6,501 matches
-
de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia“. Susțin că atât legiuitorul, cât și instanța supremă, în decizia mai sus amintită, au avut în vedere exclusiv situațiile în care nelegalitatea se constată ca urmare a verificării măsurilor preventive deja dispuse, fie cu ocazia soluționării
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
acestuia“. Susțin că atât legiuitorul, cât și instanța supremă, în decizia mai sus amintită, au avut în vedere exclusiv situațiile în care nelegalitatea se constată ca urmare a verificării măsurilor preventive deja dispuse, fie cu ocazia soluționării contestației împotriva actelor jurisdicționale prin care s-au dispus aceste măsuri, fie cu prilejul soluționării unei cereri de revocare a măsurii, când, potrivit art. 242 din Codul de procedură penală, se ivesc temeiuri noi din care rezultă nelegalitatea măsurii. Consideră, în esență, că norma
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
art. 21 din Constituție, cu consecința directă a încălcării dreptului la un proces echitabil. Apreciază, de asemenea, că textul criticat inhibă complet posibilitatea reparării prejudiciului cauzat prin privarea nelegală de libertate, dacă nelegalitatea nu a fost constatată explicit prin acte jurisdicționale întocmite în cursul procesului penal, astfel că în situația în care împrejurările din care rezultă prejudiciul se ivesc ulterior încetării măsurilor preventive, persoana nu mai are nicio posibilitate legală de a obține repararea acestuia. ... 12. În motivarea excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
că desemnarea aleatorie a membrilor completurilor, precum și distribuirea aleatorie a dosarelor către completurile astfel constituite reprezintă garanții ale independenței și imparțialității obiective a judecătorilor. ... 7. Se subliniază că desemnarea judecătorilor care constituie un complet sau altul este o problemă jurisdicțională și aceasta trebuie rezolvată potrivit unei proceduri legale care asigură independența și imparțialitatea judecătorilor implicați în actul de justiție. ... 8. Constituirea completurilor de 3 judecători, potrivit unei proceduri administrative, cu atât mai mult cu cât nu era prevăzută de nicio
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
aplicarea normei, cu scopul de a identifica soluția ce trebuie dispusă în cauză. ... ... 47. Or, așa cum s-a reținut deja în jurisprudența instanței supreme, chiar în ipoteza respingerii, ca inadmisibilă, a acestei sesizări, decizia prealabilă „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
în sfera de competență a instanțelor de judecată. ... 62. În acest caz, revine instanțelor de judecată rolul de a realiza o aplicare cazuală, care presupune studiul circumstanțelor particulare ale cererii, iar apoi calificarea ei juridică și, ulterior, pentru emiterea actului jurisdicțional final, aplicarea normei incidente. ... Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile regularității învestirii, prin prisma dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, se apreciază că recursul în interesul legii nu este admisibil. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
temeiul art. 69 alin. (4) din Legea nr. 215/2001. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că, dacă art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 va fi declarat neconstituțional, iar legislativul va fi obligat să introducă controlul jurisdicțional împotriva soluției adoptate de prima instanță, atunci recursul formulat în cauză trebuie considerat admisibil și soluționat pe fondul motivelor. ... 6. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul respingerii excepției de
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
de interpretare a textelor de lege criticate, la nivelul practicii judiciare, aspect ce nu se circumscrie în mod strict sferei controlului de constituționalitate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție, iar această interpretare trebuie să fie una general acceptată, putându-se realiza fie
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
această privință trebuie amintit că articolul 19 TUE, care concretizează valoarea statului de drept afirmată la articolul 2 TUE, încredințează instanțelor naționale și Curții sarcina de a garanta deplina aplicare a dreptului Uniunii în toate statele membre, precum și protecția jurisdicțională a drepturilor conferite justițiabililor de dreptul menționat [Hotărârea din 25 iulie 2018, Minister for Justice and Equality (Deficiențele sistemului judiciar), C-216/18 PPU, EU:C:2018:586, punctul 50, Hotărârea din 24 iunie 2019, Comisia/Polonia (Independența Curții Supreme), C-619/18, EU:C:2019:531, punctul 47, precum și
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
PPU, EU:C:2018:586, punctul 50, Hotărârea din 24 iunie 2019, Comisia/Polonia (Independența Curții Supreme), C-619/18, EU:C:2019:531, punctul 47, precum și Hotărârea din 5 noiembrie 2019, Comisia/Polonia (Independența instanțelor de drept comun), C-192/18, EU:C:2019:924, punctul 98]. 189 Existența însăși a unui control jurisdicțional efectiv destinat să asigure respectarea dreptului Uniunii este inerentă unui stat de drept [Hotărârea din 27 februarie 2018, Associação Sindical dos Juízes Portugueses, C-64/16, EU:C:2018:117, punctul 36, precum și Hotărârea din 25 iulie 2018, Minister for Justice and Equality (Deficiențele
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
În acest temei și astfel cum prevede articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, revine statelor membre sarcina să prevadă un sistem de căi de atac și de proceduri care să le asigure justițiabililor respectarea dreptului lor la protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii. Principiul protecției jurisdicționale efective a drepturilor conferite justițiabililor de dreptul Uniunii, la care se referă articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, constituie un principiu general al dreptului Uniunii care decurge din
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
1) al doilea paragraf TUE, revine statelor membre sarcina să prevadă un sistem de căi de atac și de proceduri care să le asigure justițiabililor respectarea dreptului lor la protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii. Principiul protecției jurisdicționale efective a drepturilor conferite justițiabililor de dreptul Uniunii, la care se referă articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, constituie un principiu general al dreptului Uniunii care decurge din tradițiile constituționale comune ale statelor membre, care a fost consacrat
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
consecință, orice stat membru trebuie să se asigure că organismele care, în calitate de „instanță“ în sensul definit de dreptul Uniunii, fac parte din sistemul său de căi de atac în domeniile reglementate de dreptul Uniunii îndeplinesc cerințele unei protecții jurisdicționale efective [Hotărârea din 27 februarie 2018, Associação Sindical dos Juízes Portugueses, C-64/16, EU:C:2018:117, punctul 37, precum și Hotărârea din 25 iulie 2018, Minister for Justice and Equality (Deficiențele sistemului judiciar), C-216/18 PPU, EU:C:2018:586, punctul 52]. 192 În ceea ce privește
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
în calitate de „instanțe“, în sensul definit de acest drept, din sistemul român de căi de atac în „domeniile reglementate de dreptul Uniunii“, în sensul articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, ei trebuie să îndeplinească cerințele unei protecții jurisdicționale efective. 194 Or, trebuie amintit că, pentru a garanta că instanțele care pot fi chemate să statueze cu privire la chestiuni legate de aplicarea sau de interpretarea dreptului Uniunii sunt în măsură să asigure protecția jurisdicțională efectivă impusă de această
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
îndeplinească cerințele unei protecții jurisdicționale efective. 194 Or, trebuie amintit că, pentru a garanta că instanțele care pot fi chemate să statueze cu privire la chestiuni legate de aplicarea sau de interpretarea dreptului Uniunii sunt în măsură să asigure protecția jurisdicțională efectivă impusă de această dispoziție, prezervarea independenței acestora este primordială, astfel cum se confirmă la articolul 47 al doilea paragraf din cartă, care menționează accesul la o instanță judecătorească „independentă“ printre cerințele legate de dreptul fundamental la o cale de
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
B. și alții (Numirea judecătorilor la Curtea Supremă - Căi de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctul 115, precum și jurisprudența citată]. 195 Această cerință de independență a instanțelor, care este inerentă activității de judecată, ține de conținutul esențial al dreptului la protecție jurisdicțională efectivă și al dreptului fundamental la un proces echitabil, care are o importanță esențială în calitate de garant al protecției ansamblului drepturilor conferite justițiabililor de dreptul Uniunii și al prezervării valorilor comune ale statelor membre prevăzute la articolul 2 TUE
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
restrânse fără limită. Arată că introducerea certificatului verde a fost realizată în mod ilegal, prin hotărâre a Guvernului, și nu prin lege. Hotărârile Guvernului emise pe durata stării de alertă nu pot fi atacate în mod eficient în justiție, procedura jurisdicțională fiind supusă unor termene lungi. Mai arată că interesul autorităților este să vaccineze populația, vaccinul pentru COVID-19 existând încă din anul 2014. Referitor la art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, arată că, prin Sentința nr. 1.950 din 16
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
o decizie de pensie ale cărei temeinicie și legalitate sunt lăsate la aprecierea unei entități fără personalitate juridică. ... 6. În ceea ce privește art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, susține că sintagma „procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional“ este contrară prevederilor art. 21 alin. (4) din Constituție. În acest sens, arată că textul de lege criticat stabilește că activitatea comisiilor de contestații reprezintă procedură administrativă fără caracter jurisdicțional, însă, în realitate, această procedură are caracter jurisdicțional, deoarece, prin
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
223/2015, susține că sintagma „procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional“ este contrară prevederilor art. 21 alin. (4) din Constituție. În acest sens, arată că textul de lege criticat stabilește că activitatea comisiilor de contestații reprezintă procedură administrativă fără caracter jurisdicțional, însă, în realitate, această procedură are caracter jurisdicțional, deoarece, prin examinarea contestațiilor, comisiile hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale conform art. 98 alin. (1) din lege. Mai mult, în caz de admitere - totală sau parțială
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
fără caracter jurisdicțional“ este contrară prevederilor art. 21 alin. (4) din Constituție. În acest sens, arată că textul de lege criticat stabilește că activitatea comisiilor de contestații reprezintă procedură administrativă fără caracter jurisdicțional, însă, în realitate, această procedură are caracter jurisdicțional, deoarece, prin examinarea contestațiilor, comisiile hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale conform art. 98 alin. (1) din lege. Mai mult, în caz de admitere - totală sau parțială - a contestației, hotărârea comisiei este obligatorie pentru casa
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
1) din lege. Mai mult, în caz de admitere - totală sau parțială - a contestației, hotărârea comisiei este obligatorie pentru casa de pensii sectorială. Or, caracterul obligatoriu al hotărârii comisiei de contestații pentru casa de pensii sectorială impune un conținut eminamente jurisdicțional al activității acesteia, ceea ce contrazice textul art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015. Neconstituționalitatea acestui text de lege reiese mai evident dacă se are în vedere definiția jurisdicției administrative speciale dată de art. 2 alin. (1) lit. e
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
neconstituționalitatea procedurii administrative prealabile reglementate de art. 98 alin. (1) coroborat cu art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015. Astfel, legiuitorul a prevăzut în mod expres prin dispozițiile legale deja enunțate că o astfel de procedură nu are caracter jurisdicțional, iar hotărârile Comisiei de contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sunt supuse controlului instanțelor de judecată. Partea interesată are dreptul de a se adresa instanței de judecată în a cărei rază teritorială își are domiciliul pentru apărarea drepturilor sau intereselor
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
analizeze constituționalitatea acestor dispoziții de lege, așa cum a fost sesizată. Textele de lege criticate au următoarea redactare: – Art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015: „Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional. “ ; ... – Art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015: „Comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații sunt organisme de verificare ce examinează și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale și urmăresc aplicarea corectă a legislației referitoare la pensiile militare de stat ține de însăși esența activității de soluționare a contestației, fără să îi confere caracter de organism jurisdicțional. Dacă s-ar admite această din urmă concluzie, atunci nicio procedură administrativă grațioasă nu ar mai fi posibilă, anulându-se rațiunea instituirii sale. ... 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
de chemare în garanție, cererilor de intervenție, concluziilor scrise, note scrise, în baza punctelor de vedere primite de la structurile de specialitate, în litigiile în care agenția este parte; Propune acțiuni în justiție sau în fața altor organe cu atribuții jurisdicționale, modifică petitul cererilor sau renunță la acestea, inclusiv în căile de atac, cu aprobarea președintelui agenției; Inițiază acţiuni de recuperare a creanţelor, inclusiv prin forme de executare silită şi lichidare judiciară a debitorilor, pe baza situaţiei transmise de Direcţia Economică
REGULAMENT din 1 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258653]