289 matches
-
dubii în legătură cu opiniile mele despre acest subiect, iar eu să pot râde în hohote la niște versuri monumentale că acestea: sunt 100% de acord cu tine.... imnul expulzaților e absolut savuros:)) Mie nu-mi plac manelele! Mie-mi place muzică lăutărească veche, mie-mi place Zavaidoc, Fărâmița Lambru, Florea Cioaca, Ioana Radu, Tita Bărbulescu, Ion Ghitulescu sau Siminica. Adevărată muzică tradițional lăutăreasca cu versuri inspirate din viața și trăirile românului, spre deosebire de manelele actuale cu influențe orientale. Pe mine nu mă poate
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
100% de acord cu tine.... imnul expulzaților e absolut savuros:)) Mie nu-mi plac manelele! Mie-mi place muzică lăutărească veche, mie-mi place Zavaidoc, Fărâmița Lambru, Florea Cioaca, Ioana Radu, Tita Bărbulescu, Ion Ghitulescu sau Siminica. Adevărată muzică tradițional lăutăreasca cu versuri inspirate din viața și trăirile românului, spre deosebire de manelele actuale cu influențe orientale. Pe mine nu mă poate inspira o astfel de cultură. Turcismele și orientalismele nu fac parte din cultura mea sau a țării în care trăiesc. De
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
TITLUL DE MISS PIRANDA 2009. Începând cu orele 13:00 va așteptăm la Sala Polivalenta unde alături de candidate veți putea afla surpriză pregătită de către organizatori. Totodată veți putea lua parte la repetițiile făcute de renumiții maneliști și interpreți de muzică lăutărească, pentru acest spectacol Condițiile de participare pentru candidate sunt: - vârstă minimă 16 ani însoțite de un părinte. - aspect fizic plăcut. - bune dansatoare. - etnia de preferat rromă dar nu numai. COnfirmări de participare la preselecia candidatelor, conferința de presă cât și
Preselectie Miss Piranda 2009 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21141_a_22466]
-
negăsind nicio masă liberă, mi-a cerut permisiunea de a se așeza în fața noastră. Brusc, am înțeles că și la alte mese oamenii nu se cunoșteau, dar mâncau firesc împreună, discutând sau ascultând un cântec (la graniță de folclor și lăutărească). Aveam să mă bucur de un dialog cumpănit, fără mari intruziuni, dar purtat ca o reluare din ajun, cu o cunoștință veche. Omul i-a povestit băiețelului cum e la el la țară, l-a întrebat dacă îi place să
Francezul bătrân: „În România e anarhie, pe toți îi doare în cot!” Răspunsul francezului tânăr mi-a mers la inimă by https://republica.ro/francezul-batran-zin-romania-e-anarhie-pe-toti-ii-doare-in-cot-raspunsul-francezului-tanar-mi-a-mers-la [Corola-blog/BlogPost/338657_a_339986]
-
scris o doină, 'Colț de Lup' și s-ar putea ca alături de doamna Monica Petrică să vă fac o surpriză interesantă cu ea. Este o doină pe care am interpretat-o în manieră preclasică. Am mai făcut și o melodie lăutărească - 'Șaveica de la Sarica Niculițel', șaveica - un cuvânt care s-a uitat, s-a pierdut, înseamnă femeie tânără, frumoasă. Am zis să reiau lucrurile acestea. Totul ține de o întâmplare frumoasă", a spus Florin Chilian într-un interviu pentru . Deși pare
Florin Chilian șochează. Decizie total neașteptată: Am primit o ofertă absolut onorantă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104647_a_105939]
-
, (n. 17 decembrie 1870, București - d. 26 februarie 1927, București) a fost un violonist român de etnie roma , unul dintre primii creatori ai folclorului orășenesc, transformând tehnica lăutarilor români după stilul său propriu de interpretare (secunda mărită lăutărească și tendința spre un stil de virtuozitate). El a reușit, prin maniera sa de interpretare, să ridice tehnica violonistică lăutărească, fiind o influență uriașă pentru stilul dezvoltat mai târziu de Nicolae Buică și Grigoraș Dinicu. S-a născut în 1870
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
roma , unul dintre primii creatori ai folclorului orășenesc, transformând tehnica lăutarilor români după stilul său propriu de interpretare (secunda mărită lăutărească și tendința spre un stil de virtuozitate). El a reușit, prin maniera sa de interpretare, să ridice tehnica violonistică lăutărească, fiind o influență uriașă pentru stilul dezvoltat mai târziu de Nicolae Buică și Grigoraș Dinicu. S-a născut în 1870 în Bucuresti, în str. Speranței nr. 9, fiind fiul naistului Radu Ciolac și fratele violoniștilor Dănică Ciolac (ce a participat
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
Cartier General al Armatei, protejat fiind de intervenția lui George Enescu pe lângă forurile militare în privința scutirii muzicanților de linia întâi a frontului. Influențat de activitatea muzicală de pe front a lui Ciolac, Radu Rosetti începe să scrie sonete inspirate din versurile lăutărești ale violonistului. Tot acum Enescu începe să strângă legăturile sale cu Ciolac, notând o altă serie de melodii populare din repertoriul său mai târziu: „Ca la brează”, „Sârba din căruță” și „Hora Bâzoiul” din care se va inspira pentru Sonata
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
un sicriu improvizat, nebărbierit, cu haină de cerșetor, l-au înmormântat în cimitirul „Pătrunjel”, cu ajutor bănesc adunat cu talerul. <br> <br> Cele 43 de melodii notate de George Enescu de la Ciolac în 20 de pagini, poartă titluri precise. Melodiile lăutărești culese, constituie, în realitate, o parte din repertoriul lui Cristache moștenit de la precursorii săi. Culegerile sunt redate, în integralitate, așa cum le-a transcris Enescu după dicteul lăutarului: Ele au fost transcrise de pe manuscrisul original pus la dispoziție de muzicologul Viorel
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
Bibescu, zis „de la București”, cunoscut mai bine prin diminutivul Mieluță (sau mai rar, drept Mielle sau Miele), este un clarinetist și saxofonist virtuoz român de etnie romă. Se numără printre figurile importante care au determinat fuziunea jazz-ului cu muzica lăutărească într-un gen distinct, văzut ca o continuare a gypsy jazz-ului franțuzesc (experimentat prima oară în perioada interbelică de către chitaristul Jean-Baptiste „Django” Reinhardt și violonistul Stéphane Grappelli). s-a născut pe 22 iulie 1958 în București. Începe să cânte
Mieluță Bibescu () [Corola-website/Science/311724_a_313053]
-
a născut pe 22 iulie 1958 în București. Începe să cânte la nunți în 1967. Urmează cursurile Liceului de Muzică Dinu Lipatti, apoi pe cele ale Conservatorului din București, secția clarinet. Devine unul dintre cei mai respectați clarinetiști din muzica lăutărească odată cu sfârșitul anilor '70. La începutul anilor '80 începe să experimenteze și să devină, de asemenea, un virtuoz al saxofonului. În 1992 formează „Gipsy Bibescu”, prima formație din România ce va amesteca jazz-ul cu muzica lăutărească. Din 1994 începe
Mieluță Bibescu () [Corola-website/Science/311724_a_313053]
-
clarinetiști din muzica lăutărească odată cu sfârșitul anilor '70. La începutul anilor '80 începe să experimenteze și să devină, de asemenea, un virtuoz al saxofonului. În 1992 formează „Gipsy Bibescu”, prima formație din România ce va amesteca jazz-ul cu muzica lăutărească. Din 1994 începe să participe în numeroase turnee, în special în Paris, acolo devenind „Mielle” Bibescu. Repertoriul abordat de Bibescu cuprinde piese de muzică lăutărească în stil românesc (hore - există și "Hora lui Mieluță", brâuri și sârbe), maghiar, grecesc, rusesc
Mieluță Bibescu () [Corola-website/Science/311724_a_313053]
-
1992 formează „Gipsy Bibescu”, prima formație din România ce va amesteca jazz-ul cu muzica lăutărească. Din 1994 începe să participe în numeroase turnee, în special în Paris, acolo devenind „Mielle” Bibescu. Repertoriul abordat de Bibescu cuprinde piese de muzică lăutărească în stil românesc (hore - există și "Hora lui Mieluță", brâuri și sârbe), maghiar, grecesc, rusesc etc., interpretări în stil gypsy jazz (cu orchestrația specifică, care include acordeonul; chitara ritmică, însă, este aproape exclusiv înlocuită sau mult mai rar dublată de
Mieluță Bibescu () [Corola-website/Science/311724_a_313053]
-
(n. 1914, Oltenița, județul Călărași - d. 1985 București) a fost un violonist și lăutar din România, vestit atât pentru felul în care cânta la vioară, dar mai ales pentru talentul de a reproduce sau crea pe loc cântece lăutărești. S-a născut în 1914 în Oltenița, județul Călărași într-o familie de lăutari. Din 1929 începe să studieze vioara. În perioada 1944-1949 compune foarte multe piese vocale, melodii ce au influențat foarte mult repertoriile incipiente ale unor artiști cunoscuți
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
născut în 1914 în Oltenița, județul Călărași într-o familie de lăutari. Din 1929 începe să studieze vioara. În perioada 1944-1949 compune foarte multe piese vocale, melodii ce au influențat foarte mult repertoriile incipiente ale unor artiști cunoscuți ai muzicii lăutărești (Romica Puceanu sau Gabi Luncă), dar și ale unora mai obscuri (repertoriile lui Gheorghe Lambru sau Florică Roșioru). În 1949 se mută la București unde devine cunoscut până la jumătatea anilor ’50 în majoritatea zonelor mărginașe (Voluntari, Ferentari, Zăbrăuți, Zețari etc.
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
de la B.U.G. Mafia (pe "Vorbe"), Anda Adam (backing vocals pe remix-ul piesei menționate mai sus, varianta originală apărând pe albumul de debut al trupei), Tataee de la B.U.G. Mafia (pe "La început a fost"), formația de muzică lăutărească Dan Armeanca (pe piesă ce dă numele albumului), fostă membră a Școlii Vedetelor, Alice Borsuc, ce activă pe atunci în trupa de pop-rock Open (pe "Bine ai venit în paradis..." și backing vocals pe piesă "Probleme de familie"), Pacha Mân
Bine ai venit în paradis... () [Corola-website/Science/334891_a_336220]
-
a Casei de Cultură din Giurgiu, cu care a început să facă înregistrări la Radio. Din 1962 începe să facă înregistrări la casa de discuri Electrecord, cu orchestra violonistului Nicu Stănescu. Piesele înregistrate (ce constau în vechi melodii populare și lăutărești urbane) au apărut pe mai multe discuri de gramofon și de vinil. Cântă ocazional pe litoral la restaurantul „La calul Bălan” din Neptun împreună cu Romica Puceanu și Gabi Luncă, local frecventat de persoane din conducerea regimului comunist, printre care și
Constantin Eftimiu (lăutar) () [Corola-website/Science/320614_a_321943]
-
multe discuri de gramofon și de vinil. Cântă ocazional pe litoral la restaurantul „La calul Bălan” din Neptun împreună cu Romica Puceanu și Gabi Luncă, local frecventat de persoane din conducerea regimului comunist, printre care și Nicu Ceaușescu, iubitor de muzică lăutărească. Moare în anul 1988 la Giurgiu, la vârsta de 80 de ani.
Constantin Eftimiu (lăutar) () [Corola-website/Science/320614_a_321943]
-
structuri muzicale superioare care se generalizează. Fragmentele melodice din Suita „Săteasca”, în general scurte și fracționate, sunt izvorâte din limbajul popular, iar melosul românesc se regăsește în toate cele cinci părți ale suitei prin folosirea intonațiilor folclorice și a procedeelor lăutărești. Astfel, unitatea tematică a părților, trăsătură obișnuită a compozițiilor enesciene, apare și aici sub forma utilizării elementelor de folclor pe tot parcursul suitei. Dintre cele cinci mișcări, cel mai obiectiv se resimte melosul folcloric în părțile extreme, „Primăvară pe câmp
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
Azur este o formație de muzică de petrecere din România, înființată în 1984 la Brăila. Este considerată prima formație care a tratat maneaua lăutăreasca (interpretată în anii 1970 de Romica Puceanu, Gabi Lunca, Victor Gore) în maniera pop, sub influența interpreților în vogă din țările balcanice ale blocului comunist. Dintre formațiile de gen, Azur a rămas una dintre preferatele publicului român, fapt confirmat de
Azur (formație de manele) () [Corola-website/Science/317871_a_319200]
-
de a organiza în timp record (o saptămână) o formație pentru nunți, prin care avea să-și întrețină familia. În 1985, formația Azur este angajată în restaurantul „Rubin” din Brăila. Repertoriul este în permanență îmbogățit, fie prin preluări din muzică lăutărească și din muzică de dans la modă în țările balcanice, fie prin compozițiile lui Nelu Vlad. Restaurantul devine tot mai influent, astfel încât și formația câștiga reputație în oraș. Într-o seară a anului 1986, comerciantul de casete audio Costel din
Azur (formație de manele) () [Corola-website/Science/317871_a_319200]
-
a reușit să ajungă în finala festivalului desfășurat în Brașov, România. Din 2009 până în prezent evoluează pe scenă cu Orchestră Națională Simfonica Teleradio Moldova, precum și cu formațiile jazz «Alex Calancea Band", "ANGRY Band» și cu orchestră de muzică populară «Taraf Lăutăresc». În 2010, a concertat în Europa cu trupa lui Alex Calancea Band. A sustinut concerte în țări precum Franța, Germania, Austria, Italia, Rusia, Ucraina, România, China, Anglia, Belarus, Spania, Danemarca, Irlanda și altele. În 2011, Geta Burlacu a participat la
Geta Burlacu () [Corola-website/Science/312703_a_314032]
-
său de artist; altfel decât s-ar putea crede, Fărâmiță este numele său de familie și Lambru este prenumele) învață să cânte încă din copilărie de la tatăl său, violonistul Tudor Fărâmiță. Având un auz foarte bun, reține repede repertoriul uzual lăutăresc, dar mai ales stilul vocal de interpretare. În 1949 debutează în cadrul unei formații militare când își satisface stagiul militar la București. Din 1953 devine colaboratorul Mariei Tănase. După moartea acesteia (1963), acesta cunoaște o vertiginoasă carieră de virtuoz al acordeonului
Fărâmiță Lambru () [Corola-website/Science/306500_a_307829]
-
în cadrul unui Festival de Muzică Etno unde a interpretat piese din repertoriul său, dar și cântece tradiționale românești, alături de mari instrumentiști români. Acesta a fost mobilul care l-a determinat pe Adrian Enescu să înceapă realizarea unor prelucrări de muzică lăutărească, prima dintre ele fiind „Cip-cirip”, care s-a bucurat de succes în Germania. La începutul lunii decembrie 1989 a apărut pe piață cel de-al doilea album al Loredanei, în colaborare cu Adrian Enescu (muzica) și Lucian Avramescu (versurile), „Un
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]
-
(n. 20 septembrie 1924 — d. ?) a fost o vestită solistă de muzică populară și lăutărească, al cărui nume se leagă de cel al tarafului unchiului său Ion Matache. Născută la data de 20 septembrie 1924 în satul Vâlcelele din comuna Merișani, județul Argeș, a început să cânte de la 14 ani, încântând publicul cu melodii „primite
Măriuca Matache () [Corola-website/Science/321209_a_322538]