856 matches
-
23 aprilie 2015, pronunțată în Cauza François împotriva Franței, paragraful 51, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de asemenea, reamintește că statutul specific al avocaților îi plasează într-o poziție centrală în administrarea justiției, în calitate de intermediari între justițiabili și instanțele de judecată; aceștia joacă un rol-cheie în asigurarea încrederii publicului în activitatea instanțelor, aspect fundamental într-o democrație și într-un stat de drept]. Prin urmare, secretul profesional al avocaților - care presupune înainte de toate o serie de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
a legii să beneficieze de controlul legalității pe calea recursului și eliminarea acestor încălcări ori aplicări greșite ale legii de instanța de apel, iar în alte materii să nu beneficieze de controlul legalității. Totodată, norma criticată instituie o discriminare între justițiabili aflați în aceeași situație, și anume justițiabilii care au hotărâri date de aceeași instanță, cea de apel, cu încălcarea și/sau aplicarea greșită a legii, dar controlul legalității, deci al eliminării acestor încălcări ori aplicări greșite ale legii, prevăzut de recursul
DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271197]
-
încălcări ori aplicări greșite ale legii, prevăzut de recursul pentru motive de nelegalitate, este rezervat doar unora, și anume celor cărora li s-a inclus cauza într-o anumită „materie“. Așadar, contrar prevederilor constituționale ale art. 16, norma criticată „creează justițiabili cu acces la restabilirea legalității și justițiabili fără acces la restabilirea legalității“. ... 6. În final, se afirmă că într-un stat de drept, cum este definită România prin art. 1 din Constituție, trebuie să primeze principiul legalității, deci accesul la
DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271197]
-
de recursul pentru motive de nelegalitate, este rezervat doar unora, și anume celor cărora li s-a inclus cauza într-o anumită „materie“. Așadar, contrar prevederilor constituționale ale art. 16, norma criticată „creează justițiabili cu acces la restabilirea legalității și justițiabili fără acces la restabilirea legalității“. ... 6. În final, se afirmă că într-un stat de drept, cum este definită România prin art. 1 din Constituție, trebuie să primeze principiul legalității, deci accesul la restabilirea legalității indiferent în ce materie este
DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271197]
-
Partea I, nr. 557 din 26 iunie 2020, respingând excepția de neconstituționalitate. ... 15. Astfel, referitor la susținerile privind încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, întrucât, în opinia autoarei excepției, se creează o situație discriminatorie între justițiabili sub aspectul existenței dublului grad de jurisdicție, Curtea a reținut că, în sistemul actualului Cod de procedură civilă, recursul este o cale de atac extraordinară, exercitându-se doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege. De asemenea, recursul este
DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271197]
-
interpretate, putând să le dea o nouă apreciere, față de prevederile art. 420 alin. (5) și (9) din Codul de procedură penală. ... 21. Cu privire la motivarea hotărârilor judecătorești, Curtea a constatat că aceasta justifică echitatea procesului penal prin dreptul justițiabilului de a fi convins că justiția a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale și procedurale propuse de acesta. Curtea a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 9 decembrie 1994
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
173). În aceeași decizie, Curtea a reținut că motivarea hotărârii judecătorești este un act inerent funcției judecătorului cauzei și constituie expresia independenței sale. Motivarea nu constituie doar premisa unei bune înțelegeri a hotărârii, ci și garanția acceptării sale de către justițiabil, care se va supune actului de justiție având încrederea că nu este un act arbitrar. Ea reprezintă un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
a constatat că atât în propria jurisprudență, cât și în jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului s-a statuat, în mod unanim, că motivarea permite nu numai o mai bună înțelegere și acceptare a hotărârii judecătorești de către justițiabil, ci, mai ales, constituie o garanție împotriva arbitrarului. Pe de o parte, ea obligă judecătorul să distingă mijloacele de apărare ale părților și să precizeze elementele care îi justifică decizia și o fac să fie conformă legii și, pe de
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
iar depunerea spre aprobare la Parlament și publicarea în Monitorul Oficial al României nu s-au realizat conform art. 115 alin. (5) din Constituție. Așadar, arată că, în principal, nu solicită exonerarea de la plata taxelor judiciare de timbru a justițiabilului sau plata acestei taxe de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, parte în cauză, ci analizarea procesului legislativ, iar în măsura în care motivele învederate nu conduc la declararea neconstituționalității textelor criticate și se constată că procesul legislativ a fost
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
art. 21 din Constituție sunt drepturile pretins a fi încălcate, din perspectiva principiului egalității în drepturi a cetățenilor, astfel cum acest principiu este reglementat în art. 16 din Legea fundamentală. ... 30. Astfel, în ceea ce privește pretinsa discriminare creată între justițiabili, care sunt supuși regulilor privind plata unor taxe judiciare de timbru, astfel cum este prevăzut la art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 - criticat în prezenta cauză -, și instituțiile statului care sunt scutite de la
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
31 octombrie 2013). ... 31. Pe de altă parte, critica este formulată din perspectiva încălcării principiului egalității în drepturi coroborat cu accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil prin prisma egalității armelor, având în vedere că numai anumiți justițiabili, iar nu și instituțiile sau autoritățile publice, sunt supuși la plata taxelor judiciare de timbru la valoarea litigiului. Cu privire la acest aspect, Curtea reține că asupra unor critici similare instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat, prilej cu
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
previzibilitatea legii, fapt ce se răsfrânge și asupra principiului legalității incriminării. Referitor la claritatea și previzibilitatea normelor legale, Curtea a reținut că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
apel este instanță competentă să soluționeze cererile de strămutare, dar că procedura reglementată în acest sens trebuie să respecte garanțiile prevăzute de art. 6 par. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se susține că dreptul justițiabilului la un proces echitabil nu se limitează doar la imparțialitatea instanței de fond, ci și la imparțialitatea „tribunalului“, lato sensu, învestit cu soluționarea unor incidente procedurale ivite în cadrul cauzei de fond. Se arată că justiția trebuie să fie realizată
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie. Rezultă, astfel, că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că se încalcă dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil ca urmare a imposibilității justițiabilului de a obține, în considerarea textului de lege criticat, revizuirea unei hotărâri prin care nu se evocă fondul, instanța soluționând cauza doar pronunțându-se asupra unei excepții. De asemenea, se încalcă și principiul egalității cetățenilor în fața legii, întrucât persoanele
DECIZIA nr. 23 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270591]
-
2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, a reținut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern și vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză: aceasta trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. De asemenea, s-a statuat că nu se poate considera „lege“ decât o normă enunțată cu suficientă precizie, pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita; apelând la nevoie la consiliere de
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
mai 2020, paragraful 123, și prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, precitată, paragraful 45, Curtea a reținut că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile și contravențiile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe, și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală sau
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
și că instituirea acestei obligații de consemnare a cauțiunii reprezintă o măsură legislativă adecvată, necesară și care păstrează un just echilibru între cerințele de interes general protejate de legiuitor - prevenirea exercitării cu rea-credință a drepturilor procesuale - și interesul individual al justițiabilului de a avea acces efectiv la instanță în vederea folosirii mijloacelor procedurale puse la dispoziția sa (a se vedea în acest sens, Decizia nr. 30 din 27 ianuarie 2022, precitată, paragraful 20, și Decizia nr. 501 din 17 septembrie 2019
DECIZIA nr. 25 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270579]
-
dreptului consacrat de art. 24 din Legea fundamentală. În considerarea importanței acestui tip de apărare în cadrul procesului, legiuitorul a apreciat că este necesar să impună realizarea acesteia într-o manieră profesionistă, prin intermediul unui avocat, asigurându-se astfel că justițiabilul va beneficia de o apărare care să întrunească exigențele calitative suficiente pentru a-i servi interesele procesuale și a respecta standardele unui proces echitabil (Decizia nr. 860 din 17 decembrie 2019, precitată, paragraful 18). ... 22. Întrucât nu au intervenit elemente
DECIZIA nr. 21 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270834]
-
Cauza Sissanis împotriva României (paragraful 66), instanța europeană a reținut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern, însă vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză: aceasta trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. S-a reținut, totodată, că, pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
de fiecare dată când era emis un ordin de salarizare nelegal, reclamantul trebuia să demareze câte o procedură prealabilă distinctă, iar apoi să pornească 11 procese în contencios administrativ, pentru fiecare ordin emis. Aceasta constituie evident o sarcină disproporționată impusă justițiabilului, în accepțiunea Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale, care afectează dreptul la justiție, încât tinde să îl anuleze, impunând condiții nerezonabile (circa 11 proceduri prealabile, 11 taxe de timbru, 11 procese distincte). În acest context, susține că
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
utilizat la săvârșirea infracțiunii. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că, din perspectiva art. 7 al Convenției europene a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, legea este considerată ca fiind previzibilă atunci când justițiabilul poate să cunoască, din redactarea dispoziției relevante, care sunt faptele care îi angajează răspunderea penală și ce pedeapsă riscă pentru acțiunea săvârșită. Or, conducătorul auto, presupus a fi implicat într-un accident rutier, cunoaște legislația rutieră, condiție obligatorie pentru dobândirea
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat obligația statelor membre de a defini clar infracțiunile și pedepsele pe care le reprimă. În Hotărâre (pct. 145) și în jurisprudența dezvoltată ulterior s-a afirmat că această condiție este îndeplinită atunci când justițiabilul poate cunoaște, din formularea dispoziției relevante și, dacă este necesar, cu ajutorul interpretării instanțelor referitoare la aceasta, ce acte și omisiuni îi angajează răspunderea penală. ... ... Pentru toate argumentele mai sus expuse, în temeiul art. 475 și 477 din Codul de
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
prin inaplicabilitatea dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configurația dată prin constatarea neconstituționalității sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justițiabili, în funcție de data începerii procesului, este de natură să blocheze, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
constatare să dobândească singura calitate procesuală de martor în condițiile art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală. Prin urmare, consideră că, în speță, se impune constatarea intervenției nulității absolute, iar nu a unei nulități relative ce generează obligația justițiabilului de a face dovada unei vătămări, într-o anumită perioadă de timp. ... 6. Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că, în prezent, incompatibilitatea organului
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]