60 matches
-
de jenă inexplicabilă, asta putuse desluși Daniel în zâmbetul necunoscutei în timp ce se apropia de el fără a se grăbi, sigură fiind că nu-i va rata urechea; cu o privire derutantă, vicleană, își paralizase victima precum șarpele; mizase ca o lașă pe cavalerismul băiatului pe care nu-l cunoștea și despre care era sigură că spiritul său cavaleresc avea să-l împiedice să fugă; faptul că el nu avea intenția să fugă nu-i trezea nicio bănuială, în timp ce pășea spre el
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
nostru. Dar se pare că asta e o problemă. Christian se ridică și puse cutioara În buzunar. - Și știu foarte bine care e problema asta. Se Îndepărtă cu pași mari. Marie Întîlni privirea tatălui ei. Îi spunea cît fusese de lașă. Își Întoarse ochii și la rîndul ei părăsi Încăperea. * * * Lumina lividă a neoanelor accentua cearcănele polițistului. Diverse dosare stăteau deschise, pahare de carton pentru cafea umpleau coșul de gunoi, scrumiera dădea pe dinafară de mucuri de țigară. În zadar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
-mi facă ordine în gânduri. Cea de-a doua scrisoare de la ea purta ștampila poștei din Cambridge, Massachusetts, iar hârtia avea antetul motelului Harvard Motor Lodge. 11 septembrie 1949 Dragă Dwight, Continui să fiu o mincinoasă, o delăsătoarea și o lașă. Știu de două luni și de-abia acum mi-am făcut curaj să-ți spun. Dacă scrisoarea nu ajunge la tine, va trebui să sun acasă sau la Russ Millard. Mai bine încerc întâi pe calea asta. Dwight, sunt însărcinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ascuțit, lucios. Pentru prima oară în viață credea că aceasta era singura modalitate de rezolvare a tuturor problemelor. Nu mai vedea altă soluție și nici nu mai voia să caute o ieșire din situația în care se afla. Era o lașă alegând calea cea mai simplă, dar nu mai avea pentru ce lupta. Nu mai avea pentru cine. Viața ei era un șir de eșecuri repetate. Cât ar fi trebuit să mai prelungească chinul de a trăi așa? Dacă era cea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Străinul. Nu, el nu era o nouă povară, dar venise să o bulverseze tocmai când se liniștise, când hotărâse să schimbe ceva în viața ei pentru a putea continua. Și fusese pe punctul de a o pierde, atât de ușor. „- Lașo! Mereu alegi calea cea mai simplă, abandonezi.” Și străinul o abandonase, o lăsase singură în pădure. Străinul...de unde știa el cum este, ce face? Își reveni brusc, ca dintr-un vis. Faptul că se agățase de prezența lui și-l
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
În cazul nostru, cu siguranță m-ai fi ucis dacă ți-aș fi căzut în gheare, când erai rănită. Dar, ai avut ocazia să mă înfrunți, să mă privești în ochi și nu ai avut curajul. Ai fugit ca o lașă, ca de obicei de altfel, când ai dat de greu. - Știi bine de ce. - Vezi tu, mie îmi place să-mi trăiesc viața, să mă bucur de tot ce-mi oferă ea, inclusiv serviciile sexuale ale femeilor frumoase, sau mai ales
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
armatele mercenare, el nu va avea niciodată o situație stabilă și sigură, deoarece armatele de acest fel sînt lipsite de unitate între ele, sînt ambițioase, fără disciplină și necredincioase; ele sînt pline de vitejie cînd sînt între prieteni, și sînt lașe în fața dușmanului; nu au frică de Dumnezeu și nu-și țin cuvîntul față de oameni; și cu atît mai mult amîni o înfrîngere, cu cît amîni atacul pe care ar trebui să-l dai cu ajutorul lor; și după cum dușmanii te jefuiesc
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că nu aveau să se aleagă cu nimic, povestește gânditoarea, dar degeaba. Pe strada Cassette, când dădeam colțul pe strada Rennes, flăcăul cu cicatrice m-a prins de talie: Când ne mai vedem? Când vrei", am răspuns eu, ca o lașă. A încercat să mă sărute, m-am zbătut să scap". La vederea a patru polițiști pe biciclete care-și făceau rondul, băiatul îi dă drumul, dar când aceștia dispar, o apucă și-o strânge cu brutalitate. "N-ai de gând
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
atât ca o neîncredere în forțele sale, ci ca o asigurare a tăriei caracterului său; p. 80, r. 1 2: „nu-mi trebuie nici împărăție, nici nimica; doar n-am a trăi cât lumea, ca să moștenesc pământul” atitudine păguboasă, 57 lașă, a celui care nu luptă pentru ideile sale, motivând aceasta printr o falsă modestie; r. 36 37: „doar, slavă Domnului, am ce mânca la casa d-tale”complacerea în parazitism ca motivare a lașității; r. 40: „rușinea unde o puneți
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lor". Agramatul (!) Călinescu: "Intelectualitatea trebuie să ia parte la construirea socialismului în țara noastră, dar ei trebuie să fie ajutați pe șantierul lor de lucru". Trucuri. Al politrucului, crezîndu-se (și) om de cultură. Al eruditului (și) om de partid. Extazul? (Lașa) noastră jubilație post factum. Comentatorul stenogramei, mai mult decît șolticul Ștefan Cazimir, încearcă o complezentă (pentru care dintre cei doi?) explicație a penibilei discuții: "Multe fraze dau senzația unei stenografieri aproximative". Stenografa, așadar. Curios cum, în cu totul alt context
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]