179 matches
-
băi naționale și că va încuviința și va înlesni împosesuirea locurilor, a pădurilor și a petrelor de fer aflătoare pe moșia Bistrița a monastirii, sub următoarea condiție foarte folositoare și pentru monastire: 1. Pentru zidirile fabricii, lăcuințele amploiaților și a lăcuitorilor, pentru grădinile lor de legume, să cere, pe lângă valea Bistriței, locul lângă satul Vadul Gârcei, 300 fălci, care să să măsoare geometricește la fața locului, de cătră înadinsă comisie și să să trădeie în posesie amfiteotică subscrișilor, împrotiva unei dări
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
locuri de hrană, prin urmare nu aduc mănăstirii Bistrița nici atâta, apoi să vederează că prețul anual propus, câte 12 lei falcea, este și pentru monastire destul de folositori. 2. Afară de pădurile ce să vor păstra pentru trebuința monastirii și a lăcuitorilor ei și a cărora poziție, întindere și mărginire să va hotărî de comisia sus-însămnată, toate alte păduri din văile celi mari: Tarcău, Oanțu, Vaduri, Gârcea, precum și a<le> lor ramure lăturalnice și acele din munții anume (...)24 au să rămână
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aceia venitul sus-însămnat de 3.600 lei mai cu samă să poate socoti ca un adaos la venitul monastirii. 21.000 lei darea anuală acelor 150 fălci pădure, a 140 lei falcea, rămâind deagiuns pădure pentru întrebuințarea monastirii și a lăcuitorilor ei. Apoi, pentru baia de fer să cere numai pădurea ci prisosăște, deci să vederează că soma de 21.000 lei este un spori simțitori la venitul anual al monastirii. 700 lei darea anuală pentru întrebuințarea petrelor de fer aflătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
spițeriilor să fie deschise la orișice oră; deosebita priveghere a spitalelor, spre a avea tot ce le trebuie; dispersarea populației; "rînduirea de osăbiți boiernași la fiștecare cvartal". Cu toate măsurile adoptate, "holera secera fără cruțare și deosăbire în toate clasele lăcuitorilor, iar mai cu seamă în sărăcime", între 17/29 iunie și 24 iunie/6 iulie ajungîndu-se la cifra de 300 de morți pe zi229; la 18/30 iunie, consulul Gardner revenea într-un alt raport cu detalii despre starea deplorabilă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
acut de letalitate a epidemiei din vara anului 1848, atât la Iași, cât mai ales în restul principatului, unde se afirma că ar fi fost pustiite sate întregi 263. În cursul toamnei, Comitetul sănătății din Iași anunța că "starea sănătății lăcuitorilor din tot cuprinsul Prințipatului este bună și ferită de molipsitoarea boală a holerii"264. Coșmarul a trecut, dar nu fără a fi lăsat urme adânci în principatul răvășit și suferind și de pe urma ocupației militare străine. Și după încetarea epidemiei, cercurile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
286. La "tacrirul" din 8/20 februarie 1849, Ștefan Gărdescu, fost suptocîrmuitor la plasa Blahnița (jud. Mehedinți) în timpul revoluției, a precizat că, în iunie 1848, el se afla trimis de maiorul Ștefan Vlădoianu în satul Pistolu (jud. Dolj), unde, "murind lăcuitorii acelui sat foarte rău de holeră, eram însărcinat împreună cu doftorul 287 ca să-i facem cuviincioasa curățenie", zăbovind acolo patru zile. Întors ulterior la Craiova, "bolnăvindu-mă de holeră, am zăcut trei săptămâni, aproape fiind să-mi pierd și viața"288. Tot
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
-mi la mai mult de 800 oameni atacați de holeră, singur cu mâna mea, căci dohtorul ocrugului și el pătimea... Am alergat zi și noapte și cu stăruința mea am avut norocire de am stăvilit boala la care erau supuși lăcuitori îndeobște din acea plasă"294. Alți membri ai administrației revoluționare se plângeau, la rândul lor, de greutățile întîmpinate din pricina molimei ce bântuia în țară. De pildă, la 19/31 iulie 1848, comisarul județului Vâlcea, Dumitru Zăgănescu, raporta Ministerului Trebilor din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Gutovski", potrivit adresei nr. 51 a comandantului otoman amintită mai sus și a adresei nr. 5093 a Ministerului din Lăuntru, spre "a să chibzui grabnice măsuri în privința stăpânirii boalei holerii, care se bănuește că ar avea dispoziție a amenința pe lăcuitorii Capitalei; luând apoi în deaproape băgare de seamă și măsurile adoptate de acest comitet sanitar la anul 1848, luna aprilie, pe când acest Prințipat se bîntuea de epidemica această boală, au găsit că toate acele dispoziții sus-zise, atât profilactice, cât și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din 1865], când pre toată ziua eram cu măturile în mâini și cu usturoriul în căciulă, și eram forțați de domnul polițai și de domnii doctori în așa timpuri periculoase, când cadavrurile oamenilor se transportau pe toate ulițele și tăți lăcuitorii orășeni erau închiși în casele lor, numai noi măturătorii eram pe ulițe și căram". Atrage atenția informația că măturătorii purtau sub căciulă căpățâni de usturoi. Se știe că, în medicina populară românească, usturoiului i se atribuie virtuți protectoare, datorită mai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
au rămas chiar întregi: barba - barba, așa și luna, iar altele cu foarte mici deosebiri” (p. 226); limba română este „adevărată latină, stricată, ca și italiana” (p. 212); „...așè și graiul românilor pre aceste locuri cu îndelungată vreme și răsipă lăcuitorilor, romanii de supt aceste locuri, care pustiindu-să de năvala tătarâlor, să mutase... ș-au stremutat și graiul” (p. 271). Explicând evoluțiile latinei către o altă limbă, Costin zice: „care acéstea în limba letinească, adică râmlenească, acum nu încape, ce cură
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cea slavă, iar mai puțin din limbile ungurească și turcească” (p. 212), „limba valahilor ieste limba vechilor romani, amestecată sau mai mult stricată cu sârbească, rusască, dățască, horvățască, slovenească proci” (p. 271); „Și aceasta ieste pricina de s-au străcat lăcuitorii acestor țări graiul acum la a doo descălecătură, cu graiul strămutat și schimbat cu ungurescŭ, cu sârbăscǔ, cu dățăscǔ, cu slovenescŭ i proci, veniți pe aceste locuri” (p. 273 urm.). 5. În urma descălecatului, ținuturile în care romanii au locuit în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nu ne atingem, ce numai să pășunăm în părțile unde ne vor arăta ispravnicii și zapcii marginilor Moldovei, iară peste voia lor să nu avem a călca aiurile, și despre car[e] ne-ar arăta ci că este de trebuință lăcuitorilor Moldovei îndată fără nici o întîrziere să avem a ne rădica dobitoacele. Și, osebit de aceasta, apucîndu-ne noi să dăm Măriei Sale Domnului Moldovei alîm îndoit pe bucatele noastre, Măria Sa plecând către poftă și porunca (? ) Măriei Sale hanului și sfătuindu-se la aceasta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și acolo să i se dea certare precum se cade. Și pe locurile unde s-ar pășuna vitele noastre, oricând ne-ar arăta și ne-ar zice boierii ce s-au zis mai sus cumcă părțile acele sânt trebuitoare pentru lăcuitorii Moldovei, îndată să avem a ne rădica dobitoacelor de acolo fără nici o întîrziere și price. Iar pentru alîmul îndoit apucîndu-ne noi ca să dăm Măriei Sale Domnului Moldovei, Măria Sa n-au primit a ne lua alîm îndoit și ne-au arătat că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc suntu cu moldovénii și toți de la Râm să trag" (p. 124). Miron Costin preia și reafirmă în forță ideea originii comune. În "Predoslovie" la De neamul moldovenilor [1686-1691?], Miron Costin (1965) arată că "lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești și românii din țările ungurești [...] toți un neam și odată discălecați suntŭ" (p. 9). Tot Miron Costin este întâiul formulator al tezei- contrafort a doctrinei originii pur latine a românității sub forma tezei risipirii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în urma războiului de cucerire câștigat de imperatorul Traian în anul 106 e.n. Micu o afirmă tranșant, nelăsând nicio șansă de supraviețuire dacilor: după cucerirea Sarmisegetuzei de către Traian, "acesta au fost sfârșitul lui Decheval și a ghetelor, că așea să chema lăcuitorii Dachiei cei de atunci. În locul acestora am urmat noi, romanii (sic!)" (Micu, 1995, p. 35). Pentru a nu lăsa niciun dubiu, concluzia exterminării totale a dacilor este reiterată imediat: După ce romanii au supus șie toată Dachiia și pre ghete, lăcuitorii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lăcuitorii Dachiei cei de atunci. În locul acestora am urmat noi, romanii (sic!)" (Micu, 1995, p. 35). Pentru a nu lăsa niciun dubiu, concluzia exterminării totale a dacilor este reiterată imediat: După ce romanii au supus șie toată Dachiia și pre ghete, lăcuitorii Dachiei, i-au sterpit", teritoriul cucerit rămând astfel o "țară pustiită" (p. 36). Teza exterminării dacilor va deveni marca înregistrată a Școlii Ardelene prin opera polemică a lui Petru Maior, Istoria pentru începutul Românilor în Dachia. Căderea Sarmisegetuzei nu a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de lăcuitori, pe care furia răsboiului ia secerat sau ia silit ca să își părăsească patria" (p. 16). Aceeași idee își găsește ecou în manualul lui Albineț, publicat câțiva ani mai târziu în Moldova: "Dacia cucerită se priface în provincie romană, lăcuitorii sei parte se ucidu, parte își caută scăpare între alte nații barbare, eară parte se târăscu sclavi la Roma și prin osebite provincii ale Italiei" (Albineț, 1845, p. VI). În acest chip, prin "stârpirea Dacilor învinși de Augustul Traean", Dacia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care am catalogat-o ca aparținând avangardei gândirii istoriografice), Aaron deschidea epopeea românilor cu "descălecarea coloniilor romane în Dacia", în Manual... (lucrare pe care am clasificat-o în categoria ariergardei consensului societal), narațiunea istorică izvorăște din "Dacia veche" și de la "Lăcuitorii Daciei" (agatirzii, apoi geții). Albineț, de asemenea, pornește de la "cele mai vechi întâmplări ale Daciei", alegând ca principiu structurator cadrul de referință spațial al teritoriului dacic, și nu descendența genetică a romanilor (Albineț, 1845, p. 1). Chiar și Moldovan, în calitate de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
priorității istorice pe teritoriul dacic între români și unguri) și fiind pe cale de consecință un foarte incandescent subiect de polemică, problematicii continuității i-a fost acordată o importanță monumentală. Aaron, de pildă, îi atribuie un subcapitol pe care îl numește "Lăcuitorii romani din Dacia lui Traian n-au trecut toți cu legioanele în Misia" (Aaron, 1839, p. 22). Acceptând că retragerea trupelor i-a determinat pe mulți locuitori romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apatic, doar că în rândul locuitorii romani ai Daciei creștinismul a fost sădit de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în Idee repede... ("Sămânța lui cea sfântă [a creștinismului] a început îngrabă să rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că în rândul locuitorii romani ai Daciei creștinismul a fost sădit de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în Idee repede... ("Sămânța lui cea sfântă [a creștinismului] a început îngrabă să rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor a făcut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și s'au așezat Bulgarii și Slavii în părțile acestea, ei era idololatrii. Dar din multa atingere a lor cu creștinii din partea răsăritului, s'a întîmplat ca la anul 870 să se boteze toți" (Aaron, 1839, p. 28). Desigur, "Romanii lăcuitori ai Daciei ea creștini încă dupe vremea lui Constantic cel mare" (Aaron, 1839, p. 29). Ținând cont de faptul că Dacia a fost cuprinsă de bulgari de la anul 680, cele două secole de contact cu proto-românii deja creștini au fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
A lăsa iarăș nescris cu mare ocară înfundat neamul acesta de o samă de scriitori, ieste inimii durere. Biruit-au gândul să mă apucu de această trudă, să scoț lumii la vedere felul neamului, din ce izvor și seminție suntu lăcuitorii țărâi noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus [...] Eu voi da samă de ale mele, câte scriu. (Miron Costin, De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor - Predoslovie) 1.Explică ortograma din
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund și acmu cei din țările ungurești lăcuitorii și muntenii - țara lor - și scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească. Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus, și românii din țările ungurești, că tot un neam sînt și o dată descălecați, de unde sintu strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fost Întîi
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]