78 matches
-
ri precum frumusețea, pl]cerea, prietenia și cunoașterea. El a sustinut c] acțiunile drepte sunt cele care aduc cel mai mare bine, ap]rând astfel o versiune a utilitarismului care o dep]șea pe cea hedonist]. Spre deosebire ins] de kantianism și utilitarimul clasic care susțineau c] ofer] o procedur] rațional] de rezolvare a disputelor morale, perspectivele intuiționiste se bazeaz] în mod esențial pe pretenții de introspecție și nu ofer] metode de rezolvare a dezacordurilor. 2. Viziunea asupra comunit]ții morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neag] existența. A vorbi despre obligații morale naturale este destul de ciudat din moment ce aceste presupuse valori morale nu sunt vizibile și nici testabile. Nu exist] nici un fel de egalitate moral] natural] care s] fundamenteze (în)egalitatea fizic] natural]; în consecinț], nici kantianismul nu are nici un fundament. Aceast] obiecție explic] în mare parte atractivitatea contractualismului hobbesian, deoarece pare s] ofere un r]spuns acceptabil scepticului moral (deși face acest lucru sacrificând pretenția la statutul de moral] real]). Totuși, contractualismul kantian nu este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a activit]ții la Universitatea Oxford în anii ’20-’30, a început prin a argumenta c] toate formele de monism (conform c]ruia ar exista un singur principiu moral de bâz]) sunt false. Ross cunoștea doar dou] forme de monism - kantianismul și utilitarismul, așa c] le-a tratat pe rând. Argumentul s]u împotriva lui Kant ar]ta c] principiul de bâz] al acestuia era incoerent. Principiul respectiv este urm]torul: „Numai faptele s]vârșite din simțul datoriei sunt corecte”. Ross
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a r]mane. Filosofia etic] a fost preocupat] recent tocmai de întreb]ri privind modul de viat] pe care trebuie s] îl urmeze individul în vederea form]rii propriului caracter. Unii gânditori nemulțumiți de caracterul impersonal și îngust al utilitarismului și kantianismului - teoriile dominante la acea vreme - au reînsuflețit tradiția pan] atunci uitat] a „teoriei virtuții”. Doctrina etic] anterioar] a urm]riț dou] aspecte. În primul rând, a fost interesat] de conflictul dintre utilitarism și deontologie. În al doilea rând, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
absolut (pentru cel mai mare num]r de indivizi) și ignor] modul în care acțiunea destinat] îndeplinirii acestei datorii depinde de elementele de caracter (de exemplu, lipsa sentimentului de compasiune). Dup] cum afirm] Joel Kupperman (1988) în ciuda opoziției dintre adepții kantianismului și cei ai consecințialismului... ...este ușor pentru cineva care citește câteva lucr]ri specifice oric]ruia dintre cele dou] curente s] își formeze în minte imaginea unui subiect moral anonim, îndoctrinat s] fac] alegeri morale care nu prezint] nici o leg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel]lalt că pe un simplu instrument”, transform] în mod ilegitim însușiri constitutive ale ego-ului în marf] și „obiectualizeaz]-l pe cel]lalt” trebuie suplimentat cu o teorie politic] și social] mai general]. Criticii au dreptate s] cread] c] adepții kantianismului utilizeaz] prea des astfel de fraze drept incantații talismanice ale c]ror înțelesuri sunt evidente în mod intuitiv pentru toți. Desigur, poziția ap]rât] aici consider] urm]toarele cazuri ca fiind exemplificatoare pentru exploatare: a te folosi de alternativele limitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utilitarism (deși, trebuie s] ad]ug]m, nu exact în formă lui Bantham, deoarece aceea este în termeni de pl]cere, pe când teoria lui Kant este în termeni de voinț]). Este greșit s] crezi, așa cum fac mulți, c] utilitarismul și kantianismul trebuie s] fie în dezacord. S] tratezi o persoan] „nu doar ca un simplu mijloc, ci întotdeauna și ca pe o finalitate” necesit], așa cum afirm] însuși Kant pe urm]toarea pagin], ca „finalit]țile unui subiect, care este o finalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1985), utilitarismul nu a putut oferi o moral] adecvat], în principal, deoarece nu a putut niciodat] s] ofere motive conving]toare care s] explice de ce oamenii trebuie s] se supun] unei datorii sau obligații care nu era în interesul lor. Kantianismul, sugereaz] el, ofer] o moral] mai adecvat] pentru conceptul de piaț]. Alte aspecte trebuie s] figureze în schema lucrurilor nu numai ca mijloace intru îndeplinirea scopurilor, ci că agenți, iar „individul” cerut de piaț] se presupune c] trebuie s] posede
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
despre La crise de la conscience européenne (Criza conștiinței europene) care s-a produs către sfârșitul secolului al XVII-lea, urmărind răspîndirea ideilor iluminismului și, într-o lucrare ulterioară, împământenirea lor în Europa. *9 În Germania au apărut nenumărate studii despre kantianismul lui Schiller, despre contactele lui Goethe cu Plotin și cu Spinoza, ale lui Kleist cu. Kant, ale lui Hebbél cu Hegel, și despre alte asemenea subiecte, în Germania, într-adevăr, colaborarea dintre filozofie și literatură a fost adesea extrem de strînsă
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
lockeană în care, deși actorii se recunosc reciproc, funcționează într-un mediu competitiv, preferabil desigur celui conflictual hobbesian, dar mai puțin dezirabil decât cooperarea determinată de valori comune a mediului internațional kantian care își face tot mai mult simțită prezența. Kantianismul internațional rămâne o aspirație însă, și depinde de noi toți măsura în care îl construim social pentru a se transforma în norme, practici și instituții cu anvergură universală (Wendt: 1999, 246-312). Constructivismul lui Wendt nu dispune însă de o metodologie
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
am spune, ceva din dimensiunea daimonică a limbii de care vorbea Platon). În acest din urmă sens, reflecțiile lui Blaga au adus un spor de analiză și au exemplificat, credem, într-un mod veridic. Noica, așa cum sugeram, nu rămîne în kantianism, ci raționa în veacul XX în acord cu exigența unui principiu pe care filosoful din Königsberg pare să-l fi nesocotit: sensibilitatea spațială este neomogenă, e diferențiată. Tocmai ceea ce au spus, după Kant, Frobenius, Spengler și, la noi, filosoful din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
analitică, el ar fi prezis că cineva ar putea, ca un exercițiu pur formal, să producă un set de axiome geometrice care diferă de cele ale lui Euclid și totuși nu implică nici o contradicție. Ce nu ar fi putut accepta kantianismul este ideea că o astfel de geometrie neeuclidiană poate fi luată în serios ca o propunere științifică pentru structura geometrică a spațiului chiar acel spațiu în care ne sunt date aparențele. Asta este exact ce a propus Einstein." (Maudlin 2005
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
justifică oarecum afirmația făcută la începutul acestei secțiuni cu privire la importanța pe care a avut-o teoria relativității generalizate în raport cu concepția asupra matematicii a pozitiviștilor logici. 61 Astfel, ei "au susținut o poziție în întregime nouă care este la mijloc între kantianismul tradițional și empirismul tradițional." (Friedman 1991: 514). După Kitcher, aceasta nu este decât o altă manifestare a tendinței majorității empiriștilor de a adopta o viziune transcendentalistă (a se vedea nota de mai sus) și deci de a abandona naturalismul atunci când
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
considerat "unul dintre principalii defrișători ai căilor spirituale pe care se pare că a început deja să meargă spiritualitatea secolului XX"723. " Într-o abordare de filosofie comparativă, sistemul blagian se plasează în linia delimitărilor critice, chiar deconstructive, față de carteziansm, kantianism, pozitivism și logicism (...). Blaga edifică un sistem filosofic ce se dorea de orientare raționalist-ecstatică, o alternativă la matricea carteziano-kantiano-pozitivistă și care se fundamenta pe noile modalități de cunoaștere și creație născute în secolul al XX-lea"724. Pe această direcție
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care trebuie luat în considerare și care poate duce la o discuție despre drepturile animalelor. Pe baza recunoașterii diferenței de statut moral dintre oameni și animale se poate configura o poziție ultraminimalistă cu privire la tratamentul aplicat animalelor, numită "utilitarism pentru animale, kantianism pentru oameni" caracterizată prin următoarele susțineri 223: • maximizați fericirea totală a tuturor viețuitoarelor; • stabiliți constrângeri colaterale stringente asupra a ceea ce li se poate face ființelor umane. Aceasta înseamnă că ființele umane nu pot fi folosite în nici un caz în nici un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unei persoane atâta vreme cât punem alta în locul ei sau diverse intervenții ale ingineriei genetice prin care creăm oameni cu anumite capacități, de exemplu, oameni care acceptă să fie sclavi, doar pentru că utilitatea este asigurată. Concluzia lui Nozick ambele poziții, utilitarismul și kantianismul sunt amendabile și trebuie revizuite. Kantianismul tratează animalele drept mijloace, iar utilitarismul, așa cum am văzut, duce la consecințe inacceptabile pentru oameni și animale. Combinația dintre utilitarism și kantianism propusă mai sus nu rezolvă problema. Nozick identifică în analiza sa dificultăți
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ei sau diverse intervenții ale ingineriei genetice prin care creăm oameni cu anumite capacități, de exemplu, oameni care acceptă să fie sclavi, doar pentru că utilitatea este asigurată. Concluzia lui Nozick ambele poziții, utilitarismul și kantianismul sunt amendabile și trebuie revizuite. Kantianismul tratează animalele drept mijloace, iar utilitarismul, așa cum am văzut, duce la consecințe inacceptabile pentru oameni și animale. Combinația dintre utilitarism și kantianism propusă mai sus nu rezolvă problema. Nozick identifică în analiza sa dificultăți insurmontabile ale unor poziții teoretice tradiționale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
doar pentru că utilitatea este asigurată. Concluzia lui Nozick ambele poziții, utilitarismul și kantianismul sunt amendabile și trebuie revizuite. Kantianismul tratează animalele drept mijloace, iar utilitarismul, așa cum am văzut, duce la consecințe inacceptabile pentru oameni și animale. Combinația dintre utilitarism și kantianism propusă mai sus nu rezolvă problema. Nozick identifică în analiza sa dificultăți insurmontabile ale unor poziții teoretice tradiționale în etica mediului. Poate veni salvarea din încurcătură din vreuna dintre criticile următoare sau toate cad sub incidența criticii lui Nozick? 2
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lui Descartes și e folosit mult de Kant în Critica rațiunii pure (Kant, 1969Ă cu sublinierea că, gândirea e totdeauna a cuiva, că nu se poate comenta decât faptul că eu gândesc. A fost utilizat și de Fichte, care interpreta kantianismul ca fiind centrat de opoziția eu/non-eu (într-o reluare a polarității subiect-obiectă. Referințe majore la eu reapar în gândirea fenomenologică și existențialistă a secolului XX, de exemplu în „egologia” lui Jaspers și cea a lui Husserl (1994Ă. Eul (ego-ulă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
epocă trebuie explicată după criteriile sale. Dar hermeneutica istorică, prin descoperirea și asumarea unei conștiințe istorice, facilitează surmontarea'acestui relativism al înțelegerii istorice. Epoca prezentă poate fructifica astfel toate fluctuațiile interpretărilor anterioare, ea fiind privilegiată în raport cu trecutul istoric. Dilthey continuă kantianismul sub forma unei critici a rațiunii istorice, adică a capacității omului de a se cunoaște pe sine, societatea și istoria. Hermeneutica lui istorică repară ruptura comunitate-natură refăcând legătura dintre științele naturii și științele spiritului, mai precis, ridicîndu-le pe cele din
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și a dezvoltat o perspectivă teoretică proprie în etică prin "teoria convenabilității." Această perspectivă filosofică asupra moralei se înscrie ”ca abordare particulară în contextul eticilor feministe, dar, prin tipul de argumentare, se apropie de multe alte perspective teoretice asupra moralei: kantianism, utilitarism, etica drepturilor, teoria rawlsiană a dreptății și criticile feministe ale acesteia, etica grijii” . Convenio provine din limba latină (convenio, -veni, -ventum, -venire) și înseamnă a veni împreună, a veni din toate părțile, a se întruni, a fi de acord
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
avut o influență vastă asupra dezvoltării gândirii franceze. Sistemul său se bazează pe cel al lui Immanuel Kant, fapt indicat și termenul pe care l-a ales, „néo-criticisme”; dar acest sistem este mai degrabă o transformare decât o continuare a kantianismului. Friedrich Nietzsche susține că Kant comite o tautologie agnostică și nu dă un răspuns satisfăcător în ce privește "sursa" dreptului filozofic asupra revendicărilor metafizice de un fel sau altul; el ridiculizează mândria lui Kant în abordarea celui „mai dificil lucru ce poate
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
subiectivă, și este necesar să subliniem că există numeroase puncte de vedere filozofice și științifice asupra definirii 'obiectivității realității'. Există divergențe între diferitele înțelesuri atribuite de diferite școli filozofice 'obiectivității', unele curente admițând cunoașterea lumii obiective, spre exemplu materialismul, pe când Kantianismul neagă cunoașterea lumii obiective, a 'lumii în sine' cum este ea numită. Alte curente filozofice precum idealismul, cum am mai spus, neagă pur și simplu existența lumii obiective, independența de subiect, declarând că singura lume coerent admisa, perceptibilă și conceptibilă
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
îngrijirii) este o creație teoretică aparținând lui Carol Gilligan. Începând cu anul apariției lucrării In a Different Voice (1982), această ofertă teoretică asupra evoluției morale a făcut o carieră prestigioasă, actual fiind discutată alături de alte abordări etice moderne și contemporane: kantianism, neocontractualism, etica drepturilor, utilitarism, etica virtuții, etici ecologiste. Gilligan reia cercetările și constatările lui L. Kohleberg asupra dezvoltării morale stadiale, cercetări care păreau să confirme faptul că fetele au un supraeu mai slab și că băieții sunt marcați în deliberările
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
îngrijirii) este o creație teoretică aparținând lui Carol Gilligan. Începând cu anul apariției lucrării In a Different Voice (1982), această ofertă teoretică asupra evoluției morale a făcut o carieră prestigioasă, actual fiind discutată alături de alte abordări etice moderne și contemporane: kantianism, neocontractualism, etica drepturilor, utilitarism, etica virtuții, etici ecologiste. Gilligan reia cercetările și constatările lui L. Kohleberg asupra dezvoltării morale stadiale, cercetări care păreau să confirme faptul că fetele au un supraeu mai slab și că băieții sunt marcați în deliberările
Etici feministe () [Corola-website/Science/325278_a_326607]