188 matches
-
septembrie, a fost descoperită o altă mișcare care a prefațat revoluția din 848, cunoscută sub numele de „Conjurația confederativă”. Această mișcare a fost considerată o continuare a acțiunii cărvunărești. Conjurația „s-a sistisit din toate stările: adică boieri, neguțitori, trepte, lăcuitori...”. în luptă intrau și boierii pentru „binele patriei”, împotriva politicii lui Mihail Sturdza și împotriva protectoratului rusesc. Astfel, o cauză a nemulțumirilor era „ocârmuirea locală, cari pentru lacome și particulare interese, nebăgând în samă noul Așezământ și pravilele, au îmbrățoșat
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
În limba română, după cum vedem din Așezământul Mănăstirii Antim, alcătuit din 32 de „capete“ de către Mitropolitul Antim Ivireanul, În 1713. În capitolul 4, Pentru călugări, ctitorul acestui locaș rânduiește ca „În mănăstire În curtea cea dintâi să se afle lăcuitori cu șăzământul pentru slujba besericii, egumenul, doi ieromonaș greci carii să fie În strana cea mare să cânte slujba grecește... un cântăreț de va fi călugăr, au și mirean neînsurat“. În capitolul 5, Pentru preoți, rânduiește ca „Doi preoți de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
peste trei veacuri și jumătate Grigore Ureche vornicul scria în mod cu totul firesc în Letopisețul Țării Moldovei despre limba noastră moldovenească, urmînd cursul anilor, „pentru discălecatul țării [Moldovei] al doilea rînd“, dar făcea precizarea că „rumânii cîți se află lăcuitori în Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la Rîm se trag“ <footnote Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ESPLA, București, 1958, p. 134. footnote> . În economia lucrării sale, ocupîndu-se de cursul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
loc sîntu cu moldovenii și toți de la Rîm se trag“ <footnote Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ESPLA, București, 1958, p. 134. footnote> . În economia lucrării sale, ocupîndu-se de cursul anilor din Țara Moldovei, observația despre unitatea rumânilor care se aflau lăcuitori în diverse țări era una de bun simț, care nu cerea argumente; moldovenesc nu însemna neromânesc. În același secol, logofătul Miron Costin scria De neamul moldovenilor, din ce țară au eșit strămoșii lor, avertizînd chiar din prima frază a predosloviei
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Grigore Ureche, inițiatorul tradiției cronografiei moldovenești în limba română, a exprimat fără echivoc în Létopisețul țărâi Moldovei (1955) [1642-1647?] originea latină comună a tuturor românilor într-o propoziție ce avea să ajungă sacrosanctă în conștiința națională: "Rumânii, câți să află lăcuitori la Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc suntu cu moldovénii și toți de la Râm să trag" (p. 124). Miron Costin preia și reafirmă în forță ideea originii comune. În "Predoslovie" la De neamul moldovenilor [1686-1691
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu totul să concenească și să șteargă de pre fața pămîntului sămînța dăcească" (Maior, 1990, p. 14). Concluzia logică pe care o desprinde Maior din premisa exterminării dacilor este că "Dachia cu prilejul răsboiului Romanilor se deșertă cu totul de lăcuitori" (p. 14). Bărbații "ei în ei se omorîră", iar cei care nu se "fermecară" (otrăviră) după modelul rigăi lor Decebal, "cu mueri și cu prunci cu tot au fugit" (p. 15). Trebuie menționată în acest context și opinia separată emisă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
v). În privința începutului, care la Aaron este învăluit într-o aureolă de sacralitate, poporul român își are obârșia în coloniștii romani, de la care moștenește până astăzi, în ciuda prefacerilor, "întipăriri neșterse" (Aaron, 1835, p. viii). După ce romanii victorioși "deșertară Dacia de lăcuitori împuținând numărul lor ori împrăștiindu-i într-alte părți" (Aaron, 1835, pp. 7-8), Traian a colonizat pământul dacic intrat în stăpânirea romană cu "mulțime nenumărată de lăcuitori romani din Italia" (Aaron, 1835, p. 8). Pe lângă localizarea ariei de recrutare a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prefacerilor, "întipăriri neșterse" (Aaron, 1835, p. viii). După ce romanii victorioși "deșertară Dacia de lăcuitori împuținând numărul lor ori împrăștiindu-i într-alte părți" (Aaron, 1835, pp. 7-8), Traian a colonizat pământul dacic intrat în stăpânirea romană cu "mulțime nenumărată de lăcuitori romani din Italia" (Aaron, 1835, p. 8). Pe lângă localizarea ariei de recrutare a coloniștilor strict la peninsula italică, Aaron acordă o foarte mare atenție calității socio-umane a coloniștilor: "Nu derbedei și oameni fără nici un căpătâiu fură coloniile acele; ci bărbați
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românilor, singura lor moștenire fiind cea legată de teritoriu. Și în această materie există un consens total: "Romanii [...] au stricat tot ce a găsit Dacic, spre a introduce Romanismul" (Aaron, 1835, p. 3), lăsând în urma lor un teritoriu "pustiu de lăcuitori, pe care furia răsboiului ia secerat sau ia silit ca să își părăsească patria" (p. 16). Aceeași idee își găsește ecou în manualul lui Albineț, publicat câțiva ani mai târziu în Moldova: "Dacia cucerită se priface în provincie romană, lăcuitorii sei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ucidu, parte își caută scăpare între alte nații barbare, eară parte se târăscu sclavi la Roma și prin osebite provincii ale Italiei" (Albineț, 1845, p. VI). În acest chip, prin "stârpirea Dacilor învinși de Augustul Traean", Dacia rămâne "deșertată de lăcuitori" (Albineț, 1845, pp. XXI, VI). Pentru justificarea măsurilor extreme luate de romani împotriva dacilor, finalizate cu exterminarea acestora, sunt invocate motive psihologice, majoritatea orbitând în jurul dorinței de răzbunare. Albineț, de exemplu, afirmă că Traian nu putu uita cruzimile comise de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ómeni dein Rom'a sî din Italí'a sî-i asiedià in Daci'a cea lipsita de locuitori" (Moldovan, 1866, p. 11). Idei aproximativ identice pune în circulație și Albineț în manualul său de istorie a Moldovei: "Pământul Daciei, deșărtat de lăcuitori cu prilejul resboiului, pentru a nu rămâne nefolositoriu Romanilor, hotărâ Traian ca să-l împoporeze cu colonii din Italia" (Albineț, 1845, pp. 7-8). În acest scop, aduse în teritoriul cucerit "nenumărată mulțime de lăcuitori din Italia" (p. 8). Doar Aaron, care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorie a Moldovei: "Pământul Daciei, deșărtat de lăcuitori cu prilejul resboiului, pentru a nu rămâne nefolositoriu Romanilor, hotărâ Traian ca să-l împoporeze cu colonii din Italia" (Albineț, 1845, pp. 7-8). În acest scop, aduse în teritoriul cucerit "nenumărată mulțime de lăcuitori din Italia" (p. 8). Doar Aaron, care în Idee repede... a șlefuit mitul originii nobile a colonizatorilor romani într-o formă apropiată de idealul de puritate, insistând asupra faptului că proveniența acestora era exclusiv din Italia, își revizuiește convingerea. În
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devotamentul față de mormintele părinților, "de care nu se desparte cineva cu înlesnire" (Aaron, 1839, p. 22). Însă nu e vorba despre o simplă continuitate etnică (în speță, romană), ci despre o continuitate multidimensională, de ordin nominal, lingvistic și cultural: "Acești lăcuitori romani, cu toate că până târziu au fost supuși la felurimi de nații barbare, nu s-au clătit din Dacia patria lor, până când scăpând de tot jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea dorită. Cu adevărat prin amestecarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ale cronicarilor, atunci când vine vorba de limba și apartenența etnică a locuitorilor Țării Moldovei, încât să îi facă responsabili de consemnarea existenței națiunii moldovenești încă din secolele XIV-XVI. Astfel, Grigore Ureche observa în Letopisețul Țării Moldovei: „Românii câți se află lăcuitori în Țara Ungurească și Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc sântu cu moldovenii și toți de la Râm să trag”. Cronicarul constată că în Transilvania locuiesc „și români peste tot locul, de multu-i țara lățită de români decât de unguri
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Iată cum prezenta tabloul întinderii poporului român Samuil Micu, cu două secole în urmă: „În Dachia cea Veche, în carea împăratul Traian au așezat pre romani, carea să cuprinde cu Tisa, cu Prutul, cu Nistrul și cu Dunărea, mai mulți lăcuitori sunt români, decât toate alte neamuri, că în Țara Ardealului și în Țara Ungurească până la Tisa, românii cu mulțimea întrec pe toate alte neamuri care sunt întru aceste pământuri. Iară în Țara Românească și în Moldova, mai cu seamă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
toate alte neamuri, că în Țara Ardealului și în Țara Ungurească până la Tisa, românii cu mulțimea întrec pe toate alte neamuri care sunt întru aceste pământuri. Iară în Țara Românească și în Moldova, mai cu seamă singuri români sunt lăcuitori. Afară de pământurile acestea lăcuiesc încă români în Besarabia, în Bugeac și în Crîm, care țin acum să zic Țara Tătărască cea Mică. Încă și supt stăpânirea împărăției muscăcești, în țara carea să zice Nova Serbia, adică Țara Sârbească cea Noao
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
8 iunie 1850, că „în podgoria târgului Huși să află, pe la viile boierești și neguțitorești, îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului”. Ispravnicul relata, în continuare, că acești oameni s-au aflat mai demult „viețuitori ca și alți lăcuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei spre înlesnire viețuirii lor”. Situația strămutărilor în sau din ținutul Fălciu a fost studiată de Gh. Platon: De obicei, țăranii cereau: reducerea obligațiilor de muncă, mergând până la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Departamentul Trebilor Dinlăuntru comunica Isprăvniciei ținutului Fălciu că „cu prilejul înghețării apei Prutului, din unele sate aflătoare pe graniță pribegesc lăcuitorii dincolo”. Pentru a împiedica trecerea Prutului, autoritățile ordonau ca Isprăvnicia „să întărească paza cu mazili vrednici, să siguripsască pe lăcuitori prin închezășluiri unii cu alții și să aibă neadormită priveghere asupra urmării lor ca să nu probegească cumva căci la așa întâmplare ea va fi răspunzătoare”. În urma acestui ordin, Isprăvnicia a întărit paza cu 35 de mazili și, la începutul anului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Țara Românească, el pune în evidență raportul dintre veniturile bugetare și datele demografice: "Adevărurile economiei politice nu sunt anevoie dar tot trebuie cinevași să le cunoască și să se fi socotit asupra lor. Țara Rumânească are mai (multe) milioane de lăcuitori, adică a șaisprezecea parte din populația Franței", iar venitul statului obținut prin impozitare e de 12 ori mai mic decât ar trebui 4. E un fapt acesta, că nașterea culturii literare în Principate a fost contemporană cu o acumulare de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
scriitori, câți scriitori ar trebui să aibă literatura română ținând cont de populația ei? X, marea necunoscută, e chiar cifra care exprimă literatura română. Este demonstrația pe care o face Barițiu într-un text din 1838: Dania (peste două milioane de lăcuitori) are o mulțime de scriitori buni [...]. Germania, nația aceasta lățită la 36 de milioane, avu clasicitatea sa pe la capătul sutei 18 și la începutul sutei 19. [...]. Dar voi, genii românilor unde durmitați? Eu crez că încă numa v-ați născut
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mozaicar, zidar-rosar-tencuitor, betonist, sobar, linolist etc.) 9 Materiale de Lucrător în industria materialelor de construcții construcții, sticla și ceramică (operator la producerea materialelor izolatoare, confecționer produse din materiale izolatoare etc.) 9 Prelucrarea Lucrător în prelucrarea lemnului (tîmplar lemnului la mașini, lăcuitor, fasonator cherestea, gaterist la tăiat bușteni, confecționer parchet etc.) 9-12 Industria Lucrător în industria alimentară alimentară (preparator de conserve, maltar, preparator băuturi alcoolice și răcoritoare, silozar, măcelar, preparator de produse alimentare etc.) 6 Industria Lucrător în industria textilă și de
DECRET nr. 207 din 12 iulie 1977 privind organizarea şi funcţionarea învăţămîntului liceal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128204_a_129533]
-
de acoperișuri 7132 Parchetari, linolisti, mozaicari și faianțari 7133 Ipsosari 7134 Montatori de izolații termice și acustice 7135 Geamgii 7136 Instalatori și montatori de țevi 7137 Electricieni în construcții 714 Zugravi, vopsitori, curățitori de fațade și asimilați 7141 Zugravi, tapetari, lăcuitori și vopsitori 7143 Curățitori de fațade și cosari 72 MESERIAȘI ȘI MUNCITORI CALIFICAȚI ÎN METALURGIE, CONSTRUCȚII METALICE ȘI ASIMILAȚI 721 Turnători, sudori, tinichigii-cazangii și alți lucrători în construcții metalice 7211 Turnători, formatori, miezuitori 7212 Sudori și debitatori autogeni 7213 Tinichigii-cazangii
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
714 Zugravi, vopsitori, curățitori de fațade și asimilați Muncitorii, meseriașii din această grupa de bază zugrăvesc, execută lucrări de vopsitorie pe carcase metalice, structurile metalice ale clădirilor, curăță fațadele clădirilor și coșurile industriale. Grupe de bază componente: 7141 Zugravi, tapetari, lăcuitori și vopsitori 7143 Curățitori de fațade și cosari 7141 ZUGRAVI, TAPETARI, LĂCUITORI ȘI VOPSITORI Meseriașii din această grupa de bază execută lucrări de văruire, zugrăveli, vopsitorie pe pereții clădirilor, lemn, metal; aplică tapete de hartie sau material plastic pe pereții
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
grupa de bază zugrăvesc, execută lucrări de vopsitorie pe carcase metalice, structurile metalice ale clădirilor, curăță fațadele clădirilor și coșurile industriale. Grupe de bază componente: 7141 Zugravi, tapetari, lăcuitori și vopsitori 7143 Curățitori de fațade și cosari 7141 ZUGRAVI, TAPETARI, LĂCUITORI ȘI VOPSITORI Meseriașii din această grupa de bază execută lucrări de văruire, zugrăveli, vopsitorie pe pereții clădirilor, lemn, metal; aplică tapete de hartie sau material plastic pe pereții tencuiți sau din beton. Ocupații componente: 714101 tapetar 714102 zugrav, vopsitor 714103
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
ȘI VOPSITORI Meseriașii din această grupa de bază execută lucrări de văruire, zugrăveli, vopsitorie pe pereții clădirilor, lemn, metal; aplică tapete de hartie sau material plastic pe pereții tencuiți sau din beton. Ocupații componente: 714101 tapetar 714102 zugrav, vopsitor 714103 lăcuitor lemn 714104 vopsitor industrial 714105 finisor-lacuitor lemn 714106 stucaturist 714107 ignifugator ------------- Ocupația "ignifugator" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 1.453 din 1 martie 2001 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 152 din 28 martie 2001. 7143 CURĂȚITORI DE
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]