4,083 matches
-
viteza, reușește să urce vreo trei trepte de la sediul SRL-ului. Grederul nu vrea mai multe, degeaba și-a băgat directorul speriat piciorul în accelerație până la ventilator... Totul e o nebunie! Iar Robert Turcescu discută cu Mona Nicolici liniștiți despre jurnalism și viața unei vedete. E de groază! Secretara SRL-ului strigă de la fereastră: “Dom’ director! Dom’ director! Puiuleee...! A venit faxul cu majorările de tarife, prețuri și cu noul sistem de impozitare; are și altitudinea pragului sărăciei...” Apropo, continuă Haralampy
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
în fapt în anii ’80 și reluate, în anumite cazuri, după 20 de ani - a apărut de curînd, sub semnătura lui Zoltán Rostás, la Editura Paideia. Sociolog pasionat de istoria orală, șef al Catedrei de Antropologie Culturală de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, Rostás continuă cu această Sală luminoasă un proiect început cu ceva timp în urmă prin volumul de dialoguri H.H. Stahl (Monografia ca utopie, 2000) - și anume o istorie informală, după 50 de ani
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
Șerban Foarță, Gabriel Liiceanu, Mircea Mihăieș, Andrei Pleșu, Cristian Tudor Popescu, Călugărul Savatie (Ștefan Baștovoi), Petre Stoica, Mihai Șora, Pavel Șușară, Cornel Ungureanu, Vlad Zografi. Sînt intelectuali veniți din zone diferite ale culturii (proză, poezie, critică literară, arte plastice, teatru, jurnalism, filozofie), fiecare cu stilul său inconfundabil și propria sa experiență de viață. Talentul lui Robert Șerban este acela de a fi știut să deschidă apetitul pentru comunicare al invitaților săi. Indiferent dacă pretextul discuției este unul conjunctural (lansarea unei cărți
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
relativ recent produs de un tânăr de "20 de ani" care furase mașina tatălui. Știrea-vorbe-puse-în-gură! O altă categorie de știri sunt acelea predominat sportive (Antena 1, ProTv, TvSport) rezultate din cea mai dezastruoasă întrebare posibilă, interzisă în toate cursurile de jurnalism, căci induce răspunsul: "Nu-i așa că...?" De fapt, ziariștii sportivi inventează știri pe bandă rulantă folosindu-se de zvonuri, speculând prostia și orgoliul fotbaliștilor, a antrenorilor și, evident, a președinților de club (căci, în principal, despre ei e vorba), provocându
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
muzicii. Cât despre meseriile posibile după absolvire, fiecare se va adapta din mers practicilor radiofonice, de televiziune, editoriale, din învățământ sau cercetare. Cum e în alte locuri? În Germania bunăoară, Academia de Muzică și Teatru din München propune cursuri de jurnalism muzical radiofonic, apoi am găsit doar la Karlsruhe un alt curs care oferă o diplomă în "Rundfunk-Musikjournalismus". Studenții (optând pentru orientarea academică sau pop) sunt antrenați în radiofonia de tip tradițional sau Internetradio / Web TV. Cât despre Statele Unite, "College Radio
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
de educație, obișnuind adolescenți încă de la vârsta de 15 ani să lucreze într-un post radiofonic, eventual avansând ulterior. Într-o anchetă lansată de Centrul de carieră de la Berkeley (accesibilă pe Internet), un intervievat afirmă: "nu cunosc pe nimeni în jurnalismul muzical care să fi urmat cursurile unei școli de jurnalism spre a se pregăti pentru această carieră." Ancheta citată continuă să enumere provocările principale pentru cel ce susține o rubrică muzicală radiofonică: vor câștiga cei cu un stil concis, pregnant
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
să lucreze într-un post radiofonic, eventual avansând ulterior. Într-o anchetă lansată de Centrul de carieră de la Berkeley (accesibilă pe Internet), un intervievat afirmă: "nu cunosc pe nimeni în jurnalismul muzical care să fi urmat cursurile unei școli de jurnalism spre a se pregăti pentru această carieră." Ancheta citată continuă să enumere provocările principale pentru cel ce susține o rubrică muzicală radiofonică: vor câștiga cei cu un stil concis, pregnant, cu un vocabular restrâns care să se adreseze unei largi
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
Bondrea și Fundația "România de mâine", neo/criptocomuniștii care ne conduc ("începem să credem că viața fără ei e o utopie"), guvernanții demagogi, incapabili, needucați, fără prestanță, fără caracter, prezenți tot timpul la emisiuni TV și care fac alianțe imposibile, jurnalismul făcut prost: când didactic, când satiric, talk-show-urile făcute doar pentru spectacol, dialogul fără respect, între indivizi de convingeri și obediențe ireconciliabile, cei care scriau kilometrice dedicații de absurd devotament pentru soții Ceaușescu, cei care după "89 se dau dizidenți comuniști
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
este însă interviu, iar stilul meu nu este cel al imprecației verbale. Prefer nuanțele, specifice analizei istorico-politice, mai ales într-un asemenea dialog. Așa-numitele omisiuni din seria (virtual infinită) a posibilelor întrebări, din punctul meu de vedere, aparțin registrului jurnalismului investigativ. Senzaționalul și interviul agresiv nu sînt instrumentele de lucru ale politologului. Concluziile analizelor mele despre tranziția din România vor apărea în volumul meu de autor, Democracy - Romanian-style: Parties, Personalities, Ideologies, la care lucrez în prezent. Am încercat să-i
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
autor contemporan ilustru, panorama noilor apariții editoriale, pe genuri) suportă ameliorări și diversificări. Cititorii au dorit mai mult spațiu pentru prezentarea cărților de poezie și eseuri (pînă acum precumpăneau romanele, biografiile, memorialistica). Au sugerat introducerea și a altor forme de jurnalism literar, mai vioaie: pornind de la o carte lansată de curînd - dezbaterea unei teme, din diferite unghiuri și cu opinii diverse. Sau o anchetă în jurul unui autor mai puțin cunoscut. Au vrut mai mult spirit critic și mai puțină complezență în
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
Filosofie, tatăl mimează îngrijorarea "folosului" viitor, iar cînd acesta (ilegalist și el) îl anunță că e publicist la România liberă, medicul îi temperează entuziasmul cu o vorbă din Clemenceau: "Le journalisme mčne ŕ tout ŕ condition d�en sortir". Din jurnalism fiul iese tîrziu, după vîrsta de 40 de ani, intrînd de-a dreptul în proză prin nuvelele din Vîrstele tinereții (1967). În mitologia lumii literare, în contul lui Paul Georgescu figurează și o condamnare la moarte în timpul regimului antonescian. Rămîne
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
diferite și poate pe nedrept, dezavantajată. Comentatorilor de poezie nu le rămâne atunci decât fie să se arate mai indulgenți, fie să analizeze extrem de nuanțat. Cum citim poezia contemporană basarabeană rămâne însă o problemă, deocamdată, nerezolvată. Nicolae Popa, licențiat în jurnalism și redactor-șef al revistei Basarabia, a primit pentru al treilea volum de poezie, Lunaticul nopții scitice (Cartier, 1995), pe lângă Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova și pe cel al USR. Iar Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit (Arc, 2001
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
încă vie a unui destin care i-a marcat chiar și pe aceia care au încercat să i se sustragă. Astăzi - o memorie mai compactă, aspirând spre univocitate, aplicată realității celei mai apropiate. Este mai presus de orice demonstrație că jurnalismul Țiței Chiper era unul dăruit, un talant pe care l-a îmbogățit prin pasiunea și eforturile sale. Ar fi fost o reală pierdere dacă interviurile ei ar fi rămas în umbră.
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
a cerși compasiune față de Germania, cum obișnuiau odinioară s-o facă ziarele pretins filogermane. Iar, în plus, se numără printre rarele ziare care au curajul de a nu fi necondiționat filofranceze. în problema evreiască ŤCalendarulť acționează cu toate metodele unui jurnalism experimentat, de la subtilă ironie la violente amenințări. Colectivul redacțional este de foarte bună calitate și luat în serios de toți adversarii. Dacă vom sprijini, așadar, acest ziar la fel cum sunt sprijinite cele similare din străinătate vom acționa în beneficiul
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
politici de la noi ("niște ignoranți absoluți care își dau cu părerea în toate"), Toader Paleologu și-a strîns într-un volum o parte dintre editorialele publicate în cotidianul "Ziua", în anul 2004. Aceste texte reprezintă, practic, debutul tînărului universitar în jurnalismul politic. Chiar dacă experiența publicistică a autorului nu este foarte întinsă, lectura volumului De la Karl Marx la stenograme permite creionarea destul de sigură a unui portret al editorialistului Toader Paleologu. Din capul locului se poate vorbi de doi comentatori politici, posesori ai
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
felul în care sînt descrise tradițiile iudaice. În cele ce urmează, excludem din discuție textele dogmatice sau propagandistice, pentru a ne opri asupra discursului jurnalistic: cel mai potrivit indicator al mentalităților, stereotipurilor, tendințelor generale dintr-un anumit moment istoric. În jurnalism, fiecare dintre cele două tendințe pomenite se poate asocia cu strategii caracteristice de captare a cititorului: sublinierea diferențelor dintre religii amplifică latura spectaculoasă, inedită, pitorească a articolului de ziar; atenuarea diferențelor, în schimb, sporește gradul de accesibilitate al textului și
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
parte a planetei prin două oceane o justifică în bună măsură: pentru ei știrile descresc în importanță pe măsură ce locul la care se referă este mai îndepărtat. O idee asemănătoare au încercat să inculce ziariștilor români cei cîțiva profesori americani de jurnalism care ne-au vizitat după Revoluție. Dar România nu e numai o țară mică, dar e și una fără pondere în Europa și în lume. A grada știrile în funcție de învecinarea obiectului lor cu noi ar fi o dovadă de orgoliu
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
de tranziție, un lung și aberant rechizitoriu la adresa presei, vinovată, cred autorii, de a fi ocupat segmentul de interes al opiniei publice care ar fi trebuit dedicat exclusiv specialiștilor în științe politice. În viziunea lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu, „jurnalismul postdecembrist evită evaluările pe criterii vizibile de competență parlamentară” și se ocupă exclusiv de cîteva „șabloane gazetărești” precum: „traficul de influență, corupția, bunăstarea afișată în contradicție cu electoratul pauper, volumul spațiului locativ, relațiile afectuoase cu structurile mafiote” (pentru întreaga discuție
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
nici măcar ca ieri. Totul pentru simplul fapt că am alte haine, că nu mai calc în același loc în care am călcat înainte, că am părul prins altfel, în fine, pentru că am alt program, pentru că spun alte propoziții și studiez jurnalism. Anul ăsta, școlar, vreau să zic, pentru că asta înseamnă pentru mine anul, am scris „Șefa și autobuzul" și am avut cel mai groaznic început de an. Fie ce-o fi, am zis. Oricum ar fi fost așa cum ar fi trebuit
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
din partea Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Craiova, „pentru întreaga activitate culturală pusă în slujba scriitorilor români“, înmânată de Gabriel Coșoveanu, președintele Filialei. Diploma de Excelență din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România ( cu mențiunea : „ drept recunoștință pentru o carieră profesională în jurnalism, literatură, cercetare, mediu academic, susținută la cel mai înalt nivel. Competența, dăruirea, profunzimea și harul, puse în slujba unor idealuri, constituie o pildă pentru toate generațiile ” ) , a fost înmânată personal de către președintele UZP, Doru Dinu Glăvan, care, în intervenția sa
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
opțiunii acestuia, legitimația de membru al Uniunii, semn al prețuirii și respectului reciproc. De asemenea lui Florea Firan i-a fost acordată Diploma de Onoare din partea Asociației Române de Istorie a Presei (ARIP), „pentru contribuția adusă la cercetarea și dezvoltarea jurnalismului cultural din România“, de către prof. univ. dr. Ilie Rad; Diplomă de Onoare din partea Revistei „Ramuri “ din Craiova etc. După Gala Premiilor „Scrisul Românesc“ acordate autorilor-colaboratori fideli și Premiul de Debut în volum la poezie și proză a urmat Lansarea de
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
Cu o zi în urmă, în sala de conferințe P24 de la Universitatea Europei de Sud-Est „Lumină”(UESEL), a avut loc lansarea Clubului de jurnalism Lumină, o șansă pentru studenții cu aptitudini jurnalistice de a se afirma, dar și o modalitate de a cunoaște mai bine presa românească și internațională și, în același timp, de promovare a imaginii Universității Lumină, care dispune de un campus
Lansarea „Clubului de jurnalism Lumina” [Corola-blog/BlogPost/93830_a_95122]
-
pentru Google și You Tube Cristinel Calmus, web design Dimitris Intzidis , o întâlnire sau reîntâlnire cu muzică populară românească, Maria Tănase, Tudor Gheorghe, Tarkan, George Strait, Grupul folk Atlantis și cu mărturii din activitatea jurnalistică. Ioan Iacob, inițiatorul Clubului de jurnalism Lumină, a anunțat și inițiativa înființării Grupului folk SPECTRUM al Universității Europei de Sud-Est Lumină. La finalul manifestării Red. șef al Jurnalului Bucureștiului a menționat că la Cenaclul literar MARIN PREDA din 12 noiembrie (pentru care a fost lansată invitația
Lansarea „Clubului de jurnalism Lumina” [Corola-blog/BlogPost/93830_a_95122]
-
apărută în peisajul academic ieșean acum 25 de ani. Universitatea nu ar trebui să fie pizmuită de UMF Iași, de exemplu, pentru că este o instituție relativ mică, cu doar o facultate de medicină și una de științe ale comunicării și jurnalism. Cu toate acestea, studenții de la UMF vin în laboratoarele de la Apollonia pentru a profita de aparatura de excepție, de ultimă oră, de aici, precum și de condițiile superioare de cercetare pe care spațiile și dotările din str. Păcurari le oferă studenților
PARATRĂSNET SÂNGE CALD DE APOLLONIA [Corola-blog/BlogPost/93808_a_95100]
-
voluntariat? Ecaterina CÂMPEAN: Momentan, staff-ul Radio ProDiaspora este format din 37 de redactori și 7 colaboratori. Echipa Radio Pro Diaspora este alcătuită din români pasionați de ideea de a face ceva pentru diaspora, unii dintre ei cu experiență în jurnalism, dar cei mai mulți fără. Efortul lor este unul voluntar, activitatea lor nu este remunerată. Printre realizatori se numără absolvenți de Conservator, interpreți de muzică folk, populară, country modern, precum și ziariști, scriitori, profesori, dar și oameni cu meserii obișnuite. Fiind un radio
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]