60 matches
-
nimic mai de preț decît această biată inimă. pentru ea îmi încep lucrarea, din zori: pregătesc prosoapele, scăldătoarea aduc rînduri-rînduri de ape(de lacrimi) o trec prin ele și o înfățișez în clară lumină ca pe un prunc îmbăiat cînd lăutul se va fi împlinit inima ale cărei bătăi de clopot greu nu le mai auzeam (deși ele sunau tot timpul) ar putea fi aceea care auzul mi l-ar reda-întregit văzul mi l-ar reda-întregit pe mine m-ar reda
Poezie by Doina Pologea () [Corola-journal/Imaginative/3242_a_4567]
-
Musante vede negru dă geloasă și, cu toate că știe că mandea mă mulțumesc cu fundătura și sunt mereu cu totu și cu totu la datorie, cum s-ar zice, i-a cciripit lu Zarlenga cum că ajunsesem să mă Împlementez la lăut cu gând dă păcat. Bărbatu a venit la mine dând În clocot ca laptele, și pă bună dreptate. De nu era don Renovales, care mi-a pus cu gheara propie pă ochi o halcă dă carne crudelă, pă loc Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
gingivită cu bomba că-l fișasem și, chiar de să stravestește În mustăcios, io tot Îi aflu semnalmentile. Zicând și luând În considerație care sofrageria Îmi venea oareșcum strâmtă, am scos mașinuța dă gătit cu lemne tomna În ograda dă lăut rufșoarile, mi-am mutat panamaua În dormitor, mi-am pus derieru-n balansoar, am aprins o Salutaris, pă care hodorogu nu se-ndura să mi-o cadorisească și, distribuindu-mi toate picioroangele p-un răftuleț dă pitchpin plin stup cu manuale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a vedea frumusețea acolo unde alții nu o văd, ci de o înfrumusețare exterioară a existenței anodine, care te face să te gândești la obiceiul fardării morților: „Silvia ieși în uliță cu albia doldora cu rufe subsuoară, cu scăunelul pentru lăut deasupra și își desfătă câteva clipe sufletul cu splendorile zilei ce purta veșmânt de azur, împodobit cu frunze de smarald și petale de mătase, ale căror culori, fie alb, roz, violet sau galben, străluceau ca niște briliante sub vălul sclipitor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
leagăn, spre mezinul ei scump și drag. Se apropie de el și îi luă mânuțele fine și catifelate ca petalele florilor, între mâinile ei aspre și bătătorite.“ „Silvia ieși în uliță cu albia doldora cu rufe subsuoară, cu scăunelul pentru lăut deasupra și își desfătă câteva clipe sufletul cu splendorile zilei ce purta veșmânt de azur, împodobit cu frunze de smarald și petale de mătase, ale căror culori, fie alb, roz, violet sau galben, străluceau ca niște briliante sub vălul sclipitor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
punct din care subconștientul prelua conducerea comportamentului său, ridică privirea de la ochii copilului, o trimise să exploreze cu durere și Înfiorare „casa dragostei lor” și din ochii săi albaștri, calzi și frumoși curgeau lacrimi fierbinți umezind părul moale și proaspăt lăut al lui Va, corpul lui Victor se cutremura și nu și-a putut reține cele câteva sunete nearticulate. Au fost suficiente pentru ca Va să Înceapă să plângă și să spună cu un ton greu de definit: Tăticuțule, nu mai plânge
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
am plinit Și-napoi că am venit. Mămuța când mi-am văzut La pământ gios am căzut, Și când iar m-am ridicat, Foarte tare am oftat. Atunci mama m-a luat Și în casă m-a băgat; M-a lăut, m-a pieptănat, Mândră cămeșe mi-a dat. Eu hârlețul mi-am luat Și-n grădină am intrat; Multe straturi mi-am săpat Mândre flori mi-am sămănat, Și tare le-am blăstămat: - Creșteți flori și înfloriți, Că mie nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mine-l pornește, / La mine-l grăbește." Cu apa aceasta descântată pe foc, în care s-au pus plante "cu puterea de a fermeca" busuioc, matocină, odolean, lemnu Domnului, năvalnic fetele se spală, apoi, iau apa în care s-au "lăut", o pun în oală și o așază la căpătâi pentru ca, peste noapte, să-și viseze ursitul.423 În unele părți ale Bucovinei, exista o sărbătoare numită "Ardeasca" (de la arderea focului, de la verbul "a arde" și substantivul "iască"), ce se ținea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o floare, / Doarme până-n prânzul mare, / Când îi pomenesc de furcă, / Stinge lampa și se culcă, / Apoi lunea nu lucrează, / Marția ține sărbătoare, / Miercurea-i de fată mare, / Joia-i pentru dobitoace, / Vinerea că nu se toarce, / Sâmbăta e de lăut, / Duminica-i de băut!"65; " Foaie verde de-un păsat, / Luni, marți, miercuri n-am lucrat, / Că m-am temut de păcat! / Joia-i pentru dobitoace, / Vinerea nu-i bine-a toarce, / Sâmbăta când aș lucra, / Gata-i popa cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
făcea cu buzișoarele sale, încât s-a îngrozit și împăratul Roș când l-a văzut făcând așa de frumușel." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) " În loc să facă bucatele bune și potrivite și să lăie copiii Sfintei Duminici cum i-a lăut fata moșneagului de bine, ea i-a opărit pe toți, de țipau și fugeau nebuni de usturime și de durere. Apoi bucatele le-a făcut afumate, arse și sleite, de nu mai era chip să le poată lua cineva în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]