3,080 matches
-
Operațiunea Rabla a demarat în trombă" (stiri.kappa.ro) etc. Desigur, textul legislativ pe care se bazează comentariile jurnalistice nu cuprinde termenul rablă; titlul său exact este "Programul de stimulare a înnoirii Parcului național auto". Trebuie să admitem că inovația jurnalistică are mari avantaje în ceea ce privește scurtimea și transparența: cuvîntul-cheie rablă trezește interesul cititorului în mod mult mai concret decît o fac perifrazele din jargonul birocratic. În rest, comentariile jurnaliste alternează epitetul depreciativ cu sintagme descriptive neutre ("autoturismul vechi", "mașina uzată"). Publicitatea
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
Virgil Măgureanu, din cauză că era convinsă că "profesorul" nu diferea de reprezentanții fostei Securități. Or, pentru cine mai cunoștea asemenea lucruri, să pui pe o asemenea listă numele Monicăi Lovinescu și al lui Virgil Ierunca e fie o dovadă de tîmpenie jurnalistică, fie o provocare, fie, mai probabil, un simptom că lista a fost alcătuită mecanic, pe principiul copy and paste. Se mai găsesc pe această listă și nume de ziariști care n-au împlinit 30 de ani și care n-ar
Liste cu presupuși by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10443_a_11768]
-
să indice o preferință puternică pentru formula leu greu - și nici nu mă gîndeam atunci că uzul va evolua în cu totul altă direcție, alegînd o soluție pe care nici nu o întrevedeam. Între timp, între oficialul lei noi și jurnalisticul lei grei, vorbitorii par să fi ales... ronii! Acronimul oficial și internațional (RON = Romanian New Leu, înlocuind pe ROL = Romanian Leu) a fost adoptat surprinzător de repede în uzul cotidian, primind chiar desinență de plural și apărînd deja în scris
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
RON este o formă netransparentă, artificială, care nu părea aptă să substituie un cuvînt vechi, înrădăcinat, ca leu. Posibilele obstacole nu par totuși să fi contat. e deja o formă populară, pe care a început să o folosească și limbajul jurnalistic, în stilul colocvial: "salvamarul nu vrea să fie furat de ronii binemeritatei amenzi pe care o va aplica necruțător contravenientului" (România liberă, 16.05.2006). Uneori, în același text putem întîlni atît acronimul oficial - scris cu majuscule și invariabil -, cît
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
întrebare grave). Întâi de toate, pentru că ne-am pomenit dintr-odată că are o aprofundare într-un domeniu complicat și complex - acela al medicinii. De unde o fi dobândit-o? Cine să-i fie mentorii? Sau este autodidact? Apoi, pentru că ancheta jurnalistică, chiar dacă la noi este departe de a fi atât de riguros codificată precum ”Investigative Reporting” nord-american, cere, pentru a ajunge la informațiile de interes public pe care unii doresc să le țină ascunse - cum spun jurnaliștii americani - o adevărată abilitate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
zilei de 24 august, ar rezulta că, de obicei, sursele au fost acelea care l-au contactat, nu el le-a descoperit și le-a convins să vorbească. Până aici, nimic suspect. În răstimpul necesar colectării informației într-o investigare jurnalistică, se întâmplă destul de des ca unii oameni, din diferite motive, să se propună drept surse. Numai că jurnaliștii experimentați (americani) deveniți teoreticieni ai presei, dezvoltă o întreagă discuție legată de legăturile pe care jurnalistul de investigare ar trebui să le
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
o criză de identitate profesională de care nu este conștient. Chestiunea cea mai tulburătoare însă care decurge din această ofensivă totală tolontaniană împotriva sistemului medical, este aceasta. Vrem să credem că, fără să-și dea seama, nu atât demersul lui jurnalistic în sine - căci gravele probleme ale sistemului de sănătate sunt cât se poate de adevărate - cât ura cu care îl pune în aplicare, se înscrie în logica unei strategii kagebiste prea bine știute. O strategie care vorbește despre sădirea treptată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
a viitorului” a obținut locul I la Concursul Internațional „Stelele Științei-2013”. Un alt proiect de maximă actualitate este „Viața pe ISS” („International Space Station”) - lucrare premiată cu locul II la CISS-2013, asupra căreia ne vom opri și noi în demersul jurnalistic. ISS se referă la Stația Spațială Internațională care are scopul de a studia efectele gravitației asupra organismului în spațiul cosmic și menținerea vieții. La acest proiect planetar s-a alăturat și colectivul CN „Al. I. Cuza”, îndrumătorul și „motorul” activităților
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
din sat, iar capelele mortuare ale parohiilor bucureștene menționate nu dispun de săli de masă. În plus, se menționează în comunicatul Patriarhiei Române, „doamna Adriana Stere a încercat să convingă autoritățile de sănătate publică să se implice în propriul demers jurnalistic și chiar să sugereze declarații amenințătoare la adresa Bisericii din partea acestora”. Patriarhia Română a decis să îi retragă acreditarea jurnalistei, deoarece a încălcat în mod repetat normele de bun simț în relație cu reprezentanții Bisericii și nici nu se află la
Două evenimente care ridică noi semne de întrebare cu privire la deontologia jurnalistei Adriana Stere, de la Ştirile Pro TV [Corola-blog/BlogPost/94303_a_95595]
-
interesul publicului, orientându-l către reconsiderarea virtuților actului cultural autentic. Ajuns la cea de a IX-a ediție, „Punți de lumină” este un astfel de proiect: profesionalismul, ambiția, rigoarea, exersate în timp și dublate de o îndelungată și prodigioasă experiență jurnalistică, au scos-o, definitiv, pe autoare din „banca debutanților”, atât în calitatea ei de promotor, cât și în aceea de manager de proiect. Evenimentul, la debutul căruia a fost prezent viceprimarul municipiului Târgu-Mureș, Claudiu Maior, a avut loc vineri, 2
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
are loc Off Air Iași, printre invitații conferinței se numără Răzvan Baciu - Fondator Compania de Online, Călin Biriș - Manager marketing trilulilu și zonga, Mihai Holhoș - Doză de Hâș, Magor Csibi - Director de program WWF în România și Coordonator al platformei jurnalistice Think Outside The Box, Lucian Mândruța - Director de creație la grupul Mediafax, Cristian Manafu - Trainer. Invitații de duminică, 14 aprilie 2013, ce vor vorbi pe calea video oferind informații prețioase despre domeniul pe care îl reprezintă cu succes: Creative Monkeyz
CONCURS: Castiga 2 invitatii la Off Air Iasi [Corola-blog/BlogPost/94645_a_95937]
-
Baciu - Fondator Compania de Online Călin Biriș - Manager marketing www.trilulilu.ro și www.zonga.ro Mihai Holhoș - Cel ce oferă Doză de Hâș pe Youtube și Facebook Magor Csibi - Director de program WWF în România și Coordonator al platformei jurnalistice Think Outside The Box Lucian Mândruța - Director de creație la grupul Mediafax, www.lucianmindruta.com Cristian Manafu - Trainer, Organizator evenimente, http://www.manafu.ro/ Invitații de duminică, 14 aprilie 2013, ce vor vorbi pe calea video oferind informații prețioase despre
Off Air la Iasi pe 13 si 14 aprilie [Corola-blog/BlogPost/94661_a_95953]
-
Iuga Christian Haller s-a născut la 28 februarie 1943 la Brugg, Aargau. Absolvent al Facultății de Zoologie la Universitatea Basel. Vreme de opt ani conduce departamentul de studii sociale la Institutul Gottlieb Duttweiler din Zürich. Desfășoară o susținută activitate jurnalistică la Aargauer Zeitung. A publicat romanele Strandgut, Der Brief ans Meer, povestiri, piese de teatru, poezie etc. Trăiește la Laufenburg, Elveția. Romanul Muzica înghițită reînvie în paginile sale o lume demult apusă, acea lume elegantă, cultivată, care i-a adus
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
și de proiectul numit “Dilema”, cu Pleșu director, cu nume mari și cu prieteni în trupă, cu Radu Cosașu, cu Tita Chiper-Ivasiuc, cu Mircea Vasilescu, Magdalena Boiangiu, cu foști colegi de-ai mei de facultate, cu minți sclipitoare și vînă jurnalistică. Îl văd pe Andrei Dinescu cocoțat pe scenă, în costum cu papion, serios, cu vioara în mînă, un băiețel de poate opt ani, emoționat, deliciul serii. Astăzi dă concerte cu trupa lui la Club A, la sala Radio... Am stat
După ziua de miercuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13195_a_14520]
-
rapidă simplificare și eliberare. Contextele în care cuvîntul e folosit cu acest sens sînt ironice: “Toți sînt niște fraieri, dar trebuie bifat și dreptul lor de a-și da cu părerea” (Evenimentul zilei, 3345, 2003, 1). În discursul politic și jurnalistic, apar adesea acuzații pentru ceea ce se consideră a fi o simplă bifare: reformele „sunt făcute pe jumătate, pentru a se mai bifa un articol de pe listă” (urr.ro). Bifatul e periculos în măsura în care substituie acțiuni mai substanțiale: „Acest stil de a
Bifarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13241_a_14566]
-
al noțiunilor de sărăcie / bogăție. Poate că acum e momentul cel mai potrivit (în tradiția cronicii de Crăciun sămănătoriste, menținută de episoadele caritabile de sezon ale serialelor de televiziune), chiar dacă în cele ce urmează subiectul va fi doar schițat. Limbajul jurnalistic, cel politic, registrul colocvial nu pot să evite o temă permanentă și - la noi - resimțită ca foarte acută. În principiu, ar merita văzut care sînt conotațiile afective și judecățile evaluative pe care se bazează în discursul public actual selecția termenilor
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]
-
participant conțin de cîteva ori cuvîntul socoată, însoțite de mai multe trăsături bănățene („fruncea”, „io mi-s”, „țațe felurile”, „aș putea givăni...” - Ciberplai 8.04.2003). În contextele moderne, socoată contrastează (adesea intenționat) cu limbajul jocurilor pe calculator, cu cel jurnalistic său politic: „Dacă nu greșesc cumva la socoată, șunt 81 de combinații posibile” (computergames.ro); „M-am gîndit că țara e săracă și n-are bani. Ce-ar fi să socotim ce se cheltuiește. Am facut o socoată cu personalul
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
în fum de țigară violetă// prefer poezia tăcută fîlfîitul foilor de ceapă și trosnetul/ cojii de pîine însoțit de monologul amurgului” (Menuet, 3). În chip caracteristic, orizontul perioadei postdecembriste apare întunecat de fariseism și impostură, în accente de sarcasm aproape jurnalistic, precum o complinire firească a delicateței visătoare. Ne aducem aminte cu emoție de acele zile fierbinți, cînd, cu elan încă tineresc, alăctuiam alături de Petre Stoica și Barbu Cioculescu Dreptatea literară, expresia unor idealuri ce s-au văzut crunt înșelate... Ecoul
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
-a, 1948): „examene și paraexamene, legi și paralegi, ordine și paraordine, rapoarte și pararapoarte, regulamente și pararegulamente, statistici și parastatistici, taxe și parataxe, vizite și paravizite etc.”. Structura expresivă familiară este încă în uz și îi putem găsi ușor atestări jurnalistice recente: “Nu s-au lăsat nici morți. Procese și paraprocese la care alții ar fi renunțat” (EZ 2308, 2000, 1); “Au început procese și paraprocese, care de care mai șocante și soluționate mai halucinant” (EZ 27.04.2002); „după discuții
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
e slab. Dacă jurnalistul român nu va avea conștiință, nu va învăța să spună nu, nu va invoca clauze de conștiință, nu va refuza să scrie la un moment dat, făcând chiar greve în redacție atunci când îi sunt interzise materialele jurnalistice, degeaba... Indiferent cum va fi presa, fărâmițată sau construită pe trei, patru blocuri ștrusturi de presă - n.n.ț lucrurile vor derapa. Cheia e în a avea un jurnalist responsabil." l Editorialul revistei TIMPUL, nr. 1, este semnat de Gabriela Gavril
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
este că generația tânără propune o întoarcere la naturalism, ceea ce mi se pare un pas înapoi, dacă nu doi, dacă nu o eternitate... Dacă critici de teatru ar privi profesia lor într-o minimă perspectivă, refuzând, pe cât se poate, condiția jurnalistică a cronicii de spectacol, dacă ar proiecta activitatea lor într-o viitoare carte, poate că ar reuși să depășească fragilitatea speciei. Dacă citești astăzi Oglinda spartă de Marian Popescu sau Șah la regizor de Cristina Modreanu îți dai seama ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
articolele sale, astfel cum le-a grupat în volum, ni se impun ca expresii ale unei viziuni armonizate. Nu-l voi urma pe autor în îndemnul pe care ni-l face, în "Argument", de a-i considera textele simple "exerciții jurnalistice". Cititor vechi al său, sunt avertizat că autominimalizarea este la C. Stănescu un procedeu al ironiei. Spunând că textele sale sunt numai "exerciții" ne trimite cu gândul la felul cum își prezintă produsele alți confrați, umflându-se în pene pentru
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
alții nu și le fac, deși ar avea motive, cel puțin tot atâtea cât C. Stănescu. Fiindcă, la urma urmei, numai el a trecut pe la "ziarele partidului unic", numai el este azi produsul acelor adevărate pepiniere de cadre (nu doar jurnalistice) cum erau socotite, în epocă, redacțiile "Scânteii", "Scânteii tineretului" (cu anexa SLAST), "Flacării", "Vieții studențești"? Nu de acolo au descins în presa postdecembristă atâția dintre faimoșii noștri actuali formatori de opinie, cenzori neînduplecați ai moravurilor politice și de orice fel
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
interioare impresionante. Mioara Avram știa tot, citise tot, își amintea tot: o mare putere de muncă se unea cu o curiozitate tinerească pentru cele mai diverse manifestări lingvistice ale prezentului - de la argou la limba de lemn, la anglicisme, la creațiile jurnalistice recente. Despre biblioteca sa mentală fabuloasă circulau multe povestioare ilustrative: într-adevăr, era suficient ca un tînăr cercetător să-și expună o idee, pentru a primi, din memorie, indicațiile bibliografice necesare - desigur cu anul de apariție, uneori și cu numărul
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
investigație și desanturile fotografilor aduc probe zdrobitoare că baronul cutare, ce reprezintă partidul cu pricina, a furat, a înșelat, a șantajat, a umilit, a deturnat, a bătut și, uneori, chiar a omorât (la volanul mașinii sau plătind ciomăgari). O treabă jurnalistică făcută ca la carte, veți spune. Ei bine, nu. Pentru că în graba de-a înghiți fulminantele dezvăluiri, ai trecut peste pagina doi. Revii asupra ei când mai răsfoiești o dată ziarul, sperând să dai de-un chilipir la mica publicitate " și
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]