196 matches
-
1799 la Sânnicolau Mare Inscripția de pe vasul cu nr. 21 se citește, după părerea autorului, astfel: "+BUILA ZOAPAN TECI DIRETOIRI BUTAUL ZOAPAN TARGORI ITZIRI TAICI". Analizând cuvânt cu cuvânt, a ajuns la următoarele concluzii: Deci "Jupan Buila [are] toate drepturile, jupan Butaul [are dreptul de] ițiri [în] toate târgurile". În concluzia autorului, "„inscripția de pe vasul nr. 21 din tezaurul de la Sânnicolau Mare prezintă numele a doi români din secolul al IX-lea sau poate chiar din secolele anterioare, precum și drepturile pe
De la Țara Luanei la Ieud () [Corola-website/Science/303331_a_304660]
-
nr. 21 din tezaurul de la Sânnicolau Mare prezintă numele a doi români din secolul al IX-lea sau poate chiar din secolele anterioare, precum și drepturile pe care aceștia le aveau în calitate de conducători. Cronologic, existența lor este confirmată de menționarea zupanilor/jupanilor în documentele citate, precum și de faptul că ne aflăm într-o perioadă în care ungurii de-abia ajunseseră în Pannonia și nu-și începuseră expansiunea dominației politice la est de Dunăre și Tisa. Ca atare, vama târgurilor încă mai aparținea
De la Țara Luanei la Ieud () [Corola-website/Science/303331_a_304660]
-
al Transilvaniei Francisc Várday (Ferenc Várday) și juristul István Werbőczy. Armatele țărănești sub comanda lui Gheorghe Doja au fost inițial victorioase la Cenad și Nădlac, unde răsculații l-au capturat pe episcopul Csáki și l-au ucis. Șpanul (sau ișpanul, jupanul) Báthory a reușit să fugă și să-l cheme în ajutor pe voievodul Transilvaniei, Ioan Zápolya. A urmat atacul nereușit din 15 iulie 1514 al armatei țărănești asupra Cetății Timișoara, unde se refugiase marea nobilime, și apoi, la porunca lui
Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/326690_a_328019]
-
așezare (loc unde se mai păstrează vestigii ale așezării medievale din secolele IX-XIV). În anul 895, prin Dobrogea au trecut și triburile maghiare, venind din Bugeac, iar în secolul următor sunt menționați primii stăpânitori feudali locali, probabil de origine slavă ("Jupan Dimitri" în sudul Dobrogei). Cu sprijinul împăratului bizantin Nichiphor al II-lea Phokas, cneazul Sviatoslav I al Kievului atacă Țaratul Bulgar și ocupă Dobrogea în anul 968, mutând capitala Rusiei Kievene pentru 3 ani la gurile Dunării. În 971 însă
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
fost strâns legat până la sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea de familia boiereasca Constantin Cantacuzino. Moșiile Mărgineni de pe teritoriul satului Mărgineni sunt cele mai vechi din punct de vedere istoric care aparțin astăzi administrativ comunei Dărmănești. Acestea aparțineau jupanului Drăghici - mare comis și jupanului Udriște - postelnic, cu fiii lor, prin “dania lui Vlad Voievod cel Tânăr, fiul marelui Vlad Voievod” din 27 mai 1510. În secolele XV -XVI boierii “at. Mărgineni” erau printre cei mai puternici din Țară Românească
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea de familia boiereasca Constantin Cantacuzino. Moșiile Mărgineni de pe teritoriul satului Mărgineni sunt cele mai vechi din punct de vedere istoric care aparțin astăzi administrativ comunei Dărmănești. Acestea aparțineau jupanului Drăghici - mare comis și jupanului Udriște - postelnic, cu fiii lor, prin “dania lui Vlad Voievod cel Tânăr, fiul marelui Vlad Voievod” din 27 mai 1510. În secolele XV -XVI boierii “at. Mărgineni” erau printre cei mai puternici din Țară Românească. Importanța acestui centru s-a
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
și cu fii lor, câți Dumnezeu le va da, ca să le fie ocina satul Vutești, partea bunicii lor Neacșa, toată de pretutindeni, pentru că le este veche și dreaptă ocină și zestre de la bunica lor Neacșa, dată de frații ei, de jupan Șerban ban și de Diicul clucer. Și hotarele să i se știe: dinspre Curtești de la Mostiștea, pe la fântâna lui Bugu și pe la păr și pe vâlcea ța gorgonul lui Stelea, apoi la locul lui Stoica, până la drumul Icoanei”. Un alt
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
pe Mihail și pe Ștefan (care, sub numele de Ștefan I, a guvernat Moldova, înaintea sa, între 1394-1399), iar, doar după tată, pe Alexandru (viitorul domn Alexandru cel Bun, ce a cârmuit statul românesc est-carpatin, între 1400-1432) și pe Bogdan „jupanul”. Cu supranumele de „Ologul” (mai mult ca sigur cu înțelesul de „Paraliticul”), îl întâlnim numai în Letopisețul de la Putna, întocmit, în primii ani ai veacului al XVI-lea, motivele, pentru care a rămas în istorie cu această poreclă, necunoscându-se
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
o vale pitorească, curge râul Putila (sau Putilka) - cel mai mare afluent al râului Ceremuș. Cele mai înalte culmi din Carpații Bucovinei se află în partea de sud-vest a raionului, aici aflându-se cele mai înalte vârfuri - Iarovița (1574 m), Jupan (1488 m) și Dilul Negru (1452 m). Datorită condițiilor climatice dificile și a reliefului accidentat, nu pot fi dezvoltate aici decât puține ramuri economice. Principalele ramuri industriale din raion sunt industria forestieră, industria alimentară și industria ușoară. În domeniul agriculturii
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
Mânăstirea Brâncoveni (în locul celei construite de Matei Basarab), piatra de temelie fiind pusă de nepoții ei Constantin II și Ștefan. A fost astrucată alături de soțul ei. Piatra de mormânt citește: „Suptu ačastă marmură zace țărăna jupaneasiĭ Stancăi Cantacuzeaniĭ, fata luĭ jupan Costandin den vechiu și înpărătescu rod Cantacuzino, biv Vel Postel[nic], a Doamniĭ Ilincăĭ, featiĭ bătrănuluĭ Io Șerban Basarab Voevod, jupăneasa luĭ jupan Papeĭ Brăncoveanuluĭ Po[st], fečorul luĭ jupan Prediĭ Brăncoveanuluĭ biv Vel Vornic și mumă bl[a]goč
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
alături de soțul ei. Piatra de mormânt citește: „Suptu ačastă marmură zace țărăna jupaneasiĭ Stancăi Cantacuzeaniĭ, fata luĭ jupan Costandin den vechiu și înpărătescu rod Cantacuzino, biv Vel Postel[nic], a Doamniĭ Ilincăĭ, featiĭ bătrănuluĭ Io Șerban Basarab Voevod, jupăneasa luĭ jupan Papeĭ Brăncoveanuluĭ Po[st], fečorul luĭ jupan Prediĭ Brăncoveanuluĭ biv Vel Vornic și mumă bl[a]goč[e]stivuluĭ Domnu Io Costandin B[răncoveanul] Basarab [Voe]vod, carea, cu marĭ blăndeațe, cu multe milosteniĭ și nespuse alte bunătățĭ trăind și
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
Suptu ačastă marmură zace țărăna jupaneasiĭ Stancăi Cantacuzeaniĭ, fata luĭ jupan Costandin den vechiu și înpărătescu rod Cantacuzino, biv Vel Postel[nic], a Doamniĭ Ilincăĭ, featiĭ bătrănuluĭ Io Șerban Basarab Voevod, jupăneasa luĭ jupan Papeĭ Brăncoveanuluĭ Po[st], fečorul luĭ jupan Prediĭ Brăncoveanuluĭ biv Vel Vornic și mumă bl[a]goč[e]stivuluĭ Domnu Io Costandin B[răncoveanul] Basarab [Voe]vod, carea, cu marĭ blăndeațe, cu multe milosteniĭ și nespuse alte bunătățĭ trăind și umplănd vărsta eĭ de an[i] [66
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
îl aduc la căpitan pe boierul Sbierea, prins în codru, care se văicărește cu disperare atunci cand da cu ochii de Răzvan: „Sunt pierdut! Preasfânta troița! Maica Precista! Sunt mort!“. Însă Răzvan, scârbit de umilință lasă a boierului, îi amintește că „Jupanului, ce-i cu dreptul de-a ședea chiar în divan/ Nu se cade să se plece de frica unui țigan“. Între timp, este adusă Vidra, care asistă la judecata pe care o face Răzvan boierului Sbierea care, desi îl urăște
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
lărgită "divan", iar pentru adunarea reprezentanților păturilor privilegiate "sfat de obște". Prima mențiune a termenului "sfat" a fost într-un document din 11 februarie 1400. În Țara Românească membrii sfatului domnesc au fost menționați pentru prima dată sub denumirea de "jupani" și "boieri" (1389), "dregători" (1492), "vlastelini" (1492), "prim-sfetnici" (1492) și "sfetnici" (1533). În Moldova, termenul obișnuit sub care sunt cunoscuți membrii sfatului domnesc este acela de "boieri". Termenii utilizați în Țara Românească s-au folosit mult mai rar în
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
boieri" (1389), "dregători" (1492), "vlastelini" (1492), "prim-sfetnici" (1492) și "sfetnici" (1533). În Moldova, termenul obișnuit sub care sunt cunoscuți membrii sfatului domnesc este acela de "boieri". Termenii utilizați în Țara Românească s-au folosit mult mai rar în Moldova. "Jupan" era titlul care se atribuia până la jumătatea sec. al. XV-lea boierilor din Țara Românească fără dregătorii, iar pe la mijlocul sec. al XVI-lea de obicei numai boierilor și dregătorilor mari (banul, vornicul, logofătul, foștii dregători și uneori vistierul și spătarul
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
logofătul, foștii dregători și uneori vistierul și spătarul). Mai târziu a început să fie folosit și pentru alți boieri care nu erau membrii ai sfatului domnesc, fie că aveau sau nu titluri de dregători. "Pan" era în Moldova ceea ce era "jupan" în Țara Românească. Era acordat de regulă rudelor domnului și celor mai însemnați boieri. În unele documente, termenul "pan" se referă la toți membrii sfatului domnesc. "Prim-sfetnic" a fost titlul utilizat prima dată la 9 octombrie 1492 de cancelaria
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
în Moldova și 10-15 în Țara Românească. Ordinea menționării în documente indică locul în cadrul sfatului domnesc al fiecărui membru. De obicei marii proprietari de pământ erau primii membri ai sfatului. Alături de membrii familiei domnești, aceștia purtau titlul de "pan" sau "jupan" în Moldova, iar în Țara Românească, de "vlastel" sau "vel". Mărturia acestor mari proprietari feudali era însoțită uneori și de cea a fiilor lor, dovadă a continuității stăpânirii moșiilor. Dregătorii nu menționau mărturia fiilor lor, deoarece demnitățile acestora nu erau
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
Triumfului (parțial), Fucsik, Oltul, Feuerbach, Păltiniș, Piața Eforie, Popa Șapca nr. 3, Hebe (parțial), Glad, Ranetti, Chiriac, MODEX)), Beregsău Mare, Drumuri județene Sânnicolau Mare, baza de recepție Sânnicolau Mare, Periam (parțial), Variaș (parțial), Pesac (parțial), Lugojel (parțial), Traian Vuia, Susani, Jupani, Sudriaș, Dudeștii Noi, Gherman. VINERI: Timișoara (Intrarea Doinei (parțial), Calea Aradului (parțial), străzile Michelangelo (parțial), Trandafirilor, Bd. C. D. Loga (parțial), Enescu (parțial)), Jimbolia (parțial) - zona Gării, S.C. VELIUS GRUP, Poliția, străzile I. Slavici, Republicii (parțial), Banca Comercială Română, Buziaș
Agenda2003-43-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281628_a_282957]
-
între orele 8,45-13,00), acces și parcare la Gara Jimbolia (în intervalul 10,45-12,45). ( C. V.) Hramuri La praznicul Rusaliilor se sărbătoresc hramurile bisericilor ortodoxe române din localitățile Clopodia, Gad, Jamu Mare, Moravița, Șemlacu Mare, Bătești, Breazova, Fârdea, Sudriaș - Jupani, Botinești, Nădrag, V.V. Delamarina, Vișag, Timișoara - Cetate (Dacia), Timișoara - Freidorf, Cenad, Checea Română, Dumbrăvița, Nerău, Pișchia, Recaș, Săcălaz, Teremia Mare, Variaș, Lugoj (județul Timiș), Oțelu Roșu, Măru, Rusca Montană, Brădișorul de Jos, Cărbunari, Știnăpari, Ilidia, Lăpușnicul Mare, Pojejena, Sichevița, Cornea
Agenda2006-23-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285041_a_286370]
-
Mihail și pe Ștefan (care, sub numele de Ștefan I, a guvernat Moldova, înaintea să, între 1394-1399), iar, doar dupa tata, pe Alexandru (viitorul domn Alexandru cel Bun, ce a cârmuit statul românesc est carpatin, între 1400-1432) și pe Bogdan „jupanul”. Cu supranumele de „Ologul” (mai mult ca sigur cu înțelesul de „Paraliticul”), îl întâlnim numai în Letopisețul de la Putna, întocmit, în primii ani ai veacului al XVI-lea, motivele, pentru care a rămas în istorie cu această porecla, necunoscându-se
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Numele actual apare în documente la începutul secolului al XV-lea sub forma Sahra-i Dobruğa (în turcește, „cîmpia Dobrogei“) apoi, sub forma Dobritza, Dobritze. Cea mai mare parte a cercetătorilor consideră că toponimul are la bază un antroponim, probabil numele jupanului Dobrotici (atestat ca stăpînitor al zonei), diminutiv al unor antroponime tip Dobrido, Dobrota, atribuit ținutului stăpînit de el, conform uzanțelor turcilor și ale unor popoare orientale (Afganistan este format de la antroponimul Afgan, Cara-Bogdan, Bogdan-Ili Bogdania, era numită Muntenia, după numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
două școli pentru clasele V-VIII (una în Surducul Mic și cealaltă în Sudriaș), fiecare acoperind câte trei sate: școala din Surducul Mic pentru elevii din Traian Vuia, Surducul Mic și Săceni, iar școala din Sudriaș pentru copiii din Susani, Jupani și Sudriaș. Copiii urmează liceul în Făget, în Lugoj sau chiar în Timișoara. Liceul de la Făget are profil teroretic (Liceul „Traian Vuia”) și este cel care atrage cel mai mult elevii, din cauza distanței. La Lugoj sunt câțiva care urmează cursurile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Zeta și Raska. În primele două treimi ale secolului al XII-lea, Serbia se vede din nou supusă Bizanțului și pradă revoltelor neîncetate care fac din hegemonia greacă o hegemonie precară. Manuel Comnenul nu face decît să reprime revoltele "Marilor Jupani" din Raska. Revolta condusă de Ștefan Nemanja în 1166 este astfel reprimată sîngeros de Manuel, dar cînd Andronic Comnenul îi urmează, în 1181, se declanșează o cumplită insurecție care, cu sprijinul lui Bela III al Ungariei, va aduce războiul pe
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Bela III al Ungariei, va aduce războiul pe întregul teritoriu al Imperiului. Sîrbii profită pentru a-și lărgi teritoriul în defavoarea Imperiului: valea Moraviei, Zeta și o parte din coasta adriatică trec sub dominația lor. La moartea sa, în 1196, Marele Jupan Ștefan Nemanja lasă un stat sîrb puternic, localizat în nord-vestul Peninsulei Balcanice, care se va împotrivi, cu ajutor bulgar, oricărei tentative de recucerire a Bizanțului. După căderea Constantinopolului în mîinile cruciaților în 1204 și împărțirea rămășițelor Imperiului între venețieni și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Serbia, Ungaria și Austria. Bisericile fac achiziții pentru comunitățile sătești; școlile iau și ele asemenea inițiative; ofițerii și subofițerii din teritoriul de graniță cumpără cărți pentru uzul lor și al familiilor lor; nu sunt mai prejos nici orășenii „generic denumiți jupani în însemnările de posesor”. Un rol îl vor fi avut și colportorii care treceau de pe un versant pe celălalt al Carpaților, cei care băteau drumurile până la Viena și înapoi. Asistăm la multe inițiative organizate aparținând protopopilor, preoților, dascălilor, cnezilor etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]