1,484 matches
-
pentru limbaj. Care este diferența între un eventual prelimbaj și limbajul propriu-zis ne ajută să vedem prelangajul primatelor. Scrie Lenclud: „Marile maimuțe nu comunică decât în legătură cu ceea ce au sub ochi. Nu despre faptul că bunicul lor ar fi iubit filosofia kantiană. Desigur, e greu de imaginat ce ar putea fi un limbaj fără capacitate de generalizare, limitat adică în expresia gândirii.” Robotul, telefonul mobil și învățământul la distanță Christine Kerdellant afirmă într- un hebdomadar francez că există trei exemple doveditoare pentru
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2643_a_3968]
-
iar iraționalul cu emoționalul.Există un rațional implicit și ca atare neconceptual, după cum există emoții raționalizabile, și altele nu. Nu este neapărat nevoie să recurgem la contribuția filosofilor spre a justifica o asemenea distincție, dar, ne vine în minte definiția kantiană a frumosului:”...ceea ce place universal fără concept “. Definiție care e departe de a afirma natura irațională a frumosului. Semnificația emoțională rămâne astfel să caracterizeze poezia de sugestii delicate a simbolismului, semnificația irațională ar defini cu precădere poezia de factură suprarealistă
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
el se descoperă în mijlocul unei realități numită lume sau ființă. De ce ființă? Deoarece nu depinde de el, ci se constituie în obiect, adică se prezintă subiectului așa cum este ea. Așa se face că subiectul gânditor, captiv pentru vecie în interiorul tensiunii kantiene subiect-obiect, țintește cu disperare să cunoască o lume care pentru el nu va avea niciodată nici unitate și nici totalitate, căci - concluzionează filosoful - cunoașterea totalității îi este inaccesibilă! Este adevărat că prin efort și străduință putem merge dincolo de ceea ce deja
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
conștientizarea nesiguranței pe care ne-o inspiră tot ce ființează în lume”. Un alt concept nodal al filosofiei jasperiene este adevărul. În studiul Ideea de universitate din anul 1946 („Termenul de idee, opinează J.Hersch, trebuie aici înțeles în sens kantian, ba chiar platonician”), Jaspers nu are în vedere universitatea reală, ci modelul care ar trebui să stimuleze necontenit spiritele profesorilor și studenților, adică acel loc unde se dezvoltă simțul filosofic al adevărului și sensul transcendent al adevărului vizat de credința
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
după circa trei luni de frecventare a Universității din Göttingen, Nae Ionescu se exprimă critic față de una dintre cărțile fundamentale ale lui Edmund Husserl, Logische Untersuchungen (1901): „Husserl nu e prea original. Paradoxala lui teorie asupra idealismului realist e pur kantiană și se poate găsi în Kritik der reinen Vernunft. Cât despre deosebirea pe care o face el între Tatsache și Wesen [...] e simplu platonism - deși el o neagă.“ Cât despre profesorul al cărui curs de teoria cunoașterii îl audia: „Husserl
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
vede că această atitudine s-a mai moderat în anii următori. Referirile pe care le face la Schopenhauer în articole și cursuri universitare nu trădează nimic din intensa simpatie de la 1914, iar la seminar (1921-1922) va discuta doar critica epistemologiei kantiene din Über die vierfache Wurzel des Satzes vom zureichenden Grunde. Totuși această dragoste filozofică de tinerețe arată că sursa asemănărilor - atât de generale, de altfel - care s-au găsit între Bergson și Nae Ionescu se cuvine căutată mai degrabă în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Nietzsche, Eminescu. Și tot Democrit este cel dintâi care afirmă că educația, poetică în primul rând, creează omului o a doua natură, idee reluată după două milenii de Schiller. Das Ding an sich "lucrul în sine" din Critica rațiunii pure kantiene își are originea în ideea lui Democrit: "În realitate noi nu știm nimic, pentru că adevărul se află în adâncul abisului"... "Căci naturii îi place să se ferească de ochii noștri", afirmase mai înainte Heraclit. Or, toate aceste adevăruri prime, originare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
asociațiilor erudite sonore, faptul că s-a căutat peste hotare originea viziunii spațiale infinite eminesciene, viziunea cosmică a autorului Luceafărului. În realitate, această origine nu se află nici în Estetica transcendentală din Critica rațiunii pure nici în Vedele sacre. Filozofia kantiană a spațiului și timpului precum și gândirea veche indiană, impregnată de spiritul incomensurabilului, au venit în consonanță cu viziunea cosmică a poetului. La Eminescu perspectiva spațio-temporală nu reprezintă un fundal inert, un decor neparticipant, ci orizontul necesar, activ, singurul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
intelectuale spre a gândi anume, cu prilejul unei reprezentări mai mult decât se poate cuprinde și concepe în ea în mod lămurit." Geniul, scrie Kant, este cel care poate îndeplini dezideratul unor asemenea creații.. Hölderlin va duce mai departe viziunea kantiană: "Voll verdienst doch dichterisch wohnet der Mensch auf diese Erde". Plin de merite, poetic trăiește omul pe acest pământ idee capitală, preluată de Heidegger, pentru a afirma că Poezia (concept însumând toate artele), este cea care "salvează Dasein" ființa umană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cele patru idei mame, două de ordin ideal și două de real, idei care sunt, cele de ordin real: moartea și viața; iar cele de ordin ideal: dreptul și obligația, idei nu metafizice și abstracte, ca și categoriile aristotelice sau kantiene, ci pline de conținut potențial. Pornind de la ele, combinându-le în toate felurile posibile, în coordonări binare în primul rând, apoi ternare, cuaternare mai apoi și așa în mod succesiv, este ca și cum ai avea de descifrat misterul marei hieroglife a
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
-prin identificarea cu universul interior al fiin?ei umane, iar arhitectură (fie c? modeleaz? un peisaj terestru, cosmic, subp?mântean, selenar ori neptunic sau o cetate) prin „transcenderea poetic???i plastic? a materiei În form?" , ce aminte?te de principiul kantian conform c?ruia artă trebuie s? fie spontan? că natura, iar natură este frumoas? când pare finalizat? că operele de art?. ?i pentru c? poezia este mesagera În timp a frumuse?îi lor, spiritul acesteia le va p?stră În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
devine fereastra pe care gândirea noastră o deschide către tot ce este; în funcție de el urmează să vedem totul. Numai că deschiderea pe care ne-o dă această nouă perspectivă asupra lumii poate reprezenta în același timp o închidere. Devenim hegelieni, kantieni, heideggerieni, iliescieni (Nepotrivită alăturare, dar așa este neamul nostru românesc, plin de nepotriviri, discontinuu. Nu ne putem închega ca națiune în mod eficient deoarece suntem plini de discontinuități; nu ne legăm unii de alții, nu reușim să formăm un tot
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
căzut la îndemâna propunerilor comerciale făcând din a avea (noi sau copiii noștri) scopul vieții noastre; eventual, îl putem adăuga pe cel de a trăi. Ceea ce înseamnă că viața noastră a devenit un scop în sine (Oare nu așa sună imperativul kantian?). Elementul comun oamenilor în cea mai mare măsură este gândirea; posibilitatea de a gândi la fel (de a realiza comunitatea) este dată de respectarea acelorași reguli. Regulile care uniformizează gândirea și, în același timp, modelează raportarea la obiecte sunt legile
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în astru și desemnînd însăși ideea platonică a Iubirii. în chip natural, poetul român a preluat de la Petrarca filonul neoplatonic și l-a scos conștient la iveală, în formulări explicite. Rareori legea morală și cerul înstelat, extrase din banalizata formulare kantiană, au avut un reflex poetic mai clar decît cel din poezia lui Asachi. în proză ori în teatru, Gheorghe Asachi nu se poate măsura în nici un fel cu poetul omonim. Prelucrările teatrale nu conving și par compuse exclusiv în vederea spectacolului
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
să meargă împreună. Prin urmare, nu aș împinge severitatea într-atât de departe cum o face Todorov. LP: La ce trimite expresia critică impură? Dumneavoastră o folosiți în cartea La raison poétique...4. MD: Este din cauza Criticii rațiunii pure. Titlul kantian alătură critica (pură) și rațiunea. Gestul meu are, desigur, conotația modestiei: este un fel de a spune că rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc "impură". Deplasare: o critică impură, așadar non-kantiană, o critică fără rigoarea
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
alătură critica (pură) și rațiunea. Gestul meu are, desigur, conotația modestiei: este un fel de a spune că rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc "impură". Deplasare: o critică impură, așadar non-kantiană, o critică fără rigoarea kantiană, fără arhitectonica acesteia. Dar o critică instituind însăși rațiunea poetică. O rațiune ardentă. LP: Ce părere aveți despre uzura, aș spune epuizarea direcțiilor critice? De unde vine, de pildă, această nevoie absolută, imperativă, a istoriei și a faptului istoric, deasupra (dacă
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
în vârstă, pe care le-am neglijat în anii de captivitate urbană ieșeană. Așa că, nu voi alerga în căutarea timpului pierdut, căci a făcut-o înaintea mea celebrul scriitor francez Marcel Proust, ci voi da frâu liber rațiunii de idealist kantian al existenței mele trecătoare, încercând să evadez discret din lumea materială care-ți oferă doar lipsuri și deznădejde. Ironia sorții îmi lasă un gust amar, fără a avea vreo legătură ombilicală cu funcția hepato biliară, și nu vreau să teoretizez
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
așanumitele „lucrări mici” ale filosofului de la Königsberg, adică: Ce este iluminismul?; Conflictul facultăților și Spre Pacea eternă, lucrări scrise de Kant, către sfârșitul vieții, sub influența lui JeanJacques Rousseau și a ideologilor Revoluției franceze de la 1789. Dificultățile terminologice, din filosofia kantiană și cele din continuitatea neokantiană - prin Friedrich Paulsen, Heinrich Rickert ș.a. - au fost depășite, cu talent comprehensiv, și claritate logică, de către autoarea lucrării. Astfel ni se prezintă conceptele de fundament axiologico-juridic: normativitate, imperativitate, deontologie (ca o doctrină a datoriilor, obligațiilor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pregătire filosofică neokantiană mărturisită, cu multiple atribuțiuni și funcții În organismele juridice internaționale - și nu doar În țara lor - cei doi gânditori se remarcă printr-o aceeași preocupare fundamentală: definirea și elaborarea unei filosofii juridice adevărate. Mărturisind lecția de filosofie kantiană pe care a primit-o de la profesorul său Titu Maiorescu, tânărul profesor de drept Mircea Djuvara avea să și dezvolte de timpuriu convingerea că: „Filosofia dreptului constituie unul dintre elementele indispensabile unei culturi adevărate. De ea nu se pot lipsi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
tocai ceea ce trebuie sau ceea ce ar trebui să fie În drept, În opoziție cu ceea ce este, opunând un adevăr ideal unei realități empirice”. Del Vecchio explică faptul că deontologia este tocmai știința a ceea ce trebuie să fie. Optica este vădit kantiană, menționând opoziția dintre Sein și Sollen. Filosofia dreptului cuprinde, așadar, trei ordine de cercetare: 1. Logică, 2. Fenomenologică și 3. Deontologică. Din această triplă perspectivă, domeniul ei poate fi definit: Filosofia dreptului este disciplina care definește dreptul În universalitatea sa
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
subiect, moral sau juridic, i se opune un alt subiect. Djuvara apreciază că un mare merit al lui Giorgio del Vecchio este faptul că el a formulat acest adevăr esențial inspirându-se din Fichte, dar punându-l Într-o perspectivă kantiană, Îndeosebi În lucrarea Giustizia. Abordând corelația dintre drept și obligație, pe care Giorgio del Vecchio o situează exclusiv În domeniul juridic, Mircea Djuvara se Întreba: dacă nu cumva această corelație ar ține și de domeniul moralei? El răspunde convingător: „Morala
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
riguroasă filosofie a Dreptului din toate timpurile. În lucrările Întemeierea metafizicii moravurilor și Critica Rațiunii practice gânditorul de la Königsberg Întemeia, cu adevărat, Metafizica vieții practice a socialității, Metafizica moravurilor, al cărei ax este, Îl reprezintă Teoria universală a Dreptului. Morala kantiană Își are fundamentele sale proprii, nefiind o derivare din filosofia teoretică. Este lesne de observat că, pe terenul moralei, pare să domine doctrina empirică, cu scepticismul și relativismul ei. De aceea, Immanuel Kant caută, ca și În teoria cunoașterii, un
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
eliminarea rațiunii comune și a filosofiei populare În primele două secțiuni ale Întemeierii metafizicii moravurilor, intitulate expresiv: „Trecerea de la cunoașterea morală a rațiunii comune la cunoașterea filosofică” și „Trecerea de la filosofia morală populară la metafizica moravurilor”. De altfel, În concepția kantiană, conștiința noastră se află la intersecția a două lumi eterogene: prin impulsurile sale egoiste ale naturii sale, omul participă la lumea sensibilă; iar prin obligațiile morale el poate accede la lumea spiritualității pure. Aceste obligații aparțin unei morale a datoriei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
este, la filosoful german, o normă, pe când științele naturii, având drept bază existența, nu au ca rezultate principii normative; din punctul de vedere al unei garanții a libertății, dreptul poate fi luat ca auxiliarul științei morale În genere. În viziunea kantiană, principiile dreptului sunt puse și analizate constant prin raportare, pozitivă sau negativă, la morală, ca de exemplu În argumentarea obligativității juridice, obiectul liberului arbitru. Kant este considerat inițiatorul erei pozitivismului juridic. În Introducere În teoria dreptului, Immanuel Kant dă o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
virtuții nu poate exista o astfel de legislație, deoarece ele sunt rezultatul unui scop, reprezentând un act interior al sufletului, care nu poate fi obținut cu ajutorul unei legislații exterioare. Imperativul moral nu poate fi supus unei legi exterioare. În viziunea kantiană, superioritatea ființei umane este dată de facultatea libertății. Din această perspectivă supraempirică, omul este o personalitate independentă de determinații fizice, am putea spune, ego transcendental și moral, dar În același timp, el este și subiect empiric, care locuiește În lume
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]