127 matches
-
noi, țăranii Și-ngenunchem adesea, rugându-ne la sfinți Că în sfârșit primit-am, deși, trecură anii A noastră moștenire, lăsată de părinți... Au plâns lângă pământul pe care l-au primit Și l-au vegheat în noapte, dormind pe lăicere, Pentru că-n vremuri grele, acesta i-a hrănit Și pentru ei fusese, speranță și avere... Acum, pământul zace, arid și nelucrat Și-n fiecare casă, cămara este goală Pentru că “stăpânirea”, se pare, i-a uitat Iar bietul de țăran, n-
DUP? DOU?ZECI DE ANI by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83791_a_85116]
-
la trupul țării.” Daniel Corbu In memoriam, Grigore Vieru sau Poezia cu strigăt existențial, Convorbiri literare, Iași, ianuari e 2009, p.52 MAMA Ba culege tufele - Cu bobițe coapte Ba ne spală rufele Trează de cu noapte. Ba‐ n câmpu‐ lăicerului Țese la flori calde. Toată roua cerului Pe măicuța cade. MÂINELE MAMEI Când m‐am născut, Pe frunte eu aveam Coroană‐ mpărătească A mamei mână părintească, A mamei mână părintească. Duios, o, mâna ei, întâi, Cu mâna dragii mele fete
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
I-am făcut din mână. Mi-a răspuns cu gest obosit, după care s-a întors și, cu pas moale, a plecat la brațul învățăcelului... Cu suflet întristat, m-am dus la sâpetul cu cărți. Am luat primele volume și lăicerul împăturit, așezat de o mână grijulie lângă ușă, și am plecat la izvor... Abia într-un târziu am reușit să-mi adun gândurile răvășite și să mă concentrez asupra a ceea ce citeam... Tocmai când am reușit să mă afund în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
chipul înviorat de răcoarea apei și cu gânduri limpezi, mă îndreptam spre colțul cu iarbă al grădinii, dar... minune! Ori mi s-a părut la prima vedere ori ceea ce vedeam era realitatea pură! Nu! Nu era nici o vedenie, ci pe lăicerul de pe iarbă ședea cineva... Cine poate fi? Călugăr nu-i. Atunci cine-i? În timp ce îmi puneam asemenea întrebări, mă apropiam de locul cu pricina și... nu mică mi-a fost mirarea când ființa din fața mea și-a întors privirea spre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aș spune să încheiem discuția și să ne pregătim pentru masa de seară, așa cum stă bine unor oameni cuminți. Așa că hai să luăm drumul către chilii și acolo om mai vedea noi ce-i de făcut. Până să strâng eu lăicerul pe care am stat, bătrânul a rânduit toate la locul lor și s-a arătat gata de drum... soarele ne-a mângâiat cu ultimele raze ce au rămas uitate deasupra dealului... Ca de obicei, călugărul a pregătit cât ai bate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spiritul zicalei. Așa voi face, mai ales că lichiorul sfinției tale îmi face semne îmbietoare către culcuș... Somn ușor, fiule! Cred că am să dorm ca un copil după baie. Nu mă îndoiesc. Profitând de căldura tomnatecă, am luat un lăicer și m-am dus pe malul pârâiașului... Cât oi fi dormit nu știu, dar, când m-am trezit, bătrânul ședea la picioarele mele zâmbind... „Să știi că numai puterea privirii lui mă trezește de fiecare dată. Am auzit eu de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
deștepți ca noi, Zic precum că-ar fi știubei; Numai eu susțin că-i... De e caldă, de e rece, Doar lumina prin ea trece. Roata lui alunecă Până se întunecă. Niște caiere de lână Ce nu-i bună de lăicer, Pe care vântul le mână Ca pe-o turmă, sus, pe cer. Cum începe să vorbească Și nasul prinde să-i crească. Fie mică, fie mare, Toată lumea-i în picioare, Prinsă-n animație, Și-și găsește fiecare Câte-o ocupație
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
te-adun ca un năvod cu frunțile-n descreșteri și membrele În sare dar trupu-ntreg spre tine e-ntins precum un pod te-apleci și-ntrebi privirea și degetu-n licoare mă-ncerci ca pe un lacăt bă bați ca-n lăicer genunchiul ca o ușă mă umple de răcoare și sîngele-n desfaceri se reazimă de cer... Jocul dintre simultaneismul pluriperspectivic, deschis spre panorama vieții moderne, În care - după expresia lui Octav Șuluțiu - „imaginile sunt răsturnate În planuri Întretăiate, precum sunt descompuse
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
auzea neîntrerupt, ca într-un ritual, zgomotul vătalelor 1 care băteau pânza subțire pentru cămăși sau țesături diafane pentru piepții de borangic ai cămășilor sau pentru ștergarele de cap. Zgomotul înfundat al bătăii vătalelor se deosebea la țesutul sumanelor, la lăicere 1 și covoare de lână. Munca femeilor la in și cânepă începea odată cu semănatul. Indiferent că era pace sau război, de era secetă sau anotimp ploios, cultivarea inului și a cânepii constituia o activitate cu caracter permanent. Cânepa de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
puzderie 2, rămânând fibra lungă. Pentru a se îndepărta ultimele puzderii, fuioarele erau date pe raghilă. Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel fuiorul cu fibra lungă și „bucii” (câlții). La pânza ce trebuia țesută pentru saci, cămăși, lăicere sau țolince, bucii erau torși mai groși sau mai subțiri. Iarna se organizau clăci la tors de cânepă, cu care ocazie se cânta din fluier, se spuneau ghicitori și snoave sau se cânta din gură. Pentru a înmuia fibra și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiind folosit ca urzeală. Canura și miezurica se foloseau pentru „bătaie”. Lâna se folosea în culoarea ei naturală, dar și vopsită în zemuri de plante, obținând astfel tonuri calde și discrete de culori vegetale. Aceste culori, folosite la covoare și lăicere, se armonizau de minune cu peisajul de toamnă al câmpului și grădinilor, colorate în tonuri pastelate de un mare rafinament cromatic. De pe la începutul secolului al XX-lea, s-a folosit, pe lângă vopsitul vegetal, și boitul cu culori pe bază
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
boitul cu culori pe bază de anilină 3. Boiaua era cumpărată de la negustorii evrei din Stănișești sau din Colonești. Aceste culori ochioase, cu tonalități tari erau preferate de către femeile mai tinere, care compuneau pe covoarele lor adevărate grădini în miniatură. Lăicerele și păretarele țesute cu lână albă, neagră, laie sau sârbă se armonizau cu peisajul monoton al zăpezii și al primăverilor cu pâlcuri de pământ și de omăt. Bumbacul, a pătruns la sate în a doua jumătate a sec.al XIX
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
chemase pe cei doi copii, precum și nepoții, la o asemenea pomană. În acest scop, au amenajat în curte o „casă” din rogojini cât o cameră, în care au adunat toate cele necesare unui interior de locuit: pat, masă, scaune, sobă, lăicere, plapumă, pernă, lampă, găleată ș.a. În fața casei, din rogojini, au plantat un prun de ramurile căruia au atârnat fructe, colaci, haine și încălțăminte. După ce preotul din sat a făcut slujba de sfințire a lucrurilor și a mesei cu pomană, toate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prune uscate). „Uneltele”, adică prapurii sau steagurile, felinarele și crucea, aveau legate, la rândul lor, câte un prosop cu bănuț legat la colț. Urma, apoi, preotul cu dascălul, iar în urma lor carul mortuar tras de cai sau boi, împodobit cu lăicere și covoare. Rudele celui mort și cunoștințele acestuia închideau alaiul.. Mortul era scos din casă cu picioarele înainte, de către rudele apropiate, acestea primind câte un prosop. În poarta casei celui decedat se dădeau de pomană pernă, plapumă, o oaie și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al mâinilor, entorsele și durerile de șale erau vindecate prin „călcarea’’ de către o femeie care născuse gemeni. Călcatul se făcea trei zile la rând, de câte trei ori consecutiv, în afară de duminică. Pe pragul de la odaia de zi se puneau un lăicer și o pernă pe care se așeza persoana cu partea care trebuia vindecată. Mai întâi se fricționa locul betejit, după care se călca cu piciorul, lăsându-se greutatea corpului cât putea suporta bolnavul. Se călca de câte trei ori trecând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prevăzute cu mai multe încăperi. Textilele de interior aduc în locuință o notă de intimitate și de căldură, contribuind astfel la crearea unui ambient plăcut. Cele mai vechi și mai numeroase categorii de țesături folosite la împodobitul interioarelor sunt păretarele, lăicerele, covoarele și velnițele, alături de care ștergarele de perete, de oglindă și de icoană formau o gamă diversificată de textile de interior. Cele mai vechi dintre acestea, lăicerele și păretarele, erau țesute din lână, în culori vegetale. Tonurile calde și discrete
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vechi și mai numeroase categorii de țesături folosite la împodobitul interioarelor sunt păretarele, lăicerele, covoarele și velnițele, alături de care ștergarele de perete, de oglindă și de icoană formau o gamă diversificată de textile de interior. Cele mai vechi dintre acestea, lăicerele și păretarele, erau țesute din lână, în culori vegetale. Tonurile calde și discrete ale culorilor pastelate, obținute prin vopsitul vegetal dădeau o notă de sobrietate, de căldură dar și de eleganță atunci când erau așternute pe paturi, pe laițe sau atârnau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așternute pe paturi, pe laițe sau atârnau pe perete. Cele mai simple dintre ele, țesute în războiul de țesut, aveau ornamentele compuse din „poduri” și „vrâste” care se succedau într-o alternanță ritmică pe toată lungimea. Cu timpul, au apărut lăicerele, păretarele și așternuturile de pat cu alesături geometrice, un pod ales și unul simplu sau cu poduri cu alesături, fiind despărțite de câte 2-3 vrâste policrome. Alesăturile mai vechi erau geometrice, formate din succesiuni de pătrate și romburi. De pe la mijlocul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pânză, fiind încheiate pe mijloc cu dantelă făcută cu acușorul. Pe timpul foametei care a năpăstuit și aceste sate în anii de după al doilea război mondial, localnicii au dus cu ei în Muntenia, Oltenia, Banat și Bihor sute de covoare și lăicere pe care le-au dat în schimbul cerealelor atât de necesare la acea dată, familiilor lor. Pătrunderea mobilierului modern în a doua jumătate a secolului al XX-lea a dus la redimensionarea textilelor de interior. Suprafețele plate, de mici dimensiuni ale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
anul 1972 la sediul Primăriei din comuna Răcăciuni. COLECȚIILE SECȚIEI DE ETNOGRAFIE Pe parcursul celor peste trei decenii care au trecut, colecția secției de etnografie s-a îmbogățit prin achiziții și donații. Ea cuprinde în prezent textile de casă (scoarțe, covoare, lăicere, ștergare etc. textile de port popular, ceramică, arta lemnului, obiecte care oglindesc ocupațiile principale și secundare, meșteșugurile tradiționale, datini și obiceiuri. Acestor categorii de piese li se adaugă fotografii și clișee. În ultimii ani instituția noastră a făcut eforturi pentru
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
li se adaugă fotografii și clișee. În ultimii ani instituția noastră a făcut eforturi pentru achiziționarea de noi obiecte deoarece pe teren numărul lor este într-o continuă scădere. Colecția noastră cuprinde un număr de 272 de scoarțe și covoare, lăicere, cergi și ștergare. Multe din covoare sunt exemplare valoroase datând din secolul al XIX lea sau de la începutul secolului trecut. Cea mai veche este o scoarță care are anul de confecționare inscripționat pe ea - 1843. De o frumusețe aparte sunt
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
expoziție este prezent un război de țesut orizontal. Pe pereți sunt expuse covoare (covor în roate, covor bătrânesc cu chenar și figuri antropomorfe, covor cu cerbi și pomul vieții, covor cu leu - datat 1894 și ștergare. Pe laițe am expus lăicere din cele trei zone etnografice ale județului Bacău. Portul popular din cele trei zone etnografice ale județului este prezent pe parcursul întregii expoziții fiind prezentate costume care provin din toate zonele etnografice ale județului . Dintre instalațiile tehnice țărănești, muzeul nostru prezintă
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
găinile. Cînd aduni gogoși* de tufă* sau răsteie* în casă, nu-ți mai ouă găinile. în tot postul Paștelui să nu se aducă în casă flori galbene, căci nu vor mai oua găinile. La sărbătorile de iarnă se pune sub lăicerul pe care are să șadă preotul grăunțe, care apoi se dau găinilor, ca ele să se ouă toate într-un loc. Cînd găinile se scoală prea de dimineață e semn de mare lipsă. Cînd se culcă găinile devreme și se scoală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau curechiul, atunci este obicei că gospodina trage pe băieți de urechi, ca să fie murăturile acre. Musafir Cînd ți se fac cîrcei la furcă e semn că au să-ți vie musafiri. Cînd mergi prin casă și te împiedici de lăicere* e semn că îți vor veni musafiri. Cum ți-a fi musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sărac, așa vei fi cu îndestulare ori lipsă tot anul. Muscă Cînd umblă muște multe pe lîngă foc, atunci se strică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pune porumbul. Atunci îl iei de la coș și îl pui la coarnele plugului (cînd o începe întîi); după ce isprăvești, îl arunci acolo, într-un loc. în ziua de ajunul Bobotezei, să pui grăunțe multe de păpușoi sub salteaua sau lăicerul patului unde va sta popa, dacă voiești să-ți crească paserile mulți pui. Se crede că cum va fi timpul în ziua de Patruzeci de Sfinți, așa va fi el prin patruzeci de zile. Dacă pămîntul este atunci așa de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]