-te-ncoa’, că am o vorbă cu tine! Pâcu tocmai își scutura
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
precum o sfeclă - ca de fiecare dată când moș Dumitru îl șfichiuia din vorbe, ca acum - a alergat îndată la șirul carelor, îndemnând boii...Soarele era deja de două suliți pe cer, când șirul de care intra pe poarta magaziilor jupânului Aizic. După ce au descărcat povara, moș Dumitru l-a tras de mânecă pe Pâcu. Pâcule! Hai să vorbim cu Aizic pentru cei doi flăcăi din sat de la noi. Pentru Alecu Slobodă și Gheorghe Amnar? Hai! Intrebarea moarte n-are... Jupâne
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
jupânului Aizic. După ce au descărcat povara, moș Dumitru l-a tras de mânecă pe Pâcu. Pâcule! Hai să vorbim cu Aizic pentru cei doi flăcăi din sat de la noi. Pentru Alecu Slobodă și Gheorghe Amnar? Hai! Intrebarea moarte n-are... Jupâne Aizic. Am avea o întrebare - a deschis vorba moș Dumitru. Ce întrebare, bade Dumitre? Apoi noi am avea doi flăcăi buni de treabă. Au care cu boi buni. Ei sunt gospodari și... Si ai vrea să-i iei în cărăușie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
întrebare, bade Dumitre? Apoi noi am avea doi flăcăi buni de treabă. Au care cu boi buni. Ei sunt gospodari și... Si ai vrea să-i iei în cărăușie cu dumneata și cu badea Pâcu. Nu-i așa? Ai gâcit, jupâne Aizic. Noi am venit doar să te întrebăm dacă se poate... Nu-i nevoie să mă rugați, că am nevoie de cărăuși ca de aer. Anul ista grâul s-o făcut ca niciodată și nu am cu cine-l aduce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de aer. Anul ista grâul s-o făcut ca niciodată și nu am cu cine-l aduce. Așa că puneți-i pe băieți la treabă. Da’ s-o facă așa cum o faceți dumneavoastră doi și cu ceilalți. Să nu duci grijă, jupâne - l-a asigurat Pâcu. Ai spus că nu-i nevoie să te rugăm, jupâne, dar eu îndrăznesc să te rog... Care îi durerea, bade Dumitre? Să-i plătești și pe ei la fel ca pe noi iștia mai vechi. Intâi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cine-l aduce. Așa că puneți-i pe băieți la treabă. Da’ s-o facă așa cum o faceți dumneavoastră doi și cu ceilalți. Să nu duci grijă, jupâne - l-a asigurat Pâcu. Ai spus că nu-i nevoie să te rugăm, jupâne, dar eu îndrăznesc să te rog... Care îi durerea, bade Dumitre? Să-i plătești și pe ei la fel ca pe noi iștia mai vechi. Intâi să-i văd la treabă și pe urmă... La treabă îi văd eu, jupâne
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
jupâne, dar eu îndrăznesc să te rog... Care îi durerea, bade Dumitre? Să-i plătești și pe ei la fel ca pe noi iștia mai vechi. Intâi să-i văd la treabă și pe urmă... La treabă îi văd eu, jupâne, iar de plătit îi plătești dumneata. Atunci, la transportul următor îți fi șase în loc de patru... Da, jupâne. Așa a fi mai ușor și pentru noi...Ne mai ajutăm la drum greu... Odată cu ultimul cuvânt, moș Dumitru și-a îndesat pălăria
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ei la fel ca pe noi iștia mai vechi. Intâi să-i văd la treabă și pe urmă... La treabă îi văd eu, jupâne, iar de plătit îi plătești dumneata. Atunci, la transportul următor îți fi șase în loc de patru... Da, jupâne. Așa a fi mai ușor și pentru noi...Ne mai ajutăm la drum greu... Odată cu ultimul cuvânt, moș Dumitru și-a îndesat pălăria pe cap și, făcându-i semn lui Pâcu, au ieșit. Apoi tu ești bun de negustor, Dumitre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Ne mai ajutăm la drum greu... Odată cu ultimul cuvânt, moș Dumitru și-a îndesat pălăria pe cap și, făcându-i semn lui Pâcu, au ieșit. Apoi tu ești bun de negustor, Dumitre. Mi-o plăcut cum l-ai luat pe jupân Aizic. Negustorește. Ce mai? Am îmbătrânit printre negustori, Pâcule. Așa că, vrând-nevrând, le-am deprins feleșagul...Hai să înjugăm, Pâcule, și să pornim spre casă, că timpul nu așteaptă. El atâta știe...Să treacă... Când ziua își aduna poalele ca să treacă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-le adevărul verde și gata! a intervenit, împăciuitor - cum nu-i era felul - Pâcu. Tu ai fost de față, Pâcule, când Aizic o spus deschis ce-o avut de spus. Am fost, Dumitre! Dumnezeu mi-i martor. Ce-o zis jupân Aizic, când o auzit că și noi vrem să fim cărăuși? a întrebat grăbit Gheorghe Amnar. Ce putea să zică ovreiul?... Luați-i, dar... Dar ce, moș Dumitre? Ce? au întrebat într-un glas cei doi. Păi, ovreiul tot ovrei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
l-a privit apăsat în ochi pe moș Dumitru și a vorbit: Stim că Aizic ne-o primit la cărăușie, dar nu știm ce pretenții are de la noi... Păi asta-i întrebarea, flăcăii tatii. Că nu știți ce pretenții are jupân Aizic de la voi. Spune-le tu, Pâcule, și au să se lecuiască de cărăușie! Ai dreptate, Alecule. Aizic v-o primit la cărăușie, dar știți cum? Cum, moș Pâcule? au întrebat cei doi. Pe jos,flăcăilor! Pe jos! Să rupeți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Suntem oameni gospodari și nu ne-om face de rușine pentru atâta lucru... Acum, mergeți frumușel acasă și pregătiți carele pentru mâine. In zori, pornim - a poruncit moș Dumitru. Ehe! Să fiți sănătoși dumneavoastră! Le avem pregătite. Presimțeam noi că jupân Aizic o să ne primească și le-am pregătit de dimineață - a răspuns Alecu Slobodă, bucuros că le-a venit așa o idee. S-au despărțit cu voie bună. Moș Dumitru și cu Pâcu au mai zăbovit în drum, să socotească
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe gospodarul cela cu mustața tăciunie care o stat lângă tine atunci seara...Pare un om de treabă și ar fi de folos la drum. Cum îl cheamă și de unde îl iei? a întrebat moș Dumitru. Numai să-l primească jupânul Aizic și îl găsim noi. Il cunoaște bine Costache crâșmarul - a precizat Pâcu. Eu sunt gata să-i spun jupânului Aizic. Stai, că mi-am adus aminte cum îl cheamă. Mi se pare că îi zice Vasile Hliboceanu - a sărit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fi de folos la drum. Cum îl cheamă și de unde îl iei? a întrebat moș Dumitru. Numai să-l primească jupânul Aizic și îl găsim noi. Il cunoaște bine Costache crâșmarul - a precizat Pâcu. Eu sunt gata să-i spun jupânului Aizic. Stai, că mi-am adus aminte cum îl cheamă. Mi se pare că îi zice Vasile Hliboceanu - a sărit Pâcu, bucuros nevoie. Așa-i Pâcule, dar să nu zicem hop până n-om sări. Intâi să-l descoasem pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]