1,879 matches
-
fluvii de tărie ești fălos nicidecum bogat. Bogat este cel care a investit tot ce prisosește gospodăriei sale. Prin aceasta a creat locuri de muncă, a dat posibilitate multor vecini să trăiască omenește și datorită lor își desface produsele fabricate. Lăutarii nu sunt creatori de valori utilizabile. A lipi mia de euro pe fruntea lăutarului este o dovadă de prost gust, chiar de prostie. Banii respectivi sunt practic distruși deoarece ei ies din circuitul economic: loc de muncă - cumpărător de produs
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
ce prisosește gospodăriei sale. Prin aceasta a creat locuri de muncă, a dat posibilitate multor vecini să trăiască omenește și datorită lor își desface produsele fabricate. Lăutarii nu sunt creatori de valori utilizabile. A lipi mia de euro pe fruntea lăutarului este o dovadă de prost gust, chiar de prostie. Banii respectivi sunt practic distruși deoarece ei ies din circuitul economic: loc de muncă - cumpărător de produs care împinge înainte economia societății. Iau ca exemplu un miliardar recent, cunoscut în toată lumea
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
Adele Gates Cărți: The Road Ahead, Afaceri cu viteza gandului. Spre un sistem nervos digital Studii: (1973-1975), Universitatea Harvard (1973-1975), Lakeside School (1967-1973) Acest ultra-bogătaș nu are în buzunar nici un sfanț. Chiar dacă ar vrea să lipească o bancnotă pe fruntea lăutarului care-i cântă o languroasă baladă n-are de unde. Toți banii câștigași sunt reinvestiți și creează noi si noi locuri de muncă pentru oameni care, din salariul lor vor cumpăra produsele fabricate. Nu fumează și nu cheltuiește bani pe reclame
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
multe generații le-a transformat în păpuși artizanale care se vând ca pâinea caldă. Altul face tablouri din pânză de păianjen care, rarități absolute, sunt vândute cu mii de dolari. Acești oameni nu și-ar permite chefuri cu sute de lăutari. Si pentru ce oare? Faci un chef, mai domol ca Băsescu la cârciumă, nu o nuntă cu 1000 de automobile Bugatti. Te-ai simțit bine, dar după trei zile de băuturică asortată cu câte o măslinuță și manele cu duiumul
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
trei celebre monumente: Coloana infinitului, Poartă sărutului, Masa Tăcerii, Aflu mai departe că artistul stătea în timpul săptămânii la Târgu Jiu unde supraveghea personal lucrările, iar la sfârșitul săptămânii, sâmbătă sau duminică venea acasă la sora lui Frusina, unde a tocmit lăutari pentru un an, care aveau obligația să vină cu regularitate duminică, după slujba să cânte pentru tot satul care participă la hora. Tatăl fetiței de atunci, povestitoarea de acum era prieten cu tatăl lui Brâncuși de la care păstra un portmoneu
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 by http://confluente.ro/Blestemul_tracilor_elena_armenescu_1340775878.html [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
și singur, se-ngrămădeau în inima lui umbre! Așa e și azi în locuință, iar maestrul nu mai este nicăieri! A plecat de parcă nu a fost niciodată! La vreo nuntă îi mai chinuie vreun cântec vreunul care nu e nici lăutar nici nimic, pe undeva s-o mai fi auzind pe vreun disc de vinilin glasul lui, cine știe unde, în ce pustietate, la ce oameni nostalgici... În rest, unde-i Gică Petrescu?! „Era cumpătat pentru că știa cum să-și respecte publicul. Era
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
morminte Nu mai pot să mai alinte Nici durerea unei mame, Nici odorul care doarme, Tot ce-a fost și nu mai este Și va deveni... poveste! Mai unge toamna cu amor Bătrâne oase care... dor. Mai cântă câte-un lăutar Pe-o bancă, sub un lampadar. Aleargă lumea, aleargă... Nici nu știu de ce, nici unde. Tot în groapă o să meargă. Tot țărâna-i va pătrunde. Referință Bibliografică: Aleargă lumea, aleargă... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 495, Anul
ALEARGĂ LUMEA, ALEARGĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Alearga_lumea_alearga_george_safir_1336624735.html [Corola-blog/BlogPost/354319_a_355648]
-
se face că venind mai aproape și anume începând de prin anii 1960 mișcarea cultural- artistică din Călimănești, ia o amploare deosebită. În toate intreprinderile și instituțiile din oraș se înființează formații de dansuri folclorice,care împreună cu mici tarafuri de lăutari și câțiva soliști de muzică populară ,organi zează spectacole folclorice cu dansuri și cântece specifice zonei noastre. De remarcat este faptul că începând din această perioadă, formațiile care s-au evidențiat în diferite concursuri de acest gen, în mod deosebit
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
cu problemele culturale ale județului. Astfel că odată cu înființarea Casei de Cultură din Călimănești în anul 1969,în urma unei selecții riguroase din marele număr de artiști dansatori care figurau la diferite formații pe raza localității, se constituie împreună cu taraful de lăutari și soliștii cei mai dotați din punct de vedere artistic, nucleul de bază al viitorului ansamblu ce se va numi”DOINA OLTULUI”Călimănești. În acest context se cuvin subliniați câțiva din membrii fondatori ai acestei formații și anume familiile:Cincă
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
inimi și cu plămâni de fier extraterești blestemați cu sentimente de vânzare femeile au țâțe de agată și ochi ciclopici meduze cu o mie de membre care ard caloriile dragostei prin sipeturi de safire așteptate-n zaimf de mirese cu lăutari și chimbale orientale cu mandoline și gogomani într-o ciumă bubonică dansând haotic și trăgând praful de heroină pe nas de-atâta lehamite lumea s-a retras în sine a fugit a ei regină din stuparul de albine s-a
LUMEA S-A RETRAS ÎN SINE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lumea_s_a_retras_in_sine_ion_ionescu_bucovu_1383292371.html [Corola-blog/BlogPost/363196_a_364525]
-
excepționali ... Asta e regulă. Incendiul a cuprins numai biblioteca și muzeul ... Nu au fost victime. Dacă speranța moare ultima, ea ne îngroapă pe toți (Viorel Vintila). * În țara orbilor, chiorul e președinte. * Țara arde de tătari și tu bei cu lăutari (folclor). * Umoristul e privit cu o mie de ochi, dar cu dioptrii diferite. * Religia intrată în politica echilibrează politica intrată în religie. MEMORIE SCURTĂ • Unii au valoare, câțiva au preț, cei mai mulți au tarif. • Răul trebuie expus pentru a fi înlăturat
NEDUMERIRI & MEMORIE SCURTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_29_30_nedumerir_dorel_schor_1352176006.html [Corola-blog/BlogPost/351270_a_352599]
-
cap mă sărută și cu el mă face în văzduh pierdută. Mă conduce-n Codru, ca să-i fiu mireasă. Toamna cu belșugu-i de-a ne fi nănașă. Vântul cu-a lui scripcă, șugubăț și hoinar, se-nvrednicește să ne fie lăutar. Vin nuntași cu droaia în falnicii copaci, pe veci să ne fie prieteni buni sau frați. Vântul duce veste de nunta Codrului. Iar eu, o visătoare, că-s mireasa lui. Departe de lume ne vom face casă că, de ea
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
e nebunul? Și ce îmi pasă? Am morții mei! Și am MetroNapolitanul meu cu funingei! Și încă pomi! Cireși! Și Cireșari! Unii - pun rădăcina în pământ, o udă, alții rup de crudă roada și Crimei Verzi îi pun pe ambalaje lăutari! Ce marca de Hristos mai preferați? Ce drept de Autor pe suferinta-i nuda? Ce paparuda să danseze trezind pofta voastră de barbati? Și Autorul asta n-are nici-o noima. Preda doar ce predați. Un joc de moina. La pauză
“AȘA ESTE, DACĂ VI SE PARE” – DE CARLO GOLDONI. Cronică de teatru, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/asa-este-daca-vi-se-pare-de-carlo-goldoni-cronica-de-teatru-de-liviu-florian-jianu/ [Corola-blog/BlogPost/339468_a_340797]
-
treizeci de ani. Chiar dacă scriu mult, nu mi-au plăcut stilourile elegante, cu penița făcută din nu știu ce metal prețios. Am preferat pixul sau tastatura. Am avut doar grija instrumentelor mele muzicale, fiindcă ele mi-au pus pâinea pe masă. Chifla lăutarului, mai degrabă. Așa că, privindu-mă din afară, mi se pare naturală reacția mea, de respingere a telefonului mobil. Un obiect în plus, deci grade de libertate în minus. O bătaie de cap suplimentară, cu cartele, încărcător și grija permanentă de
Omul fără niciun mobil by https://republica.ro/omul-fara-niciun-mobil [Corola-blog/BlogPost/338890_a_340219]
-
de proveniență este fală, în sens de strălucire, măreție, glorie, faimă sau renume, dar vocabula fălos sună peiorativ chiar jignitor cu sensul de trufie, îngâmfare, orgoliu sau mândrie. „Nașul, în măreția sa, lipește cu fală mia de dolari de fruntea lăutarului.” O expresie larg folosită, dacă nu în literatura românească cel puțin în jargonul gazetăresc și-n vorbirea curentă. Nu înțeleg pe cine preamărește cel ce se exprimă astfel; bogăția infamantă a nașului sau indecența mirelui care chiuie cu brațele în
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471458799.html [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
cum m-am pedepsit. Bine-mi face!... E răsplata: Drac am vrut, și l-am găsit. Ce cred ei?... că îmi e frică! Îmi zic...” Tata cârciumarul!” Că m-apucă,-așa... o pică... Să-i omor, aș vrea, cu parul! Lăutarii s-au încins.., Pauză nu vor să facă!? Vinul setea nu le-a stins, Marița mi-o face lată.... A-nvățat cum să mi-i joace; Dar îmi pare prea-nfocată!... Nu mai știu..., ce le mai face?! Hm!... Le-
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Crasmarul_marin_voican_ghioroiu_1343741695.html [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
angajate și un zece la sută doamnei Irina, șefa localului. Astfel se chema că toată lumea era „propietară” a localului ( „s.r.l. Sirena”). Investiție minimă, eficiență maximă. Când și când angaja „colaboratori” temporari, în funcție de situație, pentru anumite servicii speciale, precum:lăutari, oameni de „protecție”, oameni de „marketing”, ca și cei trei băieți de gașcă, foștii lui colegi amintiți, care aveau o singură misiune: să mănânce, să bea și să -ntrețină buna dispoziție la masă a invitaților lui Buhăianu, poftiți la separeu
TRANDAFIRUL SIRENEI- 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1446221872.html [Corola-blog/BlogPost/383057_a_384386]
-
studenție când n-am avut cu ce să-mi cumpăr o franzelă. Și mă solicitau să cânt la nunți pe bani. Și nu m-am dus. Toată sâmbăta, duminica ei îs la nuntă și se transformă într-un fel de lăutari. Luni, vor să fie profesori. Nu se poate. Și marți vor să fie artiști la televizor. Știi de ce apar ei la televizor? Să-și facă reclamă să fie chemați la nuntă. Eu nu-s așa. Eu cânt muzica veche a
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
televizor? Să-și facă reclamă să fie chemați la nuntă. Eu nu-s așa. Eu cânt muzica veche a unei comunități și vreau să aduc dimensiunea aceasta spirituală în văzul și în auzul tuturor. - Mi-e greu să găsesc niște lăutari cinstiți, din soiul lui Fărâmiță Lambru. Unde au dispărut aceștia? - Ba nu. Sunt lăutari pentru nunți. Ei asta fac. - Da', dar din aia de butuc...buni... - Sunt. Am din ăștia. Buni. N-au dispărut toți. Ba chiar sunt mai buni
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Eu cânt muzica veche a unei comunități și vreau să aduc dimensiunea aceasta spirituală în văzul și în auzul tuturor. - Mi-e greu să găsesc niște lăutari cinstiți, din soiul lui Fărâmiță Lambru. Unde au dispărut aceștia? - Ba nu. Sunt lăutari pentru nunți. Ei asta fac. - Da', dar din aia de butuc...buni... - Sunt. Am din ăștia. Buni. N-au dispărut toți. Ba chiar sunt mai buni ca niciodată, numai că au îmbătrânit. Am avut un proiect la Institutul Cultural Român
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
mai buni ca niciodată, numai că au îmbătrânit. Am avut un proiect la Institutul Cultural Român timp de un an, finalul proiectului fiind la Ateneul Român. Eu atâta lume la Ateneu încă n-am mai văzut. Dar au fost numai lăutari. Trebuie să ai grijă și măsură cu ei, dacă îi chemi de mai multe ori îi strici. - Maestre, dar manelele? - Subiectul ăsta presupune un studiu foarte serios. Eu atât știu că “mani” înseamnă a improviza. Manelele adevărate presupun talent, improvizație
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
atâta timp cât nu știm ce-i cu ele. Dacă-i țigan cântă manea? Nu neaparat. Un țigan poate să facă muzică de calitate. Românii nu s-au născut să fie muzicanți. Țiganii s-au născut să fie muzicanți. Între țăran și lăutar există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La lăutar nu, pentru el muzica este meserie, din asta trăiește. Lăutarul știe să improvizeze, știe să se facă plăcut, el când cântă nu-și privește
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
poate să facă muzică de calitate. Românii nu s-au născut să fie muzicanți. Țiganii s-au născut să fie muzicanți. Între țăran și lăutar există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La lăutar nu, pentru el muzica este meserie, din asta trăiește. Lăutarul știe să improvizeze, știe să se facă plăcut, el când cântă nu-și privește cetera, se uită prin sală să vadă dacă place ce cântă. Țăranul cântă pentru el. Asta
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
născut să fie muzicanți. Țiganii s-au născut să fie muzicanți. Între țăran și lăutar există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La lăutar nu, pentru el muzica este meserie, din asta trăiește. Lăutarul știe să improvizeze, știe să se facă plăcut, el când cântă nu-și privește cetera, se uită prin sală să vadă dacă place ce cântă. Țăranul cântă pentru el. Asta e cu totul altceva. - De ce v-ați făcut profesor de
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
parte: dincolo de linia bulevardului, pe străduțe. Silviu Munteanu, regizorul filmului, ne poartă prin fosta și actuala lume a străzii Ilioara, dinspre Theodor Pallady. În clădirea asta scundă tip gheretă unde-i școala auto a fost cârciuma „Adio, mamă”, unde cântau lăutari și se servea ciorbă proastă. Mai încolo, unde-s service-urile auto, e o casă din vremea lui Alexandru Ipsilanti, unde se pare că erau aduși pușcăriași de la Văcărești, cu scopul de a fi executați. Alții spun că pe vremea
Cântec pentru Balta Albă by https://republica.ro/cantec-pentru-balta-alba [Corola-blog/BlogPost/337894_a_339223]