129 matches
-
ei a fost arestat. în drumul ei de întoarcere, armata împuținată, dezorganizată, istovită și profund dezamăgită a lui Napoleon a ajuns la apa Berezina. Un râu larg și sinuos, care și-a sporit albia prin topirea gheții și și-a lăbărțat astfel mlaștinile. Iar podul peste care trebuia să treacă fusese distrus. O parte a armatei s-a strecurat pe celălalt mal pe niște poduri improvizate în mare grabă. Dar și acestea au fost până la urmă distruse. Atunci, acolo, a fost
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
mângâie pe păr și îi luă radioul din mână. Buzz se sui în mașină și dădu cu spatele până pe pietrișul din fața casei, ratându-l la mustață pe grecul care încă se văita încet. Vecinii începuseră să se uite pe ferestre, lăbărțând jaluzelele, în toate locuințele de pe stradă. Câteva minute mai târziu Audrey o conduse pe Lucy afară din casă, cu un braț pe după umerii ei și un geamantan din carton presat în cealaltă mână. În drum spre mașină se opri ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
hazna, a tipului grizonat. Apariția se întoarse către Danny. N-avea chip, ci doar trupul lui Tim și un ștremeleag mai mare decât cel al lui Demon Don Eversall, care apărea la dușuri, își încărca prepuțul imens cu apă, îl lăbărța și hohotea „Hai să bei din pocalul iubirii!” Săruturi îndârjite, trupuri strivite în strânsoare, ei doi unul înăuntrul celuilalt, Claire ieșind prin oglindă și zicând „E imposibil”... Apoi un foc de armă, încă unul și încă unul. Danny tresări și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
grase ca niște burți de pește, viorile instrumentiștilor sclipeau. Cu obrajii plini, trompeții se ridicau în picioare. Un fel de șoarec speriat, semănînd cu vechiul meu profesor de literatură cînd îl ridica în slăvi entuziasmul unei recitări, ședea cu buza lăbărțată pe muștiuc. Sclipind din ochelari, dirijorul desemna în aer cu bagheta de care se agățau roți lucitoare în lumină. Cerca parcă să prindă muștele muzicale suflate din instrumente. De la spectacol ieșeam plin de o emoție curată. Peste acoperișe cerul așternea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se lăsă Înfățișat. Pe Tușa o găsiră vecinii căzută la pământ, cu brațele și picioarele moi, cu gura strâmbă din care curgea În praful bătăturii un fir lucitor de scuipat. Aluatul dăduse peste răscoale din copaie, oamenii și lucrurile Își lăbărțaseră și-și bulbucaseră nefiresc formele de cocă la căldura cuptorului ce-și pierdea Încet-Încet din putere. Tușa Îl Înfruntase pe Cel ce Doarme, iar el nu Îngăduise Îndrăzneala. A lăsat-o să trăiască Încă vreme destulă, nemișcată, mută, cu gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se apropia de treizeci de ani - și el era tot șeful vânătorilor. Nu avea o Înfățișare prea plăcută: picioare scurte, mâini lungi, frunte Îngustă și teșită - la fel ca a ta, dobitocule care te holbezi la geam -, un nas lătăreț, lăbărțat pe un bot ieșit În afară și cu buzoaie groase. Nu mă Întrebați de unde știu toate astea: mi-ar lua ani Întregi să vă explic pe Îndelete. Numai să vă Înșir cărțile pe care le-am studiat ar dura luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Costel, pe care-l mâna din vârful stivei de lemne, se speriase de un hârciog și răsturnase căruța. Preotul căzuse cu gâtul sub un trunchi de paltin și atâta i-a fost. Fiu-său ajunsese proprietar de case și se lăbărțase peste ditai moșia, că i se urcase la cap. L-a băgat Dej la pușcărie pentru că nu voise să dea pământul la colectivă, de parcă nu i l-ar fi luat oricum. Ulterior, familia și-a schimbat apelativul grecesc și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și de reflux gastric. Repede, se-neacă! șuieră Dănuț auto-îndemnându-se, fără a-i mai păsa deloc de persoana patronului. Și se și lungește peste masă, înșfăcându-l de piept și ridicându-l forțat, în capul oaselor, pe adormit, care se lăbărțează imediat pe spătarul scaunului și continuă să sforăie încet, eliberând cu eructații, din gură și din nări, odată cu damful de rigoare, și câteva șuvițe lungi, vâscoase, dintr-un soi de lichid verde-venin, bălos. Nenorocitul-nenorociților! Rebutul! Boaita! Fir-ar mamă-sa
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
rău de cum ne-am dus! Izbuti să stârnească o nouă nedumerire, pe care pe urmă nici el n-o mai putu risipi. În sufletele oamenilor se strecurase frica și lașitatea, care înăbușeau dragostea de pământ. Consfătuirea se înmuia și se lăbărța. Zadarnic încerca Luca s-o dreagă cu "stați, măi fraților, să ne înțelegem". Vorbele oamenilor se împrăștiau și nu se loveau. Numai Marin Stan își păstrase curajul deplin și striga din când în când, răgușit, parc-ar fi vorbit singur
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pic mai multă decît ar trebui să fie, face pe monturi un fel de flori fleșcăite, cafenii; și o angoasă Îmi țipă În cap. Cum o fi să te trezești prins Într-o mașinărie care s-a consumat, i se lăbărțează caroseria, nu mai e bună? Cum o fi să te uiți la tine și să nu- ți vină să crezi că ai ajuns aici și să te gîndești că nu meriți una ca asta? Cum o fi să știi că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
așa, îți dau voie să te întorci". Dar parcă acum îmi era teamă. Am rămas nemișcat. "Hai, Întoarce-te!" îmi porunci vocea. Și m-am supus. Primul lucru care m-a izbit la necunoscutul din fața mea a fost gura știrbă. Lăbărțate într-un rânjet batjocoritor, buzele cărnoase dezveleau gingiile goale în care mai stăteau înfipți câțiva dinți putrezi. Apoi i-am văzut fața ciuruită de vărsat, sprâncenele spălăcite, ochii reci, de broască, și gușa. O gușă mare pe care o purta
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
fost tuflite,în valurile Prutului, la Țiganca, exista, pe undeva, pe aici, o localitate cu denumirea de Vraiștea. De atunci,însă, multe s-au modificat, și în partea asta a globului pământesc. Așa stând lucrurile, Vraiștea aia, istorică, s-a lăbărțat, cuprinzând, acum,întregul teritoriu al țării. Toată țara asta, acum, e o vraiște, lungă și lată, dintr-o margine până-n cealaltă margine a ei. Așa, că, aceia, mai bine să stea acolo, unde se găsesc, liniștiți ; să nu revină, că
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
sufletul femeiesc e la fel de misterios pentru mine ca problema vieții pe Marte. 4 Ca să ajungi la baltă, trebuia să mergi de-a lungul țărmului și apoi să cotești, lăsând marea în spate. Imediat vedeai pata întunecată a stufărișului care se lăbărțase pe marginile bălții. Cătunul era dincolo. La mal se găseau, priponite, câteva bărci vechi, rudimentare, dar destul de sigure, și am luat una dintre ele. Vâsleam eu. Dinu se uita la stufărișul care amenința să cotropească într-o zi toată balta
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
sufletul femeiesc e la fel de misterios pentru mine ca problema vieții pe Marte. 4 Ca să ajungi la baltă, trebuia să mergi de-a lungul țărmului și apoi să cotești, lăsând marea în spate. Imediat vedeai pata întunecată a stufărișului care se lăbărțase pe marginile bălții. Cătunul era dincolo. La mal se găseau, priponite, câteva bărci vechi, rudimentare, dar destul de sigure, și am luat una dintre ele. Vâsleam eu. Dinu se uita la stufărișul care amenința să cotropească într-o zi toată balta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
una singură. Unu: cititorii plătesc pentru ziar și anunțurile sunt gratuite. Sau Doi: ziarul e gratuit, dar oamenii trebuie să plătească pentru publicarea anunțurilor. — E ușor. Stevie se ridică pentru o clipă și-și scutură fusta, mai ales unde se lăbărțase peste posteriorul ei generos. — Fă ziarul gratuit. Tuturor celor de pe-aici le plac chilipirurile. De îndată ce destui oameni vor vedea că prietenii lor citesc ziarul, n-or să supere să plătească pentru anunțuri. — Dar dacă e gratuit, cum vom convinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de râs a umplut întreaga poiană. Era râsul pe care de atâtea ori l-am auzit, fără să aparțină cuiva anume. Am izbit cu putere chiar în despicătura buzelor și mă așteptam să țâșnească sânge. Când colo, buzele s-au lăbărțat numai pentru a-mi azvârli în obraz un hohot de râs și mai nerușinat. Simțeam că fierb de furie și loveam ca un nebun în buzele de piatră, fără să mă mai opresc, iar râsul acela continua batjocoritor... Am visat
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
când ea mângâia alte femei; tovarășele ei de-o seară erau Încântate de agilitatea limbii, de abilitatea degetelor lui când Începea să le excite clitorisul; din păcate, când voiau să le Întoarcă serviciul, de regulă urma o decepție. Vulvele lor, lăbărțate de penetrări În poștă și masturbări brutale (adesea practicate cu mai multe degete și chiar cu toată mâna), erau la fel de sensibile ca un calup de osânză. Obsedate de ritmul frenetic al actrițelor porno profesioniste, Îi zgâlțâiau penisul cu brutalitate, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
din spatele meu. Era Nunatuk, una dintre femeile Cipusik. Neamul meu făcut lui Krog cea mai călduroasă casă de pe ghețar. Nunatuk era mare și grasă. Tânără și cu țâțele mari. Avea părul negru, buzele cărnoase și vineții, iar gura i se lăbărța de la o ureche la alta. Ochii, la fel de negri ca părul, Îi jucau, mari, deasupra obrajilor rotunzi și roșii. Era pricepută să zâmbească, dar n-avea Încotro la cât de... altfel era față de femeile pe care eu și Moru le știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
el l-am trimis pe cel mai Înalt pisc care se ridica În fața noastră. Soarele a asfințit de două ori Înainte ca mărunțelul să se Întoarcă. - Pământul ăsta se Întinde către Miazănoapte cât vezi cu ochii. Departe-departe de tot, se lăbărțează către Răsărit, dar către Apus nu se vede decât Marea cea mare. De cealaltă parte a apei, parcă aș zice că sunt pământuri, căci Într-acolo am văzut nori mărunți adunați În pâlcuri. Cât despre puntea de gheață, ea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
care păreau că au ochi cu care se uitau după noi. Ne Îndemnam unii pe alții să alergăm din ce În ce, căci Scept și ai lui ieșeau și ei În tăpșanul uriaș - precum niște furnici izgonite din mușuroi, se lăbărțau de la o margine la alta a stâncilor, grăbindu-se pe urmele noastre. - Tată, doar n-om avea ghinionul să-i Înfruntăm aici, unde nimeni n-o să afle de lupta noastră! zise Barra. - De ce ți-e teamă că nu ne vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
la gemenii care sugeau de zor la țâțele femeii mele. Se urcă pe burta lui Nunatuk, străduindu-se să-și facă loc Între Marea și Omăt. - Și Unu! Și Unu! - se ruga el dar, până la urmă, se lăsă păgubaș. Se lăbărță Între ceilalți doi prunci și, sorbind-o din ochi pe Nunatuk, se apucă s-o mângâie pe față. Mama Nunatuuuuk, mama Nunatuuuuk... tot spunea el. Se auzi un tropot de pași grei. Apoi, un fornăit. Tresărirăm, dar nu era decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
o persoană, fie că era o comisie, numai ce afla, cum zic, al cui e băiatul; numai ce se afla, repet, cine-i sunt, adică, părinții, și, gata, porțile i se deschideau larg, larg de tot, ba, i se și lăbărțau, În cele mai multe cazuri, Încât, examinatul era, În final, mereu și mereu, primul! La rândul lor, medicul chirurg și profesoara de chimie răsplăteau, cu plicuri destul de groase, și cu dibăcie plasate, premieratul fiului. Cum, de altfel, și lor, li se aducea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
te trezești, dintr-odată, slobod. Fără nevastă și prunci pe cap; fără bărbat, În cazul femeilor. Acestea ar fi fost În dezavantaj; unele, din simț matern; altele, de frică, și-ar fi agățat țîncii de poale. Acrite, cu trupurile, deseori, lăbărțate de nașteri, simțeau pericolul: nu era prea lesne de găsit alt bărbat. Poate, obosite, nici nu ar mai fi vrut unul. Nu era bine să fii liberă, considerau unele femei. Dar tot mai multe tocmai libertatea o alegeau. Thomas simplifica
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
formalitatea de a se informa. - Mă duci și pe mine până în orășelul nostru iubit, intoxicatule? Șoferul, intimidat o clipă de tăietura occidentală, costisitoare, a țoalelor ce-i fuseseră vârâte în ochi, își înghiți cu grijă înjurătura și, recăpătîndu-și controlul, își lăbărță pișicher către străin mușchii feței și îl arse c-un zâmbet. - Dar de ce să nu te duc, pițipoancă mică?! Ce, banii lui matale are păduchi? ...Păi, la mine în mașină, printr-o ușă urci, iar prin cealaltă (cînd o fi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
asculta stătea pe scaun atent la ce scriau pe tablă, iar când termina cu ei se cocoța pe catedră, era pitic, se întindea să ajungă mai înalt decât ei care stăteau în bănci, se relaxa și pe fața lui se lăbărța un zâmbet insidios. Ochii îi deveneau blânzi, placizi și începea să scoată fetele la tablă. Îl studia cu uimire cum le privea admirativ pe unele și indiferent pe altele era profesorul lui! Nu începuse școala de prea mult timp și
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]