74 matches
-
drum; a eșua; examen; a face; fals; finalitate; a finaliza; finanța; finisează; finit; frază; frig; fundița; fusta; haină; haine; hanorac; hotărît; a începe; a începe din nou; un nou început; început nou; închina; închis; încuia; înscrie; a întrerupe; înțelegere; jucărie; lăcată; lecțiile; legămînt; a leșina; lucru; lucruri; mămăligă; medie; mîndrie; muri; naștere; oferi; a se opri; oră; pact; panglică; paza; păcat; perioada; pleca; plecăciune; plecare; plîns; poezia; povestea; priceput; proces; pui capăt; a pune punct; rapid; reflectare; o relație; relax; renunța
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
covor; danță; deschide-ți; deschisă e bine; deschizătură; dor; drept; drum, cale; drum; dublă; ermetic; etape; evadare; exterior; familie; din fier; fizic; gigantă; greu; gri; hol; ieși; spre ieșire; ignoranță; a intra; intrare/ieșire; a închide; închidere; închina; încuietoare; labirint; lăcată; lată; lemnar; lemnoasă; libertate; liniște; loc; lucruri; lume; mama; maro; masă; masiv; mergi mai departe; mister; mînă; moarte; mort; musafir; negru; nimic; noroc; nou început; oaspeți; ocazie; odaie; opreliște; păpușă; părăsire; pauză; permisiune; perspectivă; piedică; plec; pleca; a pleca; plimbare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care a luat sufletul acestui om își spală sabia în vasul lui cu apă. Arici E păcat să omori ariciul, pentru că el a urzit pămîntul sau l-a măsurat. Dacă ai închide bine puii unei aricioaice și să ncui cu lăcată, mama lor umblă pînă găsește iarba-fierului, cu care, atingînd lăcata, se sfarmă. Aceea o pun hoții în palmă și descuie lăcă țile numai atingîndu-le. Cînd te afumi cu arici scapi de friguri. Grăsimea de arici e bună pentru reumatism. Aripă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vasul lui cu apă. Arici E păcat să omori ariciul, pentru că el a urzit pămîntul sau l-a măsurat. Dacă ai închide bine puii unei aricioaice și să ncui cu lăcată, mama lor umblă pînă găsește iarba-fierului, cu care, atingînd lăcata, se sfarmă. Aceea o pun hoții în palmă și descuie lăcă țile numai atingîndu-le. Cînd te afumi cu arici scapi de friguri. Grăsimea de arici e bună pentru reumatism. Aripă Femeia în poziție* să nu mănînce aripi de paseri, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mere, pere, să se facă boabele ca merele etc. Să arunci cenușă în grîu cînd [se] pleacă la sămănat, ca să nu facă tăciune. Cînd sameni grîu de primăvară ori grîu curat, atunci se pune în grîul din care sameni o lăcată închisă; și să nu vorbești cu nimeni nimic, că atunci și gura paserilor va fi închisă și nu vor putea mînca grîul. Cînd sameni grîul, să fii cu cămașa spălată și curat de noaptea, ca să nu facă grîul tăciune. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai potrivit Dar eu zic să nu ne grăbim a băga în gură și cea din urmă fărâmă de mâncare și zic că e neapărată nevoie să răbdăm, fiindcă nu se știe cât mai avem a rămâne în zăcere sub lăcata Apelor, iar când om fi răzbiți de slăbiciune, cu ce o să ne mai înfiripăm, ca să nu ni se scurteze zilele date, înainte de vrerea Bunului Dumnezeu? Neînduplecându-se și nelăsându-se dovedit de asemenea cugetări înțelepte, Pamfil Duran a strigat Zicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
e nevoie să tragem necontenit speranța că din picături de răbdare din partea noastră, ca și din picături de sudoare din partea celor care luptă afară cu Muntele, se va aduna ceasul în care se vor deszăvorî Apele și se vor sparge lăcatele închisorii noastre Atunci, a mai spus că la numărul de două ori câte șapte zile, cât avea să se împlinească peste o oră, în care și afară era tot noapte, să ne așteptăm la o schimbare Iar noi, cei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
podețul lui Daniel Mărăcinescu, unde încă era loc liber Și eu, dându-mi drumul alături, pe latura sondei și potrivindu-mă în funii, i-am îndemnat, pe dată, la sfat anume Zicând: fraților, până ce colegii noștri din afara minei, vor răzbi lăcata Muntelui, nu putem ști ce fel de surprize ar mai putea veni peste noi și nici ce cumpene am mai putea petrece Pe care, dacă nu le vom întâmpina pregătiți, nu are să fie bine Deci, luând aminte la atâtea înviforări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
umed, victorios, însalivat la colțurile vinovate ale gurii, zâmbet ce-i lingea parcă întreaga-i față când mă anunța dulce că astfel îmi voi desăvârși educația de adevărat cavaler. Auzeam scrâșnetul fin al zăvoarelor de argint vechi, muzica cheilor în lăcatele de aur. Interiorul era de mărimea odăilor mele strâmte, joase. Lângă un perete aveam culcușul alcătuit din perne umplute cu pufuleț de gâscă, șaluri de lână afumată, perdele rupte, rufării intime, feminine, mototolite delicat, încleiate nimicitor în sucul acela de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
luncă, Hăulind. Cu cofița pe ndelete Vin neveste de la râu Și cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând în stoluri fete, De la râu. Se ducea atunci o viață tihnită, patriarhală, când gospodarul nu-și punea problema să încuie portița cu lăcate când pleca să lucre pe hotar, sau să tragă zăvorul la ușă atunci când își întindea pe salteaua de paie, oasele-i trudite. Era epoca în care nu bântuiau borfașii sau derbedeii. Preocuparea de bază a gospodarului era atunci, să aibă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
N-are vreme să bage de samă, ia poalele cojocului în cap și năvăleșt[e] spre ușă, În fereastră: Băh! Când dă să iasă pe ușă, Nicodim zice: Uite-l mă, uite-l, repede ușa-napoi ș-o închide cu lăcata. În fereastă: Băh! Popa scutura de ușă, oamenii țineau vârtos, ca să nu lase pe dracul să fugă... Vezi, mă! Trăsni-l-ar crucea lui Dumnezeu, Necurat, cum mi-o fript mânica, zice cu spaimă Buchilat. D-apoi cum puțea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cum să vinzi fereastra oare, Cea la care maica te-aștepta?! Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei încă ne privesc. O vom da și vor schimba lăcata, Și vor pune și ferestre noi. Și trecând pe lângă ea vreodată, Va privi ca la străini la noi. Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei încă ne
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mănăstiri și, îndeosebi, Voronețul, "cea de-a opta minune a lumii" pentru care a promis să se revanșeze față de suceveni. Cum președinta Societății de Cruce Roșie, filiala Suceava, era colega mea de catedră, Elvira Gheorghiu, ea a fost cheia și lăcata plecării mele, pentru care, în pofida consecințelor care-au urmat, îi sunt oricând profund îndatorat. Să vezi Suedia paradisul ordinii și ocrotirii sociale ideale, al disciplinei și cultului muncii, țara cu unul din cele mai înalte nivele de viață, țara fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
profesia. La noi, bătrânii spun că omul, pentru a putea zbura și păstra echilibrul, liniștea, cumpătul, calmul, tăria și îndrăzneala de-a înfrunta vitregia vieții are nevoie de ambele aripi. Fiindcă femeia, jumătatea bărbatului, este într-o familie "cheia și lăcata". Asta era vorba bunicii care, sărmana, a pierdut și ea o aripă când avea numai 28 de ai, fiindcă soțul ei, Vasile Lazăr, a căzut împușcat prin ambele picioare la Mărășești, a fost luat prizonier și s-a stins la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cum întrai o celulă într-o parte și-ncoace erau altele trei... Eu am intrat în prima dintre cele trei, nu în cea care era singură. Când s-o deschis ușa... cu niște zdrăngănituri groaznice... Nu știu ce fier aveau și ce lăcate mari... Vai, nu vă spun ce impresie mi-o făcut... Sunt anumite lucruri pe care nu le-oi uita nici în clipa când o să mor. Și m-o introdus în celula respectivă. Gândiți-vă! O pivniță, de-o parte și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
2007, Centura de castitate, anunță din titlu o austeritate ce echivalează cu o cale nou descoperită către grație: ascetismul, înfrânarea, anularea fiorului vital. Și totuși, poemul omonim vorbește tocmai de încercarea unui nonagenar, Feofan, pictor de biserici și meșter de lăcate, de a-și deschide lacătul propriei centuri de castitate pe care o vede în vis, „scârțâind în bătaia/ tuturor gândurilor“. Asceza e doar un mijloc către un scop care-l transcende. Iar scopul este eliberarea. Am mai vorbit și cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
ac adânc în spate în insectar rămân răpuse urme se zbat și urlă hăituite-n turme cădem răpuși eternelor păcate mâini și picioare-n tencuială scurmă descriu un cerc dar nu se pot abate mă zbat cumplit să scap de sub lăcate durerea-n pieptul țeapăn nu se curmă cu cât încerc să ies de sub strânsură cu-atât se cască rana mai ușor și-n oase simt o crâncenă arsură iar zborul slobod e amăgitor îmi intră zgura nemilos în gură și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ascuțit de elitre al insectei tropicale numită cicada. Bisericuță bizantină, în Niculițel. Au găsit bisericuța pe jumătate îngropată în pământ, cu lacată mare și nu se putea deschide. Și oamenii tot au făcut rugăciuni până ce în ziua de M.-Tanasie lăcata a căzut și biserica s-a deschis. În regiunea aceasta se găsesc și s-au găsit nenumărate monede românești de pe vremea lui Mircea. Este și mormântul unui general rus găsit la bătălia Ismailului, a crescut din mormânt un copac străin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Du-te dracului! izbucnește Cupcici. Știi ceva?! spune el apoi, panicat, dar se liniștește. N-am treabă, o țin sub cheie... Am auzit că domnii ăi mari din Francia, când pleacă la rezbel, au născocit o pașmanterie de fier cu lăcată cu care cetluiesc fâșneața muierii, de nu intră-n ea nici vântu', nici gându', dară-mi-te, mădularu'... De-l pune dracu' pe careva s-o cerce, i-o taie de zici că-i ferestrău nu alta, izbucnește Cupcici într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ferestrău nu alta, izbucnește Cupcici într-un hohot drăcesc de fericire, închipuindu-și ferăstrăul făcându-și treaba. Aveți cunoștință?... De aiastă sculă aș fi tare pohticios s-o târgui. Prost ești, mă! îl chinuie Alexa scormonindu-l. Nu să există lăcată să nu-și afle cheia. Pentru câte o fâșneață cu năbădăi s-or făcut răzbele și nu s-o putea meșteri o flecușteață de cheiță s-o închidă și s-o deschidă de parcă nici usturoi n-a mâncat, nici gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cum intrai, o celulă Într-o parte și-ncoace erau altele trei... Eu am intrat În prima dintre cele trei, nu În cea care era singură. Când s-o deschis ușa... cu niște zdrăngănituri groaznice... Nu știu ce fier aveau și ce lăcate mari... Vai, nu vă spun ce impresie mi-o făcut... Sunt anumite lucruri pe care nu le-oi uita nici În clipa când o să mor. Și m-o introdus În celula respectivă. Gândiți-vă! O pivniță, de-o parte și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Nicolae Esinencu este parabola omului obișnuit până la prostie cu umilința supunerii: Cum vede pe undeva un jug/ Vâră capul" (p. 144). Resemnarea ca o vină este prinsă epigramatic și în poezia lui Ion Hadârcă: ,Tare mi-i cucută limba sub lăcate,/ Tare-aș uita cumințenia locului:/ rabdă și-mpacă-te!" (p. 173). Harta lui Leo Bordeianu nu stă pe perete, din motive misterioase, amenințând să se descompună: ,prind harta țării mele de perete/ însă în timp ce potrivesc nordul/ se desprinde sudul/ și
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
cari tóte au rame, ér sticlă numai unele. Se află o măsuță învelită cu 3 făscuse pre care stau o cruce de lemn, un sfecinic de aramă, una evangelie vechiă, două lavițe și o pixidă de lemn cu țîțîni și lăcată. În turnul bisericei sunt 2 clopote unul de 88 chlgr., ér altul de 78 chlgr. Se mai află o restingnire în Cemeteriul bisericei."” În inventarul din 23 Aprilie 1945, biserica este evaluată la 1000 pengö. Pentru biserica de lemn din
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
Autorităților atât și le trebuia; au închis biserica pentru o lungă perioadă de timp. Totuși grație locuitorilor satului și conducerii de pe loc lăcașul nu a fost transformat în depozit, grajd sau club ca în alte parți, ci sa menținut sub lăcată, și datorită preotului Tudor Lupanciuc biserica din Pogănești a fost redeschisă în 1991. Un eveniment care nu trebuie trecut cu vederea este și faptul că după instalarea Puterii Sovietice în 1944, cetățenii satului încă mai aveau dreptul de a lua
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]