189 matches
-
să ne țină de urât pe timpul nopții. Eu ascultam cum se aud de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi cai tineri, Mircea și Cezar. Braica cățelușa, era prima care îl auzea pe tata și dădea semnalul prin lătrături vesele mișcându-și voioasă coada. Eu eram prea crud și bunica prea bătrână să aibă tata încredere de a ne lăsa singuri peste noapte. În capătul lotului de viță al bunicilor din partea mamei, era o movilă de pământ. Nu se
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
morților- minții sfredele. O încordare permanentă, jerbele memoriei anciente, o sete de armonie pian - royală, astfel trecurăm de o portală, profesorul își amintea de școala unde o iubise pe Lala, lăcașuri vechi de rugăciuni, spitalul, plimbarea pe ultimul drum, spăimoase lătrături, zăvozi, , vechili, vânători, boieri, voievozi, fete cuminți, mai roșii-n obraji ca maharadjahii din Pendjab, sfeșnice galbene plângând pe mese, bunica-mi spunea o altă poveste. Coșmarul vieții sale era să cadă în gol de undeva și a căzut, brațe
STĂRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365495_a_366824]
-
Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1164 din 09 martie 2014. talcioc În talcioc vin hingherii după câini vagabonzi, cu suflet bătrân sau mai tânăr, bruneți, rubiconzi sau mai blonzi. Vin cu lasouri și cuști ferecate, târgul e plin de lătrături, de vechituri aruncate și de umbrele vechi printre lume uitate. Citește mai mult talciocîn talciocvin hingheriidupă câini vagabonzi,cu suflet bătrânsau mai tânăr,bruneți,rubiconzisau mai blonzi.Vin cu lasouriși cuști ferecate,târgul e plinde lătrături,de vechituriaruncateși de umbrele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
târgul e plin de lătrături, de vechituri aruncate și de umbrele vechi printre lume uitate. Citește mai mult talciocîn talciocvin hingheriidupă câini vagabonzi,cu suflet bătrânsau mai tânăr,bruneți,rubiconzisau mai blonzi.Vin cu lasouriși cuști ferecate,târgul e plinde lătrături,de vechituriaruncateși de umbrele vechiprintre lume uitate.... XXX. ADIE-UN VÂNT, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014. adie-un vânt Adie-un vânt iernatic pe chipul meu și-al tău și-n plete ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 363 din 29 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Matur și foarte trist În întuneric, un câine negru, Hoinar flămând trece pe lângă mine, O umbră de diavol exilat, Nopțile copilăriei mele au fost dominate De lătrături neliniștitoare, O locomotivă, la mari distanțe, șuiera disperată, bețivani se opreau lângă fereastra mea, învățându-mă argourile pușcăriașilor, iar eu închideam ochii, îl zăream pe căpitanul Ahab gonind după Balena Albă. Apoi se făcea ziuă, Eram matur și foarte trist
MATUR ŞI FOARTE TRIST de BORIS MEHR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350972_a_352301]
-
Sub Podul Mirabeau, Sena unduie lin./ Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” De când stau pe banca asta? Ce zi cenușie! Ce oră să fie? Un vuiet în urechi! Tumult de sonuri grăbite îmi sparge auzul! Vârtej. Lătrături gâlgâite intens, jelanii cântate! Fornăieli cunoscute! Totul anunță un trap alarmant de canină. Fox terrierul ivit se-oprește culcat pe labe ca la cunoscută poruncă. Boticu-i umed se mișcă ușor Așteaptă să capete învoire s-o pornească din loc. Scutur
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
avânte pe o liană, atunci tarzan să fie: trăiesc intr-o grădină zoologică de excepție unde pe lângă animăluțe mai viețuiesc și muieri majoritatea bete și atât de multe că nu poți să le numeri ciripituri gângurituri scârțâieli guguieli miauri și lătrături - da-s tare - înving jungla mă fac iaca vreun tarzan cât mai deosebit îndrăgostit de toate cele (“adică da”) După acest act de curaj îți vine să crezi că poetul nostru, foaie verde ca vița/ o să devieze pe Dâmbovița și
“ALTĂ TRĂSNAIE” DE GENIU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369515_a_370844]
-
cărunt“; în ultimă instanță / „strofă“ se relevă „deznodământul oniric“: «Se făcea că pe aleea înțelepților, / doi câte doi, treceau îmbârligații iepuri, / albi ca niște strigăte înghețate. / Purtau între urechi microfoanele / performante, pentru-a prinde / strigătul alb al termopanelor / înghețate și lătrătura, chiar așa, / lătrătura florii de cactus / în piscina cu pioneze Stradivarius.» (ibid.). Alegoria acestui poem paradoxist îngăduie ecuația unei ars poetica extrem de originală: piscina (simbolizând elementul fundamental, Apa, „casa vieții de pe Pământ“) are viori-Stradivarius, metaforă-simbol cu polivalență lirico-semantic-sincretică: pe de
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
instanță / „strofă“ se relevă „deznodământul oniric“: «Se făcea că pe aleea înțelepților, / doi câte doi, treceau îmbârligații iepuri, / albi ca niște strigăte înghețate. / Purtau între urechi microfoanele / performante, pentru-a prinde / strigătul alb al termopanelor / înghețate și lătrătura, chiar așa, / lătrătura florii de cactus / în piscina cu pioneze Stradivarius.» (ibid.). Alegoria acestui poem paradoxist îngăduie ecuația unei ars poetica extrem de originală: piscina (simbolizând elementul fundamental, Apa, „casa vieții de pe Pământ“) are viori-Stradivarius, metaforă-simbol cu polivalență lirico-semantic-sincretică: pe de o parte, desemnând
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
în: Ediția nr. 1164 din 09 martie 2014 Toate Articolele Autorului talcioc În talcioc vin hingherii după câini vagabonzi, cu suflet bătrân sau mai tânăr, bruneți, rubiconzi sau mai blonzi. Vin cu lasouri și cuști ferecate, târgul e plin de lătrături, de vechituri aruncate și de umbrele vechi printre lume uitate. La roata norocului am câștigat, un cal costeliv, vai de lume, geambașii strigau: care mai vine? care mai ia? iar lumea năvălea, nu știu de ce și pentru cine anume, în timp ce
TALCIOC de LEONID IACOB în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353643_a_354972]
-
la rând, locuitorii din zonă observară ceva cu totul neobișnuit. În jurul lui Șpriț, aflat deasupra tuturor, se adunaseră mii de potăi care păreau că se uită la el cu un fel de evlavie și schimbau între ei tot felul de lătrături ca și cum ar fi avut ceva important de comunicat. Nu săriră, cum făceau de obicei, dând din coadă ca să fie luați în seamă, nici nu lătrau furioși la vreun necunoscut rătăcit prin zonă. În mod firesc deci, oamenii, fiind foarte contrariați
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]
-
însă, nu știu cum a făcu, tot așa, pe mutește, din toată droaia de câini și pisici ce o aveam în curte, în doi ani, nu a mai rămas decât el singur. Educat natural, din fire, cu cele mai alese maniere, fără lătrături sau alt gen de insistențe, Ursu, își căpăta de foarte multe ori micul dejun sau cina din oraș, după cum îi permitea programul ce și l-a făcut, studiindu-l cu atenție pe al nostru, al celor din curtea lui, dar
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
unul din nenumăratele astfel de incidente. De când coborâse din autobuzul cu care se-ntorcea seară de seară din oraș, o ține tot așa, fără a slăbi ritmul și tot are impresia că bate pasul pe loc. Drumul e aproape pustiu. Lătrături răzlețe, zgârie când și când, liniștea serii. Tot drumul, nu făcu altceva decât să-ncerce a-și imagineze reacția bătrânei, la vederea bucății de metal. În mintea sa se nasc și se derulează cu repeziciune, o mulțime de scenarii posibile
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
înduioșate priveau de pe la geamuri și tot felul de bunătăți potrivite să dea putere unei proaspete mame luau drumul curții. Începând din acea dimineață Lady a trăit împărătește și nimănui nu i-a mai trecut prin cap să se plângă de lătrăturile ei. Nu ducea lipsă de nimic, nici chiar de mâncare specială pentru câini, luată de la magazine la fel de speciale, astfel încât îngrijitoarea ei își rărise simțitor vizitele. Era văzută doar când schimba chiriașii care, nu se știe de ce, nu făceau prea mulți
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
nu știu cum a făcu că, tot așa, pe mutește, din toată droaia de câini și pisici ce o aveam în curte, în doi ani, nu a mai rămas decât el singur. Educat natural, din fire, cu cele mai alese maniere, fără lătrături sau alt gen de insistențe, Ursu, își căpăta de foarte multe ori micul dejun sau cina din oraș, după cum îi permitea programul ce și l-a făcut, studiindu-l cu atenție pe al nostru, al celor din curtea lui, dar
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
-o după colț și-am reușit s-o prind. Aveam deja o mare experiență,puteam să m-angajez hingher. Am strâns-o în brațe cu putere ,dar asta era destul de agitată.Se tot zbătea să-mi sară de la piept. Și lătrături,nu-ți mai vorbesc ! Cu chiu,cu vai ,am reușit s-o duc acasă și-am aruncat-o și pe ea în magazie,într-una din cuștile rămase libere . Doar trei mai erau încă ocupate cu trei căței simpatici. Și
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
ca dintr-o supărare, Albert și-a închipuit că trece printr-un tunel. La capătul acestuia, o portiță șantalie i-a lăsat să treacă numai cu prețul unui scârțâit sfâșietor. O haită de câini s-a repezit asupra lor cu lătrături asurzitoare. Dacă ar fi știut să numere, Albert ar fi constatat că nu sunt mai puțini de șapte, cifră impresionantă la acea vreme. Oricum însă, tot nu i-ar fi numărat deoarece fusese cuprins de spaimă. O bătrână a ieșit
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
veșnic mă îmbrățișez Și cu măști mă învelesc grăbit Să nu fiu înghițit de apele ticăloase - Omăt scutier ce se așterne peste țarină În pragul înghețului macabru. Neuronul argilos nu-mi mai poate șopti curat... Zac într-un calvar pământesc, Lătrături de suferință și dezastru Ale moleculelor lut, Unde Geb privește înmărmurit: „Ah, copiii mei, tot lui Seth vă dați viața?” Fereastra sufletului mi-e acoperită Și gratiile întunecate mă protejează - Metereze ale măștilor zidite-n mine, Mă fac să rămân
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
1313 din 05 august 2014 Toate Articolele Autorului Matur și foarte trist poezie [ ] poezie Matur și foarte trist În întuneric, un câine negru, Hoinar flămând trece pe lângă mine, O umbră de diavol exilat, Nopțile copilăriei mele au fost dominate De lătrături neliniștitoare, O locomotivă, la mari distanțe, șuiera disperată, bețivani se opreau lângă fereastra mea, învățându-mă argourile pușcăriașilor, iar eu închideam ochii, îl zăream pe căpitanul Ahab gonind după Balena Albă. Apoi se făcea ziuă, Eram matur și foarte trist
MATUR ŞI FOARTE TRIST de BORIS MEHR în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344195_a_345524]
-
ascultam, cum se aud de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi cai tineri, Mircea și Cezar. Braica, cățelușa cea bălțată și cu picioarele scurte, era prima care îl auzea de departe pe tata și dădea semnalul prin lătrături vesele mișcându-și voioasă coada. Eu eram prea crud și bunica prea bătrână, ca tata să aibă încredere a ne lăsa singuri peste noapte. În capătul lotului de viță al bunicilor din partea mamei, era o movilă de pământ. Nu se
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
întoarceri de fii risipitori, săruturi pe frunte, povești cu zâne, firimituri de anafură, pelerinaje la mănăstiri, gânduri de bine, sărituri în ajutor, extazuri de sfinți, gemete de bolnavi, suspine de bătrâni, orăcăieli de broaște, zumzete de albină, nechezaturi de cai, lătrături nocturne de câine, fâlfâituri de aripi în zbor, dangăte de clopot, framăte de codru, ecouri de toacă, flăcări de lumânare, cântece de cocoș, miresme de tămâie, îngrijorări de bunici, frunți de poet, strângeri de mână, clipe de fericire, adieri de
PIESE DE COLECŢIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379126_a_380455]
-
soare cu gura deschisă și cu limba roșie scoasă afară. A fost greu până l-am trezit, căci după aceea s-a apucat sărăcuțul de el pe un lătrat arțăgos de răsunau văile din spatele meu iar mie îmi țiuiau urechile. Lătrăturile acelea au avut însă și partea lor bună, căci după vreo câteva minute, de după un colț al cărării ce ducea spre pădure, răsări un moșneag îmbrăcat în niște haine ponosite și cărând în spinare o sarcină de crengi uscate. Ajuns
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
ascultam, cum se aud de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi cai tineri, Mircea și Cezar. Braica, cățelușa cea bălțată și cu picioarele scurte, era prima care îl auzea de departe pe tata și dădea semnalul prin lătrături vesele mișcându-și voioasă coada. Eu eram prea crud și bunica prea bătrână, ca tata să aibă încredere a ne lăsa singuri peste noapte. În capătul lotului de viță al bunicilor din partea mamei, era o movilă de pământ. Nu se
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
Ingrid. Du-te și te schimbă și spune-mi ce ai putea să ne pregătești în locul cremei? -Pot face altă cremă cu legume din congelator dar voi întârzia puțin cu cina, desigur. Și te rog de această dată barem, fără lătrături de câini când eu gătesc, dacă dorești să cinați, astă seară! Ea zâmbește poznaș și-mi zice: -Data viitoare voi improviza să trimit o pisică, să te cheme, ca să nu te sperii așa tare. Altrimenti, ești capabilă să mă ții
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
fiind luat prin surprindere. Se vede însă, că nu era prima farsă de acest fel, fiindcă după ce a reușit să și stăpânească câinele și după primul șoc la cuprins o mânie teribilă, contra cotoroanței care-i jucase acea urâtă festă. Lătrăturile încetaseră deodată, iar ticăloasa de Dora aștepta satisfăcută reacția. El s-a apropiat de poartă și a început să o beștelească în interfon, fiind convins că ea îl ascultă: -Vechie strega, pazza che dovresti essere chiusa in un malincomio, vai
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]