7,839 matches
-
clipa cînd preotul a avut slăbiciunea să-i îngăduie și să-i poarte după sine, la convoi s-au alăturat și alți copii din flori, abandonați de cine știe cine sau pierduți ori făcuți pierduți la întretăierea drumurilor dintre Dicomesia, Cetatea de Lînă, Metopolis, Insula Cailor, Mavrocordat. Toți acești copii care se țineau după preot și al căror număr se îngroșa an de an erau numiți de metopolisieni: Păcatele Lumii. (...)" ( p. 198). La degradarea ireversibilă a civilizației "metopolisiene" contribuția acestor nefericiți va fi
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
strigătul prin care umpleam nopțile oțelăriei cu ciorchini de angoasă, m-am prins în horă cu dansatorii greci strivind cu călcâiul la fiecare pas câte o stea căzătoare, mi-am răsucit rânjetul pe dos ca pe un ciorap murdar de lână ce camuflează în talpă frigurosul ecuator al vieții dar eram prea aproape de mine șI mestecam în fiecare zi lujerul de cucută al sinelui iresponsibil înghițindu-mi memoria picătură cu picătură până ce mi-a crescut pe cerul gurii un sfârc ce-
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
anume timp, și nici localizabile, că aparțin tuturor timpurilor, că răsfrâng experiențe ale umanului nedatate. Călătoria argonauților este și una întreprinsă pe mările sufletești interioare, în vederea încercării și aflării limitelor. Este ceea ce le cere Iason prietenilor săi înaintea plecării după lâna de aur: "...să ne încercăm și să ne aflăm limitele în această rătăcire primejdioasă". Aluzii la istoria recentă ni se pare a desluși în Dionisiaca, povestire scrisă în august 1944. Este construită pe una din versiunile mitului dionisiac, și anume
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
a ilustra, pentru uzul acelora ce profesează alte convingeri, rostul tehnic al curățeniei noastre lăuntrice, să vă istorisesc fabula, bogată în adâncimi, care se intitulează Abnegația mielului. Se duse și mielul odată undeva. Era ceva mai mărunt și purta în lână o fasole (boabă). Boaba zise: Eu bob. Mielul tuși. Mai zise boaba: Eu culeg toate boabele altora, căci și eu sunt boabă. Și înțelese mielul atunci că idealurile lui cele mai scumpe se tociseră pentru totdeauna. Și, luând o vargă
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
nu îl păteze cu grăsimea transpirației lui abundente. Ciocăni ușor în ușă, dar cum nu primi nici un răspuns, își luă inima în dinți și intră în vîrful picioarelor. Aruncă o privire asupra patului, încă nedesfăcut, pe care trona șalul de lînă de culoarea smeurei, neterminat, alături de ghemul uriaș. Temător, înaintă către scaunul cu rotile din dreptul ferestrei, în care Walburga, cu părul cînepiu lăsat de-alungul umerilor, părea că abia mai respiră. Hansi se propti în fața ei, și îi văzu ochii închiși
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
ceva mai muiată de somn. - Ai croșetat destul, inimioara mea. A venit vremea să te mai și odihnești. Anii cei mai frumoși ai tinereții i-ai înnodat pe andrelele tale, îi răspunse Hansi, plin de recunoștință. Primii mei ciorapi de lînă pe care i-am primit de la tine, în ziua întoarcerii mele din prizonieratul de la Borkuta, îi mai păstrez și astăzi. Era în mai 1953, mai ții minte? Walburga îl apucă deodată pe Hansi de reverul jachetei bavareze și-l trase
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
textul acesta comun ce definitiv ne desparte. Gnoseologie A nu mai înainta ci a te opri în necunoaștere a sta acolo a privi uimit în jur ușor dezabuzat dar încă om în toată firea în timp ce grădina își mîngîie florile de lînă iar pe covorul din odaie cresc flori adevărate parfumate. Timpul mort și Timpul viu Pentru Timpul mort e prea puțin loc în viețile noastre Pentru Timpul viu e prea mult cel dintîi întins în sicriu cu ceasul la mînă care
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
în chirie... turmuliță de mânzări vin corbii din patru zări hoții merg fercheși pe drum cinstea a ajuns doar scrum... cenușă de-otavă pâine cu otravă! ieri căruțe cu șindrilă azi - betoane și șenilă... aveam turme cât hotarul: zvârlim peste lână varul! aveam cai de fudulie aveam strai de-mpărăție - azi ne-am uitat grai și glie văzduhul ni-i colivie ...ne sufocă fierărie! foaie uscată tot arde țărâna să ne-o descoarde vin puhoi și vin în hoarde mii de
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
vedea cum conduce spre o permanentizare a unui eu predispus la lumesc, la mistic, la real și la imaginativ. De fapt, beneficul constă miraculos în ramificația iubirii, într-o epopee demnă de a fi spusă și receptata. În „Focul pleoapelor”: „Lâni:... câte secole am călărit/ pe cărările ursului în peșteri de marmură/ în muntele uscat flori am semănat/ Hava:.. erau ore, minute/ nu erau secole trecute pe valurile stâncoase/ luna am atins-o cu mâini legate/ ne-au alintat ochii verzi
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
câte secole am călărit/ pe cărările ursului în peșteri de marmură/ în muntele uscat flori am semănat/ Hava:.. erau ore, minute/ nu erau secole trecute pe valurile stâncoase/ luna am atins-o cu mâini legate/ ne-au alintat ochii verzi/ Lâni:... tremura amintirile-n pleoapa/ adâncul oceanului cu vârtejul apelor/ în sertarele noastre renaște soarele/ Hava:... am crescut stejari și pini/ cu extaza vanturilor în grădina noastră/ Lâni mi-ai furat visul divin cu mireasma/ trandafirilor care-n suflet explodau./ Lâni
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
stâncoase/ luna am atins-o cu mâini legate/ ne-au alintat ochii verzi/ Lâni:... tremura amintirile-n pleoapa/ adâncul oceanului cu vârtejul apelor/ în sertarele noastre renaște soarele/ Hava:... am crescut stejari și pini/ cu extaza vanturilor în grădina noastră/ Lâni mi-ai furat visul divin cu mireasma/ trandafirilor care-n suflet explodau./ Lâni:... Hava, imnul l-ai cântat cu harpa cenușii/ Moisiu laudă Bătălia Kosovei/ Lâni scrisoare scria în „haimet” din Bonn/ Aga Ymeri dezvelea calul în poemul bujorilor/ Amanetul
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
Lâni:... tremura amintirile-n pleoapa/ adâncul oceanului cu vârtejul apelor/ în sertarele noastre renaște soarele/ Hava:... am crescut stejari și pini/ cu extaza vanturilor în grădina noastră/ Lâni mi-ai furat visul divin cu mireasma/ trandafirilor care-n suflet explodau./ Lâni:... Hava, imnul l-ai cântat cu harpa cenușii/ Moisiu laudă Bătălia Kosovei/ Lâni scrisoare scria în „haimet” din Bonn/ Aga Ymeri dezvelea calul în poemul bujorilor/ Amanetul a fost furat de adierea primăvărateca/ Hava și Lâni:... Tu și eu în
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
renaște soarele/ Hava:... am crescut stejari și pini/ cu extaza vanturilor în grădina noastră/ Lâni mi-ai furat visul divin cu mireasma/ trandafirilor care-n suflet explodau./ Lâni:... Hava, imnul l-ai cântat cu harpa cenușii/ Moisiu laudă Bătălia Kosovei/ Lâni scrisoare scria în „haimet” din Bonn/ Aga Ymeri dezvelea calul în poemul bujorilor/ Amanetul a fost furat de adierea primăvărateca/ Hava și Lâni:... Tu și eu în pleoape/ încă aprindem foc.../ Îi spun nu te iubesc/ Poet încăpățânat/ în versificare
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
care-n suflet explodau./ Lâni:... Hava, imnul l-ai cântat cu harpa cenușii/ Moisiu laudă Bătălia Kosovei/ Lâni scrisoare scria în „haimet” din Bonn/ Aga Ymeri dezvelea calul în poemul bujorilor/ Amanetul a fost furat de adierea primăvărateca/ Hava și Lâni:... Tu și eu în pleoape/ încă aprindem foc.../ Îi spun nu te iubesc/ Poet încăpățânat/ în versificare bâlbâiesc/ am un dor arzător/ nu te iubesc îți spun/ diseară nu te vreau/ înțelege-mă!/ Vorbim pe masa amintirilor/ Tu cu fularul
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
de pravilă. Îi încolțesc, pe la subsuori, lăstare de rafinată modernitate: Barbu, Dimov, Eminescu reorchestrat. Dovada - pe care a mai făcut-o Foarță, tăind la lungimi potrivite replici latent poetice din Caragiale - că se poate croșeta poezie din orice fel de lînuri. Jivine cu solzi și pene sînt scornite pe hîrtie, într-o invocație care adună cărțile: "Hiare cuminți/ cu ghiare, cu dinți,/ cu coadă de pește,/ cu pieliți la dește,/ cu unghe de țap/ în creștet de cap,/ cu blana ca
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
asemenea, de curând se comercializează și articolele unei noi firme - „Harvest“ din Suedia, pentru care magazinul amintit este unic distribuitor în Timișoara. Îmbrăcămintea este realizată în stil casual-sport atât pentru femei, cât și pentru bărbați, materialele utilizate fiind în special lâna și bumbacul. Măsurile sunt de la S la XXL, iar prețurile sunt cuprinse între 800 000-2 700 000 de lei. Paleta coloristică diversă cuprinde: roșu, alb, albastru, galben, dar și maro sau gri. MONICA DIANA PAVEL Cofetăria „Caprice“ l Se pot
Agenda2003-38-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281486_a_282815]
-
în trista epopee a dislocaților. În anul 1947, prin Directiva NK/003/47, la punctul 17 erau prevăzute următoarele: Gospodăria particulară trebuie declarată nerentabilă și colectivizată. Se impune creșterea obligațiilor de predare la stat a cotelor de cereale, carne, lapte, lână și fructe, chiar dacă producătorului nu-i mai rămâne nimic. Decretul numărul 83, din 2 martie 1949 preciza că, cine se va opune naționalizării suprafețelor de pământ și a atelajelor, primește pedepse între 5 și 15 ani muncă silnică. Decretul 183
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
pentru lucrările agricole, s-a decis decimarea fără milă a cailor, care au luat drumul abatoarelor, indiferent dacă erau de rasă sau valorau mult. Zona colinară nu a fost colectivizată, dar sătenii erau obligați să dea cote la fructe, lapte, lână și carne. Marile cazane de produs rachiul erau atent monitorizate și impozitate în bani sau în natură. Scriitorii epocii se întreceau să descrie fericirea care a coborât pe pământ, prin prisma realismului socialist și să aducă osanale Marelui Stalin, Părintele
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Capitalist și pe vremea regimului comunist Silit de împrejurări, Adrian Rizeanu, proprietar de darac, și-a obținut independența energetică Morarii, cei cu darace de lână, în general micii meseriași cu activități sezoniere și care prestau servicii ce nu rentau a fi asigurate de stat prin angajați permanenți, erau ca un ghimpe în ochii autorităților comuniste. Șicanele de tot felul se aflau la ordinea zilei și
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
în cadrul Miliției orășenești Timișoara și, în cele din urmă, pentru că nu acceptase să intre în P.M.R. , iar Miliția avea nevoie de cadre de nădejde, administrator la hotelurile „Bega“ și „Parc“. În 1963 se ivește oportunitatea deschiderii unui atelier pentru dărăcit lână la... Deva. Maria Prochin și Carol Rizeanu, soțul fiicei sale, se hotărăsc să preia afacerea. Pentru Prochini și Rizeni începe o viață dură de navetiști, Rizenii având însă și copii de crescut. În 1967, mută mașinile și uneltele pentru dărăcit
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
III-a „Copil fiind, am ruga- t-o odată pe mama să-mi dea bani de film, povestește Adrian Rizeanu, actualul patron al daracului. Mi-a spus că nu are, dar dacă o ajut la dărăcitul unei anumite cantități de lână, va primi bani și-mi va da. Știam că are, dar tot am ajutat-o. Așa am prins drag de muncă și am cerut de multe ori să o ajut. Așa am furat și meseria de la tata. Daracul ăsta este
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
multe ori să o ajut. Așa am furat și meseria de la tata. Daracul ăsta este viața mea. Daracul m-a ajutat să mă realizez în viață și fără el nu aș putea trăi”. Marele declin Activitatea de dărăcit și tors lână pentru populație a scăzut dramatic după 1990. Două au fost motivele principale care au dus la o asemenea situație: desființarea DCA-urilor și importul de lână. Inexplicabil pentru Adrian este faptul că, în timpul guvernării Roman, statul a decis un uriaș
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
și fără el nu aș putea trăi”. Marele declin Activitatea de dărăcit și tors lână pentru populație a scăzut dramatic după 1990. Două au fost motivele principale care au dus la o asemenea situație: desființarea DCA-urilor și importul de lână. Inexplicabil pentru Adrian este faptul că, în timpul guvernării Roman, statul a decis un uriaș import de lână australiană. Țăranii s-au trezit că nu mai are cine să le cumpere lâna. Au început să renunțe la creșterea oilor. Ba, mai
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
a scăzut dramatic după 1990. Două au fost motivele principale care au dus la o asemenea situație: desființarea DCA-urilor și importul de lână. Inexplicabil pentru Adrian este faptul că, în timpul guvernării Roman, statul a decis un uriaș import de lână australiană. Țăranii s-au trezit că nu mai are cine să le cumpere lâna. Au început să renunțe la creșterea oilor. Ba, mai mult, cei care mai cresc le vând vii, deci cu tot cu lână, în țările arabe. Industria lânii din
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
o asemenea situație: desființarea DCA-urilor și importul de lână. Inexplicabil pentru Adrian este faptul că, în timpul guvernării Roman, statul a decis un uriaș import de lână australiană. Țăranii s-au trezit că nu mai are cine să le cumpere lâna. Au început să renunțe la creșterea oilor. Ba, mai mult, cei care mai cresc le vând vii, deci cu tot cu lână, în țările arabe. Industria lânii din România a intrat puternic în declin. Din atelierele de dărăcit lână care existau în
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]