189 matches
-
condamnat la plictisul unei meserii oarecare - scrie eseuri pentru admiterea la facultate, comandate de aspiranții cu bani, dar slab mobilați intelectual. La firma EssayAides mai lucrează și alți colaboratori „recrutați din rândul celor înfometați și supraeducați”. Pete se trezește din lâncezeala cotidiană când primește un mail de la iubita lui din facultate, Polly, în care e invitat la nunta acesteia. E sfâșiat de ideea că ar putea să treacă neobservat la mărețul eveniment și-și propune ca, până atunci, să devină un
Rețeta succesului by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/3190_a_4515]
-
alături de Alexandru Ionescu. Revista va fi Înregistrată la Tribunalul Ilfov: ordonanța prezidențială nr. 2708/ 20.02.1939. Cu satisfacție, memorialistul notează: „Încă de la primele numere, presa a salutat schimbarea conducerii și se sublinia convingerea că revista va fi scoasă din lâncezeala În care alunecase”. În adevăr, răsfoind colecția „Convorbirilor literare”, În ultima ei respirație bucureșteană, În plin război, și Într-un București bombardat, tulburat, Înnegurat, revista are ținută distinsă, cu subiecte interesante și incitante.
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
ele, câteva care repetă pasaje cunoscute din Jurnal: „Parcă mi-au secat creierii. Adevărat că e imposibilă căldura. Orișicum însă constat că merge greu; ceea ce nu mă împiedică să persist. Inspirația așa e: trebuie forțată. Nimic nu se dovedește prin lâncezeală. Cu atât mai puțin un roman atât de complicat și de deosebit, cum vrea să fie Adam și Eva”. Astfel încât se poate concluziona că „adâncirea exegezei rebreniene”, dezideratul noului proiect editorial coordonat de Niculae Gheran, se vede redusă, prin acest
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
altceva? ”, se întreabă chirurgul după ce a lăsat bisturiul și este acum pregătit să ia dalta sau freza pentru a încheia o lucrare care i-a fost aproape de suflet - o privire în timp, ca un mesaj pentru lumea pironită în călduța lâncezeală a „falnicelor” neîmpliniri: „Ochiul timpului”, sculptura din lemn și bronz, cuburi care se înalță spre cer, undeva unde dobândesc alte forme mai blânde... În atelier, așchii de lemn și metal. Pentru moment nu realizez că acum și ele au valooare
Agenda2005-33-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284082_a_285411]
-
Pentru toți și fiecare ! În viața cea pământească Dar și în Viața Cerească -Biblia !(Sfânta Scriptură ) Ce ne apără de ură.! Arați,conspectați și semănați, hăi,hăi ! Folosiți orice mijloace N-ascultați când vă cer "pace" Că "pacea lor", e lâncezeală Fără CHRIST și fără Școală... Predicați-le în plus Despre Pacea lui IISUS ! Ce-I Blândă, nu austeră Veșnică, nu efemeră ! Arați, meditați și semănați, hăi, hăi ! Trâmbițați încă o dată Ca pe vremuri în Armată : Deșteptarea, ascultați : Lângă CHRIST vă
PLUGUȘORUL TUTUROR TEOLOGILOR ȘI DASCĂLILOR CREDINCIOȘI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384431_a_385760]
-
Casa Poporului pare integrată în viață orașului. Ce-ai face în locul Casei Poporului? Un Central Park? L-ai chema poate pe Rem Koolhaas care ți-ar face un nod arhitectonic... Am fost la Budapesta, sau Praga, stii, e așa o lâncezeala, ai impresia că ești într-un sanatoriu. În București, toata nebunia asta ține lucrurile să nu se termine, dar parcă vrei să le termini. Ce nu-mi place în București - cum a devenit tot Lipscaniul all set. De parcă ar exista
Ce mai are Mircea Cantor de demonstrat? [Corola-blog/BlogPost/93329_a_94621]
-
s-ar fi ofuscat și n-avea nici un sens să le lezez sensibilitățile culturale. N-am marșat Însă cu entuziasmul așteptat la dezlănțuirea lor de patriotism local, motiv pentru care dialogul a Început să se rarefieze, eșuând curând Într-o lâncezeală politicoasă. M-am simțit oarecum vinovat de intrarea În impas a discuției - În fond, amândoi fuseseră amabili și Îndatoritori cu mine, mi se puseseră de bunăvoie și nesiliți de nimeni la dispoziție, ghizi ad-hoc Într-o urbe necunoscută, iar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o mantie străvezie și aurie, care-i Învăluia trupul peste velința jilavă și rece pe deasupra căreia purta odoare de mătase, era tot vis? Oare și ăsta era tot vis, izul pămîntului care-i umplea nările amorțite de atîta somn și lîncezeală, mirosul reavăn al pămîntului și al ierbii, binecuvîntata suflare a luminii și a vieții care, după miasma mucedă a grotei, Îl Îmbia ca o mireasmă de măr? Oare și ăsta era tot vis? Binecuvîntata licoare a spiritului și a trupului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cu gura plină și cu paharul ridicat. I-am salutat militărește. Și-au ridicat paharele ceva mai sus pentru a-mi răspunde la salut. M-am întrebat unde ajunsesem. Revăzându-i pe cei doi clovni, micul breton a ieșit din lâncezeală. A început să geamă și să-și reia litania cu „Ce?“. Buna dispoziție a lui Mierck a fost întunecată de chestia asta. Așa că, între două îmbucături de jumări, i-a spus în câteva cuvinte despre moartea tipografului, cu un aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
într-un cot la spatele chibiților. E plin de vervă și e Marius Tupan. ... IX. GHEORGHE ANDREI NEAGU - GENERALUL ȘI BICLA, de Gheorghe Neagu, publicat în Ediția nr. 2110 din 10 octombrie 2016. Când a aflat după un secol de lâncezeală că urma să aibă vizitatori, s-a bucurat. A ieșit din cavou și-a lustruit cizmele și s-a uitat la bicicleta pe care o capturase de la Johannes von Eben. Rușii se bolunjiseră cu totul. Voiau revoluție. Nu mai ascultau
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
Grigorescu, așezat pe marginea sarcofagului din care abia ieșise. Praful fin se împrăștiase de jur împrejurul său ca aură de sfânt. Căpitanul Ignat își reprimă pornirea de care se molipsise în tranșeele ... Citește mai mult Când a aflat după un secol de lâncezeală că urma să aibă vizitatori, s-a bucurat. A ieșit din cavou și-a lustruit cizmele și s-a uitat la bicicleta pe care o capturase de la Johannes von Eben. Rușii se bolunjiseră cu totul. Voiau revoluție. Nu mai ascultau
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
locali au așteptat un rege ungurean, străin de țară, ca să inițieze războiul de independență sub conducerea bravului Principe Carol care a urmat la „tron” după Alexandru Ioan Cuza principele unirii Moldovei cu Țara Românească. Politicianismul zonei era prea impregnat de lâncezeala orientalismului. Ca și astăzi mai marii țării erau ocupați în special de ciubuce, caftane și averi, spre deosebire de Ardeleni care activau ferm pentru unirea populație române într-un singur stat. Dar ce au toate acestea cu Badea Cârțan care s-a
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
este decizia de acțiune, planul de a nu pretinde în mod comod ceea ce este propus, ci pretinderea de a avea un rol activ și creativ în cadrul eventualului raport; ► îndrăgostirea tine mai mult pasivitate și de comoditate, pentru că este starea proximă lâncezelii; ► iubirea este cunoașterea noastră și a aceluia de lângă noi, este libertatea și rapiditatea libertății de cunoaștere a lumii întregi, parcurgând și inventând chiar noi căi de cunoaștere, simțind totodată limitele până unde poate să ajungea mintea umană; ► îndrăgostirea este doar
EGALITATE ÎNTRE IUBIRE ŞI ÎNDRĂGOSTIRE?? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361093_a_362422]
-
victime. Înțelegea că umilința și rușinea măcinau sufletul său, după ce aflase ce i se întâmplase, împreună cu sentimentul de vinovăție, pentru că într-un anume sens favorizase împrejurările. Era dreptul său să decidă ce va face în cele din urmă. Ca să rupă lâncezeala ce coborâse asupra discuției și încordarea creată de nervii săi întinși la maxim, Desire le propuse cu glas tremurat: - Ce-ați zice voi de o cafea bună fetelor? Eu dețin un secret în materie de făcut cafea și vă las
PETRECERE NEFASTĂ(5) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368499_a_369828]
-
să identific elementele care compun fericirea, apoi pe cele care o determină și în final pe cele care o fac să fie înțeleasă. De fapt, fericirea vine în urma unor trăiri care provoacă suferință sau cel puțin în urma unor stări de lâncezeală psihică, altminteri, nu poate exista fericire continuă. Aceea poate fi o stare de mulțumire sufletească. O stare de bine. Fericirea e ceva special. O rara avis de care trebuie să profiți cu toată ființa atunci când te-a prins. Da, uneori
ARE YOU HAPPY? AUTOR VIOREL PLOESTEANU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366907_a_368236]
-
smerenia o virtute de mijloc, căci una înseamnă moarte, iar cealaltă viață" (W. Law). Dumnezeu privește întotdeauna la "starea smerită a inimii", adică la atitudinea noastră față de El și față de cei din jurul nostru. Din păcate, constatăm cu amărăciune că luxul, lâncezeala și frivolitatea caracterizează din ce în ce mai mult societatea precum și independența obraznică de Dumnezeu, iar libertinajul moral cîștigă tot mai mult teren, predominând carnalitatea și încăpățânarea, formalismul gol cu spiritul infatuat care are obiceiul perpetuu al laudei de sine. Mai bine să ne
DESPRE SMERENIE ŞI MODESTIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349645_a_350974]
-
șade pe tânjeală... Scoli sfioși fără sfială, Scoli amanții și scoli soții, Scoli pe cei ce nu înșeală Și pe cei ce-ar vrea, cu toții... Scoli poeți, scoli pana goală, Scoli satiri și-i pui pe glume, Scoli ciufuți din lâncezeală, Scoli mumii și scoli legume... Nu-ți vreau aia, nu-ți vreau alta Dar vreau totul de la tine Și pe toată când tresalt a Viață, sânge și ce-mi vine... Referință Bibliografică: Scoli și morții... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN
SCOLI ŞI MORŢII... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347606_a_348935]
-
înflăcărată de a renaște pe care natura o are uneori și care‑l face pe om - omul-pământ cu aspirație către cer - să creadă în învierea veșnică. Maria se simțea tulburată în chip nedeslușit de această fermentație a vieții, deși avea lâncezeli neașteptate în fața unui firicel de iarbă, melancolii dulci și ceasuri de adâncă tristețe și durere pentru ceea ce se petrecuse. Nu‑i venea să creadă ochilor, cum El, care făcuse atâtea și atâtea minuni, s‑a lăsat prins, chinuit, osândit și
FEMEIE, PENTRU CE PLÂNGI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365952_a_367281]
-
mai spus aceasta și repet și aici: una dintre problemele grozave cu care se confruntă omul este tocmai monotonia din viață. Ca să scape de această monotonie face lucruri de multe ori incredibile. Monotonia ucide, fiindcă duce în primul rând la lâncezeala sufletească și apoi va îndemna pe om să iasă din aceasta, făcând cele mai abjecte lucruri. Materia netransformată și neluminată este așadar potrivnică omului și o piedică din cele mai importante în calea desăvârșirii acestuia. A doua piedică este și
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
trecut întâi și opt martie, se termină în această noapte și ziua bărbaților... Gata cu petrecerile, gata cu cadourile, gata cu paharele cu vin! Ce vom face de aici încolo? Este greu de răspuns la această întrebare. Va interveni plictiseala, lâncezeala și relațiile familiale se vor înrăutăți. Trebuie să găsim ceva să ne delecteze, ceva care să ne preocupe. Eu sunt dispus să vin în ajutorul vostru, dragi prieteni. Iată, vă invit la lectură! Vă recomand să citiți proză și poezie
FĂRĂ MĂRŢIŞOARE ŞI PAHARE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345620_a_346949]
-
este moartea sufletului înaintea morții trupului". Se vorbește de asemenea de învârtoșare, durita cordis, obduratio (Isaia 6, 9-10). Este o maladie ce începe prin "întunecarea inimii". Este o încercare orchestrată de Satana, gata să ațâțe, să provoace în suflet întârzierea, lâncezeala, plictiseala. În acest fel vorbesc Diadoh al Foticeei, Dorotei, Ioan Scărarul, Simeon Noul Teolog și alții. Însă nici cei care doresc cu ardoare "sentimentele duhovnicești", nu pot nega faptul că "simțirea divinului"este supusă unor multiple variații. După explicația pe
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NOAPTEA CÂND VISEZ PE SCUPRA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 455 din 30 martie 2012 Toate Articolele Autorului ageri ochi supraveghează alternanțe subversive cu arome de andive, lâncezeala de amiază cine vrea înfruntă riscul chiar cu sabia deasupra; noaptea când visez pe Scupra îi ascult adesea discul ghinion sau noroc oare ca iubirea pătimașă de n-ar fi ucisă-n fașă căpătând aripi, să zboare! cine ești tu
NOAPTEA CÂND VISEZ PE SCUPRA de ION UNTARU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354825_a_356154]
-
Însă cerul nu mai naște, norii au făcut avort, Și din vina ce-au purtat-o nu au mai pășit pe cer. Nu se mai hlizesc abstracte, nu mai sunt păsări de lut, Închegate pe o cracă ce foșnea a lâncezeală Doar un vultur poleit altfel decât chipu-i slut, Alungat din zări încoace, a murit de plictiseală. Saltimbancii joacă-n chipuri, legi și umbre și morminte Demoni savurând plăcerea stăpânirii astei lumi Înlesnesc frumoase clipe de-a pătrunde în cuvinte
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DOR DE DUCĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Târziu în seri, după amiezi O lâncezeală mă cuprinde Cu iz de mucegai de prin de prinderile de monezi Și-aș porni-o-ncet aiurea Unde-o fi, numai să plec Să tai viețile în ștrec Și ducând în cap pădurea, Unde râsul n-are normă Primăriile
DOR DE DUCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356159_a_357488]
-
titlul: “Învățături către sufletul meu”. Tonul voit retoric al unor poeme reclamă nevoia de meditație adâncă asupra rosturilor omenești și cerești. Autorul își adresează unele întrebări sau se adresează divinității, tocmai pentru ca și noi să ne trezim din starea de lâncezeală și amorțire în care ne găsim. Fie că e vorba de distihuri, catrene, strofe de cinci versuri ori alte specii și subspecii ale genului liric, Liviu Jianu este egal cu sine însuși și dă măsura supremă a talentului său. Am
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]