122 matches
-
aer, pterozaurii dominau cerul. În tufișuri existau diferite tipuri de mamifere timpurii, precum și tritilodontide, șopârle ca sphenodonți și lissamphibia timpurii. Lissamphibia au evoluat apărând primele salamandre și caeciliane. În oceane, vertebratele primare sunt bine reprezentate de pești și reptile marine. Jurasicul târziu include ichthiozauri, plesiozauri, pliozauri, rechini și crocodili uriași care dominau apele. Numeroase broaște țestoase pot fi găsite în lacuri și râuri. Jurasicul se divide în: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu.
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
apărând primele salamandre și caeciliane. În oceane, vertebratele primare sunt bine reprezentate de pești și reptile marine. Jurasicul târziu include ichthiozauri, plesiozauri, pliozauri, rechini și crocodili uriași care dominau apele. Numeroase broaște țestoase pot fi găsite în lacuri și râuri. Jurasicul se divide în: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu.
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
caeciliane. În oceane, vertebratele primare sunt bine reprezentate de pești și reptile marine. Jurasicul târziu include ichthiozauri, plesiozauri, pliozauri, rechini și crocodili uriași care dominau apele. Numeroase broaște țestoase pot fi găsite în lacuri și râuri. Jurasicul se divide în: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu.
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
oceane, vertebratele primare sunt bine reprezentate de pești și reptile marine. Jurasicul târziu include ichthiozauri, plesiozauri, pliozauri, rechini și crocodili uriași care dominau apele. Numeroase broaște țestoase pot fi găsite în lacuri și râuri. Jurasicul se divide în: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu.
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
sunt bine reprezentate de pești și reptile marine. Jurasicul târziu include ichthiozauri, plesiozauri, pliozauri, rechini și crocodili uriași care dominau apele. Numeroase broaște țestoase pot fi găsite în lacuri și râuri. Jurasicul se divide în: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu.
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
transformarea întregii suprafețe terestre precum și în urma retragerii apelor Mării Tethys. Un aport important la actualele forme de relief revine râurilor Motru și Motru Sec, împreuna cu afluenții lor, care de-a lungul timpului au sculptat în șisturile cristaline și calcarele jurasice actualele forme ale reliefului. Un alt tip de relief specific zonei este relieful carstic dezvoltat pe calcarele lumaselice de vârsta mezozoică (circa 65 de milioane de ani). Relieful carstic este reprezentat atât prin forme de exocarst (lapiezuri, doline, uvale, ponoare
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
pătruns în straturile sedimentare mai vechi corpuri magmatice intrusive. Astfel, înălțimile Vișag, Traniș și Răchițele sunt formate din dacite, iar vârfurile Vlădeasa (1836 m), Piatra Grăitoare (1557 m) și Poiana Mică (1417 m) din riolite. Roci sedimentare calcaroase de vârstă jurasică și paleocenă se găsesc la vest de Răchițele (Pietrele Albe, 1100-1300 m) și la sud de Remeți, în Valea Iadului. Sunt prezente 3 culmi: Relieful, în ciuda fragmentării accentuate, are un caracter masiv, greoi. Astfel, înălțimile mai mari sunt dominate de
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
dus la extincția în masă din Triasic-Jurasic, în care toți archosaurii (cu excepția crocodililor primitivi), sinapside și aproape toți amfibienii mari au dispărut, precum și 34% din viața marină, în al patrulea eveniment de extincție în masă a lumii. Cauza este discutabilă. Jurasicul a durat 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani) și cuprinde trei epoci majore: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu. Jurasicul timpuriu a durat 25 de milioane de
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
marină, în al patrulea eveniment de extincție în masă a lumii. Cauza este discutabilă. Jurasicul a durat 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani) și cuprinde trei epoci majore: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu. Jurasicul timpuriu a durat 25 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 175 milioane de ani). Climatul a fost mult mai umed decât în Triasic și ca rezultat
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
al patrulea eveniment de extincție în masă a lumii. Cauza este discutabilă. Jurasicul a durat 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani) și cuprinde trei epoci majore: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu. Jurasicul timpuriu a durat 25 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 175 milioane de ani). Climatul a fost mult mai umed decât în Triasic și ca rezultat, a fost
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
de extincție în masă a lumii. Cauza este discutabilă. Jurasicul a durat 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani) și cuprinde trei epoci majore: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu. Jurasicul timpuriu a durat 25 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 175 milioane de ani). Climatul a fost mult mai umed decât în Triasic și ca rezultat, a fost un climat tropical
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
în masă a lumii. Cauza este discutabilă. Jurasicul a durat 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani) și cuprinde trei epoci majore: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu. Jurasicul timpuriu a durat 25 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 175 milioane de ani). Climatul a fost mult mai umed decât în Triasic și ca rezultat, a fost un climat tropical. În oceane
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
ca viețuitoare dominante ale apelor. Pe uscat, dinozaurii și alte reptile reprezentau rasa dominantă a uscatului. Au evoluat primii crocodili ducând până aproape de dispariție marii amfibieni. Reptilele conduceau lumea. Între timp, evoluează primele mamifere, dar nu depășesc înălțimea unei scorpii. Jurasicul mijlociu a durat 12 milioane de ani (între acum 175 de milioane de ani până acum 163 milioane de ani). În această perioadă reptilele au prosperat cu efective imense de sauropozi, cum ar fi "Brachiosaurus" și "Diplodocus". Mulți alți prădători
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
reprezentau cea mai mare parte a pădurilor. În oceane, pleziozaurii erau destul de frecvenți iar ichthiozaurii au prosperat. În această epocă are loc dezvoltarea maximă a dinozaurilor. Se dezvoltă crocodili giganți, rechini și calcani. Se dezvoltă ferigile, coniferele sequoia și chiparoșii. Jurasicul târziu a durat 18 milioane de ani (între acum 163 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani). S-a caracterizat prin extincția masivă a sauropozilor și ichthiozaurilor din cauza separării supercontinentului Pangeea în continentele Laurasia și Gondwana, extincție
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
de municipiul Turda, de-a lungul văii Hășdate. Au o lungime de 1.300 m și o înălțime a pereților de până la 200 m. Cheile ocupă o suprafață de 324 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate. oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Conține peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturi unele reprezentând elemente rare ca
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
Valea Racilor (în ) este un afluent de stânga al râului Arieș. Acest râu a săpat Cheile Turului (prin ridicarea lentă a culmii de calcare jurasice). Pe harta oficială a municipiului, publicată de Primăria Turda, poartă numele de Pârâul Racilor. Harta Iosefină din 1769-1773 (sectio 110) arată că în acea perioadă pe teritoriul orașului Turda, de-a lungul acestei văi, existau 7 mori de apă. Conform
Râul Valea Racilor, Arieș () [Corola-website/Science/307889_a_309218]
-
Cracovia există cinci rezervații naturale, cu o suprafață totală de circa . Datorită valorii lor ecologice, aceste arii sunt protejate de lege. Vestul orașului, pe marginile sale de nord și nord-vest, se mărginește cu o zonă de importanță internațională, denumită Rezervația Jurasică Bielany-Tyniec. Principalele motive pentru protejarea acestei zone sunt fauna și flora de acolo, precum și trăsăturile geomorfologice și peisajul. O altă parte a orașului se află în coridorul ecologic al văii Vistulei. Acest coridor este și el considerat a fi de
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
diverselor proiecte imobiliare. El a fost o destinație foarte populară în rândurile cracovienilor la sfârșitul secolului al XIX-lea. În Cracovia sunt cinci rezervații naturale cu o suprafață totală de . Unele zone verzi mai mici constituie părți din Parcurile Peisagistice Jurasice Înălțimile Cracovia-Częstochowa, administrate la comun cu celelalte zone protejate din Jura Poloneză. Între acestea se numără: Parcul Peisagistic Bielany-Tyniec ("Park Bielańsko-Tyniecki"), Parcul Peisagistic Tenczynek ("Park Tenczyński") și Parcul Peisagistic Văile Cracoviei ("Park Krajobrazowy Dolinki Krakowskie"), împreună cu râurile ce le traversează
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
alungite pe direcția nord-est - sud-vest și ramificațiilor care coboară lateral deasupra văilor principale. Din punct de vedere geologic reprezintă o uriașă cută anticlinală (situată în prelungirea nordică a masivului cristalin al Leaotei). Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare de vîrstă jurasică și din conglomerate și gresii cretacice. Prezența calcarelor în partea înaltă a masivului explică aspectul piramidal al Vârfului Postăvarul și semeția Muchiei Cheii care domină împrejurimile prin creasta sa zimțată ca o lamă de ferăstrău. În capătul sud-vestic al Muchiei
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
condusă de către preotul Teodor Radu și primul epitrop Hațegan Ioan. Materialul folosit la construcție este piatra de calcar și într-un foarte mic procent cărămida. În acest sat au fost exploatate de întreprinderea Salina Ocna Mureș până în anul 2000 calcare jurasice, utilizate ca materie primă în industria chimică. Nu departe se află "Cheile Vălișoarei" ("Cheile Aiudului"), rezervație naturală.
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu hidratat. Acesta se compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și numele algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul, sau înaintea, perioadei jurasice. Diatomeele sunt folosite pentru monitorizarea condițiilor mediului și în studiul calității apei. Pentru obținerea unor cantități comerciră industrială, algele sunt cultivate în ferme speciale marine de algocultură.
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
adesea în densități mari; dar această căpușă se hrandește cu cadavre de urechelniță și nu cu gazda sa vie folosită ca transport. Hippolyte Lucas a observat acarieni pe urechelnița europeană. Resturile fosile ale ordinului Dermaptera încep în Triasicul târziu până în Jurasicul timpuriu. S-au găsit circa 70 de specimene în Australia, Kazahtan și Anglia din familia dispărută Archidermaptera. Câteva dintre trasăturile atribuite urechelnițelor moderne nu apar în fosilele timpurii, dar adulții au tarsii (ultimul segment al piciorului de artropod) cu cinci
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
fi dinții foarte ascuțiți și coadă lungă și subțire, terminată cu o formațiune în formă de romb. Mulți dintre ei se hrăneau cu pește, pescuind probabil din zbor. Ceilalți erau insectivori. Pterodactiloizii erau o grupa de pterozauri foarte răspândită în Jurasicul Superior. Până la începutul Cretacicului, pterozaurii cu coada lungă dispăruseră, pterodactiloizii rămânând singurele reptile zburătoare. Aceștia aveau coadă scurtă, iar unii erau împodobiți cu crește osoase. Unele specii nu erau mai mari decât un pinguin, dar altele erau cele mai mari
Sanco prerus () [Corola-website/Science/327372_a_328701]
-
totalmente terestre, la maturitate. Unice printre vertebrate, salamandrele au capacitatea să regenereze membrele pierdute sau alte părți ale corpului. Cele mai vechi fosile de salamandre au fost găsite în depozitele geologice din China și Kazahstan și datează cu mijlocul perioadei Jurasic, aproximativ 164 milioane de ani în urmă. Actualmente, se întâlnesc pe toate continentele cu excepția Australiei, Antarcticii și a celei mai mari părți din Africa. O treime din speciile cunoscute se află în America de Nord. Salamandrele mature, de obicei, au corpul tetrapod
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
un farmec aparte acestei vai. Constituția geologică a zonei cercetate este alcătuită din formațiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice, formațiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formațiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătură de sol vegetal este mai subțire datorită rezistenței ridicate a rocilor la alterarea fizico-chimică. Formarea cheilor în șisturi crisatline apare ca urmare a
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]