181 matches
-
mină 721411 lăcătuș montator 828201 lăcătuș montator masini electrice rotative, transformatoare și aparataj electric 723104 lăcătuș montator agregate energetice și de transport 828101 lăcătuș montator pentru utilaje industriale, de construcții și agricole 721409 lăcătuș revizie vagoane 722201 lăcătuș SDV 714103 lăcuitor lemn 243205 lector carte 245110 lector presă/editură 245508 lector scenarii 231004 lector universitar 822324 legător și confecționer depolarizator 734501 legător manual (în poligrafie și ateliere speciale) 742407 legator de par 933004 legator de sarcina 611103 legumicultor 743302 lenger-confecționer lenjerie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202005_a_203334]
-
creioane și tocuri 722114 finisor ferite 826125 finisor fire de matase naturală 814303 finisor hârtie, carton, mucava 826610 finisor încălțăminte 823108 finisor încălțăminte și articole tehnice din cauciuc 814122 finisor la înnobilare PFL 812401 finisor laminate și trefilate 714105 finisor lăcuitor lemn 826611 finisor mănuși piele 813908 finisor produse abrazive 821203 finisor produse azbociment 813916 finisor produse din cărbune 823105 finisor-reparator de produse industriale din cauciuc 712911 finisor terasamente 743210 finisor textile (vopsitor, imprimeur) 211101 fizician 222910 fizician medical -------------- Ocupația "fizician
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
mină 721411 lăcătuș montator 828201 lăcătuș montator masini electrice rotative, transformatoare și aparataj electric 723104 lăcătuș montator agregate energetice și de transport 828101 lăcătuș montator pentru utilaje industriale, de construcții și agricole 721409 lăcătuș revizie vagoane 722201 lăcătuș SDV 714103 lăcuitor lemn 243205 lector carte 245110 lector presă/editură 245508 lector scenarii 231004 lector universitar 822324 legător și confecționer depolarizator 734501 legător manual (în poligrafie și ateliere speciale) 742407 legator de par 933004 legator de sarcina 611103 legumicultor 743302 lenger-confecționer lenjerie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
de protecție și decorative de vopsea sau materiale similare ori acoperă pereții interiori și plafoanele clădirilor cu tapet sau alte materiale de finisare. 713101 tapetar 713102 zugrav 713103 stucaturist 713104 ignifugator 713105 operator termoprotecție 7132 Vopsitori, lăcuitori și asimilați Vopsitorii, lăcuitorii și asimilații acestora vopsesc prin pulverizare utilizând echipamente de lăcuire pentru a aplica straturi de protecție pe articolele fabricate sau alte structuri. 713201 lăcuitor lemn 713202 vopsitor industrial 713203 finisor-lăcuitor lemn 713204 vopsitor 713205 vopsitor auto 7133 Curățitori de fațade
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
se vărsa apele și ploi peste măsură și nu se făcea nimic de care să ferească Dumnezeu să nu mai fie. Dat în Bălnaca 5 zile ianuarie 1818. Smeritul între preoți Mihail Lascovici paroh.” - „În anul 1836 diacul Gavril Popovici lăcuitor fiind în Beznea au stăpânit diecie cu mine preot Nicolae Lascovici întru care foarte cu vrednicie au fost la toate slujbele, sîrguitor împlinitor-Dat-am în Bălnaca 2 zile februarie 1839 Nicolae Lascovici paroh în Bălnaca și administrator paroh în Bratca de
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
acest sf(â)nt și d(u)mnezeesc lăcaș, unde să prăznuește hram(ul) sf(i)nților mai marilor voevozi Mihail și Gavriil, spre pomenirea răposaților părinților și strămoșilor miei, căt și a fiilor și ourmașilor miei și a săracilor lăcuitori din satul acesta, rugând pre toți cei ce vor ceti și vor întra în biserica aceasta să roage pre D(u)mnezeu pentru măntuirea pomeniților și săi erte, anul 1807, mai 14”". În anul 1821, pe aici au trecut turcii
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
Ci pururea tinerii să pleacă și cred cuvintele céle réle (a puhlibuitorilor). Și acea plată au luat de la dânsul, în loc de dulceață amar, pentru nevoința lui cea mare, că nici judecatu, nici dovedit au pierit. De care lucru mulți înspăimântați din lăcuitorii țării au început a gândi cum vor lua și ei plată ca și Arburie, că nu multă vréme după acéia, într-același an, au tăiat și pe ficiorii lui Arburie, pre Toader și pre Nichita."" Cronicarul scrie că decapitarea harmanului
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
suirii sale pe tron (1774), Alexandru Ipsilanti, deoarece l-a găsit în țară pe vărul său Ianache Muruz fără suficientă avere și pentru că a găsit această moșie Ploiești, numită înainte Târgșor, „slobodă”, i-o dăruiește, împreună cu cele două târguri, obligând „"lăcuitorii de casă și de prăvălie"” să plătească adet și să nu mai aibă voie să vândă vin sau rachiu fără aprobarea boierului. Ploieștenii, conștienți de marea primejdie care îi pândea, au încercat de la început să o prevină, dar nu au
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
conform transcrierii din graiul local, în limba română, cu caractere chirilice: "No. 63, 1818 mai 31, prunc. S-au născut pruncul parte (bărbătească) Georgie în luna Mai, zioa 31 anului celui mai sus. Tatăl pruncului, Pomuț Ioann și muma Victoria, lăcuitori (ai) oraș(ului) Jula. S-au botezat și s-au ouns cu sfântul mir prin mine preotul, Atanasie Georgievici, parohialnic a sfintei bisearici, H(ram) S(fântului) I(erarh) Nicolae care se află în orașul Jula în luna și zioa
George Pomuț () [Corola-website/Science/299455_a_300784]
-
peste intrare: "„Această S[fântă] și Du[m]nezeiască biserică cu hram[ul] Adormiri[i] M[aicii] D[omnului], S[fântul] Nicolae, S[fânta] Para[schiva] prin osâ[r]diea și cheltueala d[umnealui] preot Nicolae [din] Voinești și ajutorul lăcuitorilor greci Ioan, Iancu, Mihai Drăgic, Stan Dieaconu, Sanfir, Radu Drăgic, Gavrilă, Ion Stancu, Anghel G G Tudor, Istrate, Dragnea, f[e]te, Radu Zariea, Ion, Andrei, Ion Muza, Dragnea, Ion Stan, Cipoca, Ion Gligore, Radu Dinuță, Ion Coman, GG frate
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
an, atât în interior cât și în exterior. Tot la intrare, pe partea interioară, se păstrează încă o scurtă pisanie, care surprinde o repictare interioară la 1899: "„Acestă biserică sa jugrăvit din nou prin stăruința preotului Nicolae, duhovnicu, și ajutoru lăcuitorilor inorieși. Anu 1899 avgust 6, zugrav I L Luculescu, T[ârgu]Viștea.”" Ctitorii cei dintâi sunt însemnați la pomelnicul din altar, printre cei vii: "„Nicolae pr[eot], Nicolae, Elisaveta, Ion, Io[a]na c[u] f[ii], GG Stana c
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
de copii manuscrise și publicată pentru prima dată de M. Kogălniceanu în 1852, are un caracter savant și o noblețe a ideilor care o va face cartea de căpătîi a Școlii Ardelene. "Predoslovia" enumeră scopurile lucrării: a) afirmarea etnogenezei pentru „lăcuitorii țării noastre, Moldovei și Țării Muntenești și românii din țările ungurești, care toți un neam și odată descălecați sîntu”; b) conștientizarea valorii documentului scris, care rămîne mărturie peste veacuri: „Lăsat-au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea...”. Românii trebuie
Miron Costin () [Corola-website/Science/299037_a_300366]
-
iunie 1835 domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica a constatat că învoiala pe care stroeștenii au avut-o cu mănăstirea Bistrița „este împotriva Regulamentului Organic carele prin articolu 146 au desființat toate asemenea obiceiuri și așăzământuri”. El poruncește „"a să supune numiții lăcuitori la răspunderea datoriilor proprietaricești întocmai după legiuirile pomenitului Regulament, făr’ de nici o osebire, ca unii ce se află pe proprietate străină"”. Din acest moment stroeștenii devin clăcași pe propria lor moșie, dar se organizează opunând o rezistență tenace împotriva sistemului
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
a soldat cu eliminarea marelui proprietar (Lupta, 1888; Lungianu, 1922; Deaconu, 1950; Leonăchescu - Năndrașu, 1971; Leonăchescu, 2001). În anul 1801, Iosif episcop al Argeșului face următoarea plângere către domnitorul Țării Românești: "Preaînălțate doamne, "Cu smerită anafora înștiințez Măriii Tale că lăcuitorii ot satu Stroești sud. Argeș, pentru că s-au întâmplat câteva morți dă oameni într-această primăvară trecută, după cum și la alte părți s-au întâmplat și planisiți fiind că trupurile cele moarte pot a omorâ oameni făcându-se (după cum zic
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
acelor morți și ce urmare au făcut preoții." "Și am luat pliroforie că numai le-au dezgropat iar preoții cetind molitve au turnat o sfeștanie preste dânsele și le-au îngropat iarăși." Acum luai altă înștiințare că, fără știrea preoților, lăcuitorii acelui sat iarăși au dezgropat un trup din cele doao, însă cel dă femeie la care au avut mai multă bănuială și sfărâmându-l în bucăți iarăși l-au îngropat. Însă nu se odihnesc numai pă atât că împreleștiți fiind
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
cerc restrâns de apropiați ai proprietarilor. Spre mijlocul secolului se observă o tendință de amenajare a unor spații verzi publice, a căror întreținere cădea, în virtutea noilor reglementări ale Regulamentului Organic, în sarcina municipalității: "„spre înfrumusețarea capitalii, spre sănătate și plăcere lăcuitorilor ei, să va face în mijlocul orașului o publică primplare, pe un loc cumpărat de eforie sau luat cu bezmăn vecinic. Afară de acesta, să va așeza o grădină publică într‐un loc cu apropiere de oraș”". În același timp, conotațiile pur
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
legate între ele și era greu de spus câte niveluri avea fiecare clădire. În Sala Prunului, Sala celor Opt Scene Celebre, Sala Fazanului, și Sala Copiilor Chinezi, pictorul și-a folosit toată arta, fără a se întrerupe pentru somn. Meșterul lăcuitor, care detesta până și rostirea cuvântului „praf”, a lăcuit balustrăzile stacojii și pereții negri. Un ceramist născut în China a fost numit maestru faianțar. Fumul de la cuptorul său de lângă lac se înălța în văzduh zi și noapte. Un preot solitar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
nu ne atingem, ce numai să pășunăm în părțile unde ne vor arăta ispravnicii și zapcii marginilor Moldovei, iară peste voia lor să nu avem a călca aiurile, și despre car[e] ne-ar arăta ci că este de trebuință lăcuitorilor Moldovei îndată fără nici o întîrziere să avem a ne rădica dobitoacele. Și, osebit de aceasta, apucîndu-ne noi să dăm Măriei Sale Domnului Moldovei alîm îndoit pe bucatele noastre, Măria Sa plecând către poftă și porunca (? ) Măriei Sale hanului și sfătuindu-se la aceasta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și acolo să i se dea certare precum se cade. Și pe locurile unde s-ar pășuna vitele noastre, oricând ne-ar arăta și ne-ar zice boierii ce s-au zis mai sus cumcă părțile acele sânt trebuitoare pentru lăcuitorii Moldovei, îndată să avem a ne rădica dobitoacelor de acolo fără nici o întîrziere și price. Iar pentru alîmul îndoit apucîndu-ne noi ca să dăm Măriei Sale Domnului Moldovei, Măria Sa n-au primit a ne lua alîm îndoit și ne-au arătat că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Molde” (veniseră mulți meșteri mineri nemți), în documentele maghiare: „Moldvàr”. Voievozii români din Maramureș (voievodat situat in nordul Transilvaniei): Dragoș (« Inițiatorul ») și Bogdan I (« Întemeietorul ») întemeiază aici un nou voievodat. Miron Costin spune în lucrarea "De neamul moldovenilor" (1686) că "lăcuitorii țării noastre, Moldovei și Țării Muntenești și românii din țările ungurești, că tot un neam sunt și odată discălicați", și că "descălicatul ... de Traian împăratul Râmului" a fost făcut. Pe vremea lui Bogdan I, voievodatul Moldovei nu depășea ținutul râurilor
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
Sovetov, Moldova În epoca feudalizmului, VII, partea I, Chișinău, Editura Știința, 1975, p. 239. 1820 Ocolul Fundului de Gios 1 Stare(a) satelor piste tot: 3 2 Banii cifert(lui) al patrule(a): 130 lei 3. No piste tot al lăcuitorilor: 61 Liudi 50 Sat Frenciugi Birnici 50 liudi Calistru Țurcanu Grigori Cosovanu Pavăl Cosovanu Pricopi Cosovanu Vasile Cosovanu Alecsa Hurjui Ioniț Botar Gheorghi Cozmei Alecsa Cosovanu Costandin Cozmeiu Ion Gheorghiescă Vasile Cozmei Grigori Cozmei Vasili Calistru Simion Cozmei Toader Malancee
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și de păstori. Și cum era acest popor se poate judeca de împrejurarea că, chiar la 1777, Austria avea de scop a împărți Bucovina în "ocoale de oșteni pedestri" după cum era în Slavonia și în Croația, căci, zice vechiul manuscript, "lăcuitorii au la slujba războiului putere și îndrăzneală, iar spre plata birului nu au bani". Si ce au devenit astăzi obârșia Moldovei? Făgăduit-au fost Austria s-o ție în vechile ei legi și obiceiuri, bunurile mănăstirești să le întrebuințeze spre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
A lăsa iarăși nescris, cu mare ocară înfundat neamul acesta de o samă de scriitori, iaste inimii durere. Biruit-au gândul să mă apuc de această trudă, să scoț lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și sâminție sîntu lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești, și românii din țările ungurești, cum s-au pomenit mai sus, că tot un neam și o dată discălicați sînt (...)“. Totodată, el intenționează să facă mai mult decât predecesorii săi întru mânuirea condeiului, propunându-și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mavrogheni voevod, ce au fost dată asupra noastră ca să eșim din Craiova și să mergem din județ în județ să dovedim și să aflăm pă toți hoții și făcătorii de rele du prin județă; să să prinză ca să fie toți lăcuitorii înliniștiți și în odihnă și făr’ de grijă și frică de făcători de rele. Și deosăbit iarăși am mai avut poruncă ca pe la conacele unde vom merge prin sate, să cercetăm și să judecăm pricinile norodului ce vor avea unii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
posedate de clăcași și răscumpărarea sarcinilor acestora. Încă de pe la 1833 sunt menționate raporturi de neînțelegere dintre arendași și locuitorii clăcași de pe diferitele moșii „împosesuite", față de care la 1 februarie 1833 Departamentul treburilor din lăuntru informa Isprăvnicia din Vaslui despre jalba „lăcuitorilor" că anume posesorii, banul Enachi Stamati și Alecu Ciure i-ar fi asuprit cu lucrul boierescului, i-ar fi strămutat din locurile de hrană pe care le aveau din „învechime" și pe care pârâții le-ar fi dat, cu bani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]