713 matches
-
cît în numele Patriei (care nu vorbește niciodată!) elita politică, un guvern sau altul, și-au angajat nu o dată națiunile în conflicte care s-au dovedit rău inspirate". Exemplele Indochinei franceze, al Algeriei franceze sau al Vietnamului pentru americani sînt deplin lămuritoare. De altfel, acum se pune accentul pe armate de profesioniști (care elimină recrutările obligatorii), și la noi pregătindu-se o astfel de reformă a armatei. Iar în destule țări ale Europei minoritățile prevalează asupra statelor naționale (Scoția, Spania, Belgia, Irlanda de Nord
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
Are răgaz să se împlinească pe măsură. Este laureata a prestigiosului premiu conferit de Uniunea Criticilor Muzicali. În urmă cu trei luni, pe parcursul unui mare recital bucureștean, Dana Borsan a demonstrat o dată în plus că dispune de mijloacele unor introspecții lămuritoare de adâncă semnificație. Construiește cu claritate, cu fermitate, cu acea sensibilitate ce dă viață sunetului considerat a fi - prin valorile sale de transparență, de culoare - drept esențial mijloc al comunicării. Așa se întâmplă în sonata beethoveniana supranumita "Furtună", op. 31
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
respinge formulă lui Noica despre Eminescu "omul deplin al culturii românești". Iar, mai înainte: "întreaga lui publicistica politică este intens xenofoba, pînă în fibră ei, orice ar spune sofiștii naționalismului din ultimele decenii". Cartea lui Petru Creția e un testament lămuritor, care trebuie citit de foarte mulți, inclusiv de dascălii emitenți ai multor clișee dăunătoare.
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
moderne, dar o pierdem foarte de devreme, de fapt odată cu apariția creștinătății. Însă în lumea română actio era un element esențial în educația retorica a cuiva, ceea ce permite gestului să devină la rîndul sau obiect de atenție și investigație. Foarte lămuritoare sînt, în această privință, cele două etimologii ale cuvîntului gest reconstituite de Schmitt, una pornind de la rădăcina gero, gerere (a se purta), care reface astfel verigă cu problema comportamentului, cealaltă dezvoltîndu-se de la motus, adeseori folosit că sinonim pentru gestus, stabilind
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
au trecut prin cap nici în somn. Lăsat să atace, asemeni unui berbece inconștient, zidurile legalității și ale bunului simț, dl. Dudu Ionescu se comportă incoerent nu cu sine (declarațiile din chiar ziua preluării funcției actuale au fost pe deplin lămuritoare!), ci cu linia pe care Justiția română pare, în sfârșit, daca nu decisă, măcar împinsă s-o adopte.
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
Ornea Dl Dinu C. Giurescu s-a aplecat an ultimii ani, cu deosebire, spre studierea perioadei dintre 1940-1947. Recent a publicat o solidă monografie despre țara noastră an al doilea război mondial. Și, măi ănainte, ăn 1996, tot o monografie lămuritoare despre guvernarea N. Rădescu. Le-am comentat, pe amândouă, aici, ăn revista noastră. Aproape simultan cu monografia despre România an al doilea război mondial a publicat o altă carte despre grevă regală, moment important an acțiunea - inutilă, din păcate - de
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
Interviurile le luau și N. Carandino sau Oscar Lemnaru dar, mai ales, tineri publiciști ansa mai toți cu haz și cu hâr. Se ăncepea, invariabil, cu un chapeau al intervieverului despre scriitorul chestionat (aici darurile publicistului trebuiau să se dezvolte lămuritor), apoi, firește, se consemna răspunsul scriitorului și un final al celui ce conducea conversația. Această anchetă din Facla, ămpreună cu câteva altele din alte publicații, au fost adunate ăntr-o ediție de doi cercetători ieșeni, regretatul Gh. Hrimiuc-Toporas și Victor Durnea
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
girofarul pulsând că un soare/ lent!" Volumul de față ușurează reconstituirea unui traiect poetic destul de sinuos. Un prim pas ar fi Neuronia, lume a dilemelor intelectului pur care își reconstruiește o realitate stranie, rarefiata. Motto-ul din Anatole France (!!) este lămuritor: "Aceste lucruri există pentru că sunt imaginare". Un ciclu de poeme hai-ku reunite sub titlul "Magnitudini" continuă aventură neuronală; poetul îngheață în formule lapidare "aceeași realitate psihică, mitologica, genetică, tehnologică din poemele anterioare" (Gh. Crăciun); aceste sentințe par de multe ori
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]
-
F A N D U M I T R E S C U ( R O M Â N IA ) Au fost economiști care au socială, culturală, educațională din CUVÂNT ÎNAINTE apreciat că această criză este mai celelalte Sisteme economice ale LĂMURITOR mare, cu efecte negative mai mapamondului. profunde și de lungă durată decât În primul rând s-a transmis Așa după cum se știe în anul criza economică din anii 1928-1932. Economiilor Țărilor dezvoltate, 2008, în urma unor defecțiuni grave Și cum era
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_61]
-
pe simțul critic indefinibil. E o iluzie, oricum, faptul că, printr-o analiză obstinată, critica ar lămuri poezia. Eliot nu se declară în favoarea interpretării, dimpotrivă, spune că un exces în această direcție ar sărăci opera. Faptele sunt importante - cele aduse, lămuritor, de critic, care trebuie să aibă un foarte dezvoltat simț al faptului concret: „de aceea critica făcută de poeți are atâta valoare” (Funcția criticii). Cu misterul începe arta și sfârșește și exegeza ei, printr-o înțelegere a artei ca artă
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
noastre în context european. Grațierea „politicilor“ Revista 22 (nr. 24) marchează 50 de ani de la eliberarea deținuților politici anticomuniști printr-un articol semnat de Alexandru Mihalcea și Mirel Stănescu, ei înșiși foști deținuți politici. Autorii articolului din 22 aduc precizări lămuritoare. De pildă: actele normative care au reglementat eliberarea imensei mase de „politici” au fost decrete de grațiere, nu de amnistiere, „comuniștii nu au amnistiat vreodată pe cineva”. Apoi, la întrebarea câți deținuți politici au fost eliberați atunci, în 1963-1964, cifrele
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
să le dea forma unei noi serii de memorii. N-a mai apucat s-o facă pentru că, în 1948-1949, e arestat și o sfîrșește umilitor și tragic în teribila închisoare din Sighet. Și ca să se contureze, cu încă o tușă lămuritoare, destinul acestui poate cel mai cinic om politic român interbelic e cazul să menționez că Argetoianu a avut prezența de spirit ca imediat după război să se stabilească în străinătate. A urmărit, de-acolo, din Franța (unde își făcuse și
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
Român - cf. Florică Nae Vlad, Vîlcele, Olt, p. 12), certificat-plan de însămînțări (cf. idem), cote obligatorii (cf. Mihai Hotea, p. 16), G.A.C.-uri/ C.A.P.-uri/ colectiv(ă) (cf. Ion Buda, Tîrgu Lăpuș, Maramureș, p. 18) etc. La început "lămuritorii" (unde și cum vor mai fi viețuind ei astăzi?... În ce partide vor mai fi activînd ei oare?...) recitau neobosit - roboți impecabil programați pentru așa-numita activitate de la om la om: este bine în colectiv. Nu mai dați cote. Munciți
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
titlul Virgil Ierunca, cel mai tînăr optzecist. Lecția de onestitate și demnitate evocări și comentarii de carte semnate de Mihai Șora, Alexandru Paleologu, Vladimir Tismăneanu și Victor Neumann. Din amintirile lui Alexandru Paleologu despre cel sărbătorit, o singură frază, deplin lămuritoare: "L-am plasat imediat într-o categorie care nu mai constituie azi un criteriu de judecare a oamenilor: era un gentleman, un Domn adevărat". Realități și fantasme politice Ziarele care dădeau ca sigur refuzul lui Mugur Isărescu de a candida
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
singură (1982) și cuprinde poeme aproape în totalitate inedite, scrise între 1985 și 2000. Poemele sînt de două tipuri, pe de-o parte "balade", pe de altă parte "imnuri", toate numerotate în succesiunea celor din volumele anterioare. Declarația autorului e lămuritoare în acest sens: "o spun și de astă dată, tot ceea ce, Deo volente, am scris și voi mai scrie negrăbit nu reprezintă decît aripi subordonabile aceluiași proiect lirico-narativ unic: Carte singură. "(S.M. în "prefața" intitulată Pre-imn didactic) Cred că nu
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
Angoasările, senzația de amenințare, de primejdie iminentă venind de peste tot sunt stări dublate de răul fizic, de suferințe trupești care îi aruncă pe medicii consultați din nedumerire în nedumerire, cu atât mai mult cu cât analizele medicale nu indică nimic lămuritor, ba vorbesc mai degrabă de o sănătate normală. Și totuși: dureri în vintre, în membre, "insomnii totale" și nepoftă de mâncare, usturimea ochilor, nesiguranța mersului și o infinită și atotcuprinzătoare slăbiciune, sfârșeală. Sunt clipe când bietul om nici degetele nu
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
în minte e acea aură de "creator", de "artist", de care vorbea Valéry, a atotstăpânitorului vieților și sufletelor noastre, a lumii pe care el vroia s-o construiască cu orice preț, chiar trecând peste cadavre (și ce poate fi mai lămuritor decât magalomanica și aiuritoarea Casă a Poporului?). Oricât nu ne-ar conveni, trebuie să recunoaștem că mulți duc dorul acelor puteri demiurgice, că nu puțini, în situația de azi, când nici un conducător politic nu saltă măcar cu un cap peste
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
merită "și o cupolă"; spun doar că, în mod sigur, astfel de aprecieri nu sînt judecăți de valoare. Interesantă este omniprezența lui Hermes. În cunoscuta manieră intempestivă, zeul apare în cele mai neașteptate momente ale discursului cum ar fi Cuvîntul lămuritor al autorului. Pentru Marius Ghica, Hermes este o constantă biografică greu de evidențiat; cea mai mică "urmă" (citește: cel mai mic text) poate conta. Poate de aceea orice text, oricît de neînsemnat, trebuie publicat. Marius Ghica, Pașii lui Hermes, Editura
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]
-
Pînă atunci, rămînă acolo unde sînt ("doar nu le-am spus noi să plece!") sau odihnească-se în pace - români necunoscuți și uitați - risipiți în zările lumii! P.S.: Pentru cei ce vor să înțeleagă rolul elitelor în viața României, definitiv lămuritoare sînt vorbele doamnei Monica Lovinescu, dintr-un recent interviu: "nu am de ce să mă întorc, din moment ce nu am plecat niciodată". ("Observator cultural", 2, p. 18) Niciodată adevăratele elite nu au părăsit România. Ele au fost distruse, alungate, îndepărtate, exilate - dar
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
atitudinea arogantă a acestora, neacoperită însă de o autoritate profesională, sînt principalele motive ale unui conflict mai vechi scos la iveală abia acum. Din păcate, din lașitate sau din frica zilei de mîine, actorii n-au forțat discuții directe și lămuritoare cu direcțiunea, lăsînd lucrurile să mocnească, sau au șușotit pe la colțuri. Inoperant. Nemulțumirile s-au strîns. Sigur că nu întotdeauna un șef este agreat și că, mai ales într-un teatru, acesta nu poate mulțumi pe toată lumea. Nici nu are
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
bună ediție din secțiunea literară a operei lui Kogălniceanu, la care a adăugat, cum era și firesc, vestitele programe literare și nu mai puțin celebrele discursuri comentate de mine aici. O postfață, o cronologie, referințe critice și un glosar întregesc, lămuritor, această excelentă ediție apărută la Editura Gramar condusă de dl Ion Marinescu. Mihail Kogălniceanu - Scrieri literare. Discursuri. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic, referințe critice, glosar de Teodor Vârgolici. Editura 100+1 Gramar, 2001.
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
1916-1918), nemaivorbind de glorioasa și temuta armată evreiască din Israel. Numeroase surse vorbesc de evreul bun versus jidan rău. Acestea, stăruie autorul, nu sînt doar simple ticuri verbale; în spatele lor zac "secole de clișee mentale". Iar modelul bunului evreu este lămuritor edificat de expresia jignitoare: Dacă toți evreii ar fi ca tine!". Penultimul capitol comentînd "portretul mitic și magic" ia în dezbatere elemente de teologie judaică și creștină, relevîndu-se, de pildă, că demonizarea evreului a început cu primele texte creștine și
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
extraordinar scrisă a lui Ov. S. Crohmălniceanu e nu numai una foarte bună de istorie literară, ci și un document cu totul revelator. Dl Geo Șerban s-a îngrijit cu devotament de publicarea acestei cărți, semnînd și o densă prefață lămuritoare. Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească. Text îngrijit, adnotat și prefațat de Geo Șerban. Editura Hasefer, 2001.
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
cu folos științific netăgăduit. Editorii merită toată stima și arpecierea nu numai a cititorilor dar și a editorilor de meserie care știu aprecia travaliul onest, prob și mult profesionist. Bucuros că am găsit, aici, un corpus atît de bogat și lămuritor de note și comentarii, înclin să mă ocup, în cronica mea, de acest compartiment al ediției. (Nu pot să nu recunosc că meseria mea de cronicar de ediții mă îndreaptă, fără alte explicații și scuze, spre acest capitol al ediției
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
solemnă în întărirea organizației de familie. În sfîrșit, este o politică de selecționare a valorilor, dreaptă pînă la cruzime. Românismul nu este fascism, nu este rasism, nu este antisemitism, ci este simplu românism". Întemeindu-se pe un asemenea citat strict lămuritor, Z. Ornea constată îndreptățit că analiza lui C. Rădulescu-Motru este însușită și de către Mircea Eliade: ,,Sîntem români prin simplul fapt că sîntem vii. A afirma evidența aceasta nu înseamnă nici măcar a fi naționalist, înseamnă a constata realitatea, a vedea lucrurile
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]