1,003 matches
-
să o pună în aplicare pe de o parte, iar pe de altă parte, de cei cărora legea li se adresează, le este destinată justițiabililor. Dacă primii trebuie să aibă aptitudinea de a sluji legea, nu de a o îngenunchea, justițiabilii trebuie să înțeleagă că e foarte posibil ca legea să nu îngăduie o soluție pozitivă (în sensul de soluție favorabilă lor) într-un anumit caz particular.<footnote idem, p. 173 footnote> În legătură cu aptitudinea funcționarilor publici de a „gestiona” legea, în
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
de profesioniști (profesii liberale) cum ar fi avocații, notarii, medicii, arhitecții etc. În ceea ce îi privește pe avocați, trebuie distins între avocați în calitate de membrii ai baroului, în baza căreia sunt abilitați să exercite profesia de avocat, să acorde asistență juridică justițiabililor și avocații aleși în organele de conducere ale baroului deoarece în înțelesul legii care le reglementează activitatea doar ultima categorie poate fi subiect activ al infracțiunii de serviciu. Un alt argument că avocații pledanți nu pot fi incluși în categoria
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
nu poate fi în contradicție cu prevederile Constituției României, atât timp cât urmărește s�� asigure bună funcționare a instalațiilor cu grad de pericol în exploatare și prin această apară viață și integritatea cetățenilor. Exprimându-și opinia, instanța apreciază că unii învinuiți sau justițiabili invocă neconstituționalitatea unor legi sau a unor texte de lege cu gândul că societatea noastră și statul român au pășit pe calea democrației și că unele legi sau texte de legi nu ar mai corespunde în raport cu Constituția noastră democrată. În
DECIZIE nr. 269*) din 19 iunie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. 2 lit b) din Decretul nr. 400/1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, întărirea ordinii şi disciplinei în munca în unităţile cu foc continuu sau care au instalaţii cu grad ridicat de pericol în exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118325_a_119654]
-
Superior al Magistraturii, efectuează controlul prin inspectori generali sau prin procurori detasati în Direcția relații cu Ministerul Public și coordonarea strategiei antiinfractionale din cadrul Ministerului Justiției. Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competența parchetelor, precum și prin aprecierea asupra activității, pregătirii și aptitudinilor profesionale ale procurorilor. Ministrul justiției poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție informări asupra activității parchetelor și
LEGE nr. 142 din 24 iulie 1997 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117839_a_119168]
-
de legiuitor. Se mai arată că taxa de timbru este o modalitate de acoperire a cheltuielilor pe care le implică serviciul public al justiției. Se precizează, de asemenea, ca, avansând prin plata taxei de timbru o parte din aceste cheltuieli, justițiabilul o poate recupera de la partea care cade în pretenții. Sunt evocate și alte argumente aduse în decizii ale Curții, si anume ca, potrivit art. 53 alin. (1) din Constituție, cetățenii au obligația să contribuie prin impozite și taxe la cheltuielile
DECIZIE nr. 211 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată şi modificată prin Legea nr. 106/1995 şi ulterior modificată şi completată prin Legea nr. 123/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127292_a_128621]
-
acestei Curți s-a statuat, în mod constant, în sensul că accesul liber la justiție nu înseamnă și gratuitatea acestuia. Art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, nefiind așadar interzis că legea să prevadă că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel, în procesul civil contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1
DECIZIE nr. 211 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată şi modificată prin Legea nr. 106/1995 şi ulterior modificată şi completată prin Legea nr. 123/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127292_a_128621]
-
nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, nefiind așadar interzis că legea să prevadă că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel, în procesul civil contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, de la partea care cade în pretenții. Prin urmare, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile
DECIZIE nr. 211 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 3 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată şi modificată prin Legea nr. 106/1995 şi ulterior modificată şi completată prin Legea nr. 123/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127292_a_128621]
-
acesteia s-a statuat, în mod constant, că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit. Art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de
DECIZIE nr. 198 din 23 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126580_a_127909]
-
cazurile gratuit. Art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, de la partea care cade în pretenții. Prin urmare, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile
DECIZIE nr. 198 din 23 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126580_a_127909]
-
urmare, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile existând numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire în parte a cheltuielilor pe care le implică serviciul public al justiției. Potrivit legii, contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată de la partea care cade în pretenții. Cu privire la susținerile conform cărora taxele de timbru percepute în temeiul textelor legale criticate "descurajează activitatea creativă" și "subminează economia națională", încălcând astfel art. 134
DECIZIE nr. 226 din 7 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127125_a_128454]
-
21 din Constituție. Se apreciază că în această situație devin aplicabile prevederile art. 150 din legea fundamentală. În legătură cu exceptia, instanța opinează că art. 11 din Legea nr. 146/1997 nu contravine art. 21 din Constituție, "fiind legal și normal că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora". Se mai arată că excepțiile de la regulă timbrării acțiunilor în justiție sunt posibile numai în situațiile stabilite de lege. În conformitate cu prevederile art. 24
DECIZIE nr. 30 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124066_a_125395]
-
pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime", dar aceasta nu înseamnă că accesul la justiție trebuie să fie considerat gratuit. Art. 21 din Constituție nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind legal și normal că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Prin urmare, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este
DECIZIE nr. 30 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124066_a_125395]
-
regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire, în parte, a cheltuielilor pe care le implică serviciul public al justiției. Potrivit legii, contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată de la partea care cade în pretenții. De altfel, în cauză, având în vedere modicitatea sumei stabilite că taxa de timbru pentru exercitarea caii de atac, nu s-ar putea susține
DECIZIE nr. 30 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124066_a_125395]
-
toți", trebuind să se respingă existența oricăror privilegii și discriminări, astfel încât cetățenii să poată beneficia de aceleași căi de atac și de aceeași procedură în cauze similare. Astfel, este greu de susținut, potrivit opiniei instanței, că legea asigura "egalitatea șanselor" justițiabililor, "atâta timp cât o categorie dintre aceștia este exclusă de la posibilitatea folosirii acelorași căi de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanța de fond, pe care le au toți ceilalți". În sprijinul opiniei sale instanță de judecată invocă Decizia nr. 60/1993 a
DECIZIE nr. 16 din 9 februarie 1999 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), ale art. 361 lit. c) şi ale art. 385^1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123599_a_124928]
-
regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire, în parte, a cheltuielilor pe care le implică serviciul public al justiției. Potrivit legii, contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată de la partea care cade în pretenții. Cu privire la susținerile conform cărora taxele de timbru percepute în temeiul textului criticat "descurajează activitatea creativă" și "subminează economia națională", încălcând astfel prevederile art. 134
DECIZIE nr. 55 din 13 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124439_a_125768]
-
garantate de Stat, conform art. 13 din legea contabilității publice. Articolul 31 În județe funcțiunea de casier al Casei va fi îndeplinită de către administratorii financiari, sau prin delegațiune specială de către unul din șefii de secție din administrațiunea financiară, ei fiind justițiabili de Curtea de conturi pentru aceste operațiuni. Această însărcinare este obligatorie și gratuită. Consiliul de administrație al Casei funcționarilor le va putea da, însă cînd fondurile vor permite, cate o diurnă proporțională cu operațiunile și care în nici un caz nu
LEGE nr. 4.090 din 27 mai 1913 pentru înfiinţarea Casei funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128903_a_130232]
-
de valorificare a bunurilor confiscate și de încasare de penalități, ca urmare a executării hotărârilor judecătorești. (2) La acordarea stimulentelor se vor avea în vedere și rezultatele activității profesionale a executorului judecătoresc, comportamentul acestuia la serviciu și în relațiile cu justițiabilii, modul și termenele în care își executa obligațiile de serviciu, raporturile cu conducerea instanței și cu judecătorul delegat, precum și orice alte elemente de natura sa caracterizeze persoana și prestațiile executorului judecătoresc. Articolul 3 (1) Acordarea stimulentelor se face trimestrial, la
REGULAMENT nr. 1.253/C/V.S. din 15 iulie 1998 privind modul de constituire, de evidenţiere şi de folosire a fondului de 15% pentru stimularea executorilor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121705_a_123034]
-
Capitolul 1 Dispozițiuni generale Articolul 1 Avocatură în R.P.R. are sarcina de a apăra interesele justițiabililor potrivit adevărului material și după principiile legalității socialiste. Articolul 2 Numai mebrii Colegiilor de avocați pot exercita profesiunea de avocat. Articolul 3 Colegiile de avocați funcționează în Capitalele de județ și sînt puse sub îndrumarea și controlul Ministerului Justiției. Ele
DECRET nr. 39 din 13 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130167_a_131496]
-
cu o vechime de cel putin 5 ani, sînt scutiți de obligațiunea stagiului și a examenului de definitivare. Articolul 16 În scopul asigurării dreptului la muncă și pentru o bună funcționare a justiției legată de folosirea dreptului de apărare a justițiabililor, ministrul justiției va putea stabili prin decizie numărul de avocați definitivi și stagiari pentru fiecare Colegiu sau localitate. Acest număr va putea fi modificat prin decizia ministrului justiției, oridecateori necesitatea va cere. Articolul 17 Dacă prin modificare, se va micșora
DECRET nr. 39 din 13 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130167_a_131496]
-
înființa de colegiile de avocați în toate localitățile în care funcționează instanțe judecătorești. Numărul birourilor colective de avocatură, reședință lor și numărul avocaților fiecărui birou se stabilesc de Consiliul Colegiului respectiv, ținându-se seama de numărul locuitorilor și de nevoile justițiabililor. Articolul 22 Birourile colective de avocatură au personalitate juridică. Organizarea și funcționarea lor va fi reglementată prin decizia ministrului justiției. Ele vor fi conduse de directori desemnați de Consiliul Colegiului. Pentru birouri cu mai mult de 20 de avocați, Consiliul
DECRET nr. 39 din 13 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130167_a_131496]
-
cu mai mult de 20 de avocați, Consiliul Colegiului poate desemna și un director adjunct. Funcțiunile de director și director adjunct pot fi remunerate. Pe toată durata remunerarii dreptul la exercitarea profesiunii de avocat poate fi suspendată. Articolul 23 Reprezentarea justițiabililor se va face pe bază de delegație scrisă, semnată de directorul sau directorul adjunct și de secretarul biroului colectiv de avocatură. Delegația înlocuiește orice procura generală sau specială. Ea va fi timbrata drept procura și numai în baza ei avocatul
DECRET nr. 39 din 13 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130167_a_131496]
-
obligă partea protrivnica condamnată să plătească biroului colectiv de avocatură din care face parte avocatul respectiv, onorariul conform tarifului. Articolul 27 Pentru fiecare cauza încredințată biroului colectiv de avocatură, se va completa cate o fișă generală, cu numele și adresa justițiabilului, numele avocatului căruia s'a repartizat lucrarea, onorariul fixat, sumele încasate și activitatea depusă de avocat. Fișa va fi datata și semnată de directorul biroului, casierul și de avocatul care efectuează lucrarea. În caz de neplata la termen a onorariului
DECRET nr. 39 din 13 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130167_a_131496]
-
Fișa va fi datata și semnată de directorul biroului, casierul și de avocatul care efectuează lucrarea. În caz de neplata la termen a onorariului restant, biroul va face un extras din fișier în care se va arăta numele și adresa justițiabilului, suma datorată, precum și scadenta. Extrasul se semnează de director și secretar. Acest extras face dovada în justiție, pînă la proba contrarie, in ce priveste existența convenției de onorar, precum și suma datorată biroului colectiv de avocatură. Articolul 28 Este interzis avocatului
DECRET nr. 39 din 13 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130167_a_131496]
-
dispozițiunile prev��zute în prezentul decret, privitoare la organizarea birourilor de avocatură în unele localități, pentru timpul necesar efectuării lucrărilor preparatorii de organizare. La propunerile motivate ale Consiliilor Colegiilor, ministrul justiției va putea dispune că prin derogare dela art. 21, justițiabilii repartizați prin birourile colective să poată fi primiți la domiciliul avocaților, pînă cînd birourile colective vor fi astfel organizate încît să fie garantată activitatea în bune condițiuni în localurile birourilor respective. Articolul 62 Consiliile existente vor exercita atribuțiunile prevăzute în
DECRET nr. 39 din 13 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130167_a_131496]
-
afaceri cadiul va fi asistat de un grefier, numit dintre cei care cunosc bine limba turcă, limba bulgară și limba română. Articolul 47 Cadiul și grefierul, in ce privește modul lor de a funcționa și de a se purta cu justițiabilii, vor fi sub controlul judecătorului de ocol și al președintelui tribunalului. Articolul 48 Hotărîrile cadiului, redactate în limba română, vor fi date cu drept de apel la tribunalul local în termen de 30 zile dela aducerea lor la cunoștința celor
LEGE nr. 3.472 din 23 iulie 1921 pentru organizarea Dobrogei Noua. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134216_a_135545]