801 matches
-
care își joacă Mariana Mihuț acest personaj care, astfel, leagă și dezleagă fire, coboară sau înalță temperaturi spunînd, în fond, doar cîteva replici. Cu variații de la o reprezentație la alta apare Ionel Mihăilescu în Teleghin, un proprietar scăpătat, umil și laș, în atitudine, în gesturile servile executate cu capul plecat. Irina Petrescu găsește un chip "prețios" și franțuzit văduvei Voinițkaia, un mers precipitat și aferat potrivit atitudinii sale. Cu măsură și precauție, fără să-l îngroașe deloc prin nimic, pe argatul
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
până-n pragul casei de nebuni. Cum a fost posibil să iasă la suprafață doar pleava, nesimțirea și agresivitatea? Ori suntem paranoici, ori cei care vorbeau despre bunătatea, cinstea și omenia românului erau niște lunateci. Minciuna sfruntată, în față, și înjunghierea lașă, pe la spate, au devenit cele două modalități de manifestare ale "românității". Ne-am vinde și plombele din gură, numai să-i putem face rău semenului nostru. Haită flămândă, înebunită de lăcomie, de lupi loviți de streche, ne canalizăm energiile pentru
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
se înmulțiră o dată cu câinii. Nici cu un număr apreciabil din restul, care nu fură, nu ucid, nu înșeală, nu ne putem lăuda că ar merita să intre în rândul europenilor. Imbecilizați, de sărăcie, prostiți, nemâncați, cu cerebelul complet dezechilibrat, fricoși, lași, cu aerul lor de javre bătute, încăierându-se pe câte o ciosvârstă, dacă s-ar face un examen, o analiză serioasă... pe bază dacă sunt ori nu sunt superiori unui grup de antropoide,... urangutani..., cimpanzei..., ce-or fi,... tare mă
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
constantă a modernității noastre. Este vorba, bineînțeles, de carențele dificil surmontabile ale identității românești, confruntată fatal cu plasarea pe o orbită occidentală. Eseurile "Prusia" de la granița Kakaniei, Complexul lui Fiesco, "Don Quijote" și "Miorița", mituri ale vinovăției, Peer Gynt și înțeleptul laș, " Cum poți să fii român?" pledează, fără echivoc, în sensul criticii acerbe pe care Cioran o face, în Schimbarea la față a României, etniei noastre "păcătoase". Chiar dacă în volumul publicat de noi la Editura Junimea din Iași, anul trecut și
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
-i de orice vină pentru batjocorirea lui Emil Constantinescu. Nu fostul șef de stat a fost atacat în noiembrie 2000, ci fiecare dintre noi și imaginea însăși a României. O imagine a cărei apărare a ajuns pe mâna unor funcționari lași, incompetenți și leneși. În loc să fie imediat destituiți, mărinimia iliesciană le-a oferit un nou prilej de a-și dovedi �loialitatea". Dacă loialitatea lor e pe măsura celei dovedite în secvența cernelii albastre zvârlite în obrazul fostului președinte, atunci domnul Iliescu
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
fi esențială. Nu cred că Paul Bailey ajunge în stadiul ei. Dar nici nu sînt sigură că vina îi aparține integral. E ușor de ghicit cum vor fi priviți intelectualii români din preajma războiului de către cititorii occidentali ai Jurnalului: grotesc antisemiți, lași, oportuniști, cruzi, complet lipsiți de loialitate față de un prieten aflat la nevoie. În cronica sa, Bailey prezintă cu oarece detalii "cazul" amiciției dintre Mihail Sebastian și Nae Ionescu, citînd din faimoasa (și infama) prefață la De două mii de ani. Cîteva
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
decît în piesă, mai bogat și mai dificil totodată. Acest nou chip al lui Soriano este memorabil și remarcabil în interpretarea lui Costache Babii. Ca și creația de bijutier a lui Mircea Andreescu în Alfredo Amoroso, o slugă pungașă și lașă, un fel de bufon al casei Soriano care participă cu oarecare detașare la ce se întîmplă în jur, chiar dacă-i calm sau furtună. Visul lui este să poată bea o cafea în liniște, să viseze la femeile de altădată, la
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
Ion Simuț Numindu-l "obraznic și laș" (cuvintele cele mai ofensatoare, invocate ca pricină imediată și urgentă a duelului), "recidivist" în acuze balcanice nefondate și scriitor "steril", Lucian Blaga a șifonat crunt onoarea și orgoliul lui Dan Botta, cunoscut în epocă pentru grandomania lui (Eugen Ionescu îl
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
Dan, Căpitan de Plai" (se știe, în ianuarie 1941, după rebeliunea legionară, Ion Antonescu îi înlătură de la guvernare pe rebeli). Ceea ce a inflamat spiritele e acuza lui Blaga că a doua notiță ingrată, cea din revista "Dacia", e "obraznică și lașă". Delicatul poet Lucian Blaga încheie necruțător și devastator: "Mă întreb cum și de unde și-a însușit recidivistul domn Dan Botta acest obicei foarte balcanic, dar prea puțin mediteranean? Poate tot din apele materne ale Thraciei, călăuzele sterilității sale. Stranie floră
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
împotriva căruia se cere „o lege”, un „om american uman”, totuși, a cărui descriere liminară („un șobolan/ cu o claie de păr pe cap”) îmi amintește de personajul lui John Updike, Harry „Rabbit” Angstrom. Despre Rabbit se zicea că e „laș”, dar „plin de viață”, însă personajul-fetiș al lui Berryman n-a fost „prea laș”, practica consecvent repetate căderi în „păcatul originar: „arta rima/ pe lângă judecarea celorlalți”. E un umor subiacent fiecărui poempuzzle din care putem reconstitui figura lui Henry-Berryman (deși
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
oficiu și 1952 invi tați, în total peste 31.000 de participanți. Acestea sunt datele oficiale, furnizate de organizatori. Și acum, a venit timpul să explic de ce am asociat dentiștii cu cățeii, în titlul acestui articol. Este simplu: sub ace lași acoperiș - partea dinspre lac (Lakeside) a avut loc în zilele de 24, 25 și 26 februarie un mare “Show” de câini, organizat de Internațional Kennel Club of Chicago (kennel tradus în românește înseamnă cușcă de câine). Nu ne-am putut
Dentişti şi căţei la McCormic în Chicago. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_103]
-
făcea treaba buna, dar s-au plâns continuu că taxa pe care le-o punea Primăria i-a îngropat. Iată că acum, după aproape 100 de ani, criza se repetă, chiar mai urât decât atunci, însă și noi suntem mai lași decât erau ei. De când lucrați în acest domeniu? De când am terminat facultatea, în 1964, Utilaj chimic, la Inginerie Mecanică. Am lucrat mulți ani în proiectare, la Institutul de Proiectări pentru Industria Alimentară, din 1966 până în 1993, când am plecat la
Interviu cu ing. Vasile Joantă [Corola-blog/BlogPost/99351_a_100643]
-
au scăpat lucruri pe jos. În funcție de astea trei, bucureștenii au ocupat locul 34 din 35. Acuma, eu v-aș propune altceva decât eterna lamentație “Vai, ce nașpa suntem!” și eternele discursuri autodisprețuitoare (“Românii sunt hoți, românii sunt mitocani, românii sunt lași, românii sunt puturoși, românii mănâncă țigani, unguri și lesbiene la micul dejun”.). Nu cred că există popor care să se disprețuiască mai tare decât o facem noi și nu e OK. Mă gândesc tot mai des că abordarea asta, pe
De ce ne place atât de mult să vorbim urât despre noi, ca popor? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20260_a_21585]
-
Stihuri > Semne > FRACȚIUNI DIN TINE (FRACȚIUNI DIN MINE) Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului răzvrătit în amintirea unui joc absurd al sorții răsucești în tine cheia tainicelor vii răspunsuri apoi lași să curgă-n hăuri când tăceri când răscoliri toamnei te așterni cuminte pas prin pas cules rod fraged când în iarbă când în cer fracțiuni din tine-aleargă prind agață se destramă sinele cu tine-l cauți să-l aduni să
FRACŢIUNI DIN TINE (FRACŢIUNI DIN MINE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383702_a_385031]
-
ALB Să ducă tot o viață efemeră, Prea monotonă și însingurată, Ca un umil soldat într-o armată, Când viața lui, cea simplă, o oferă. E cel dintâi ce-n luptă se arată Și, cu onoare, moartea o preferă, Rușinii lașe-i pune barieră Și se jertfește cu curaj, îndată. Doar înainte, drept și cu răbdare El merge, cu încredere senină Spre țelul său, prezent mereu în zare. Cu inima de dor și patimi plină Ajunge la sublima transformare, Și capătă
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
Omul s-a oprit, s-a dat mai în spate, speriat și el de ce va urma. - Dă-te la o parte, că-i catârul meu. Și-l omor dacă vreau! Cu ochii făcuți roată mi-am zărit vecinii, cu capetele lașe, ițite pe după porți. Dau să-l intimidez sau să mă salvez, că tot nu știam: - Da-ți telefon, oameni buni, la 112, să vină poliția să-i confiște catârul, conform legii!... Prind curaj, îi confisc biciul și, cu tupeu, de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93757_a_95049]
-
-țiune", contribuție e sloganul modernității. De la contribuțiile în bani, pentru construirea sau renovarea vreunui edificiu, la contribuția care scoate din anonimat omul și opera, fie ea literară, civică, politică, ecourile lui "bine e să știi la moarte că o dungă lași, un nume" umplu vremea dintre fanarioți și postmoderni. Între aceste mari extreme, pariuri cîteodată pe clipă, altădată pe viață, răfuindu-se, dincolo de ele, cu epoca, încap niște contribuții mai uzuale, a căror tradiție se păstrează pînă azi: la volume colective
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
construcție artificială, născută într-un anumit context și alimentată din rațiuni și ele conjuncturale, era inevitabil ca acest fenomen să dispară, fie prin suspendarea lui voluntară, fie prin erodare naturală, prin lenta epuizare a resurselor. Mentalitatea colectivistă, sentimentul de siguranță lașă pe care ți-l dă adăpostul la umbra mulțimii, statutul existențial vag și starea morală ambiguă, generate amîndouă de acea prezență discretă, la limita irelevanței, într-un organism redundant și diform, erau atunci, în tăietură proaspătă, evidențe de-a dreptul
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]
-
severi cu mine! Firește, acest al 7-lea volum nu e scutit de păcatele mele dintotdeauna. Un ne-suferit retorism compromite poemul Pierdere; ca și pe un altul, Tablou naiv - rău construit, pe deasupra; ca și pe o vociferantă Gelozie: "Voi, lașilor, vânduților, năpaste / Din neștiut, de ce se abătură / Pe țărmul meu atâta spor de oaste / Atâta jaf și mincinoasă ură?" În plus, am îngreunat și această culegere cu un ciclu de recuperări din anii 1956-1963, întitulat "Caiet": nici una din cele șase
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
operare folosit de către infractor era abordarea oamenilor la bancomate. Victimelor le-a fost distrasă atenția, în timp ce banii erau sustrași. În esență, au fost jefuiți.” După ședință, un oficial al Poliției din Manchester a declarat: „Aceste crime au fost crude și lașe, vizând persoanele vulnerabile la jafurile de bancomate”. Acest lucru le va aduce, sperăm, siguranța victimelor, multe dintre ele, rămase extrem de întristate în urma celor întâmplate. Poliția și consiliul vor lucra necontenit pentru a face străzile mai sigure și sperăm că acest
Cum mai sunt furaţi britanicii de către micii cerşetori români () [Corola-journal/Journalistic/69701_a_71026]
-
l Vă recomandăm l Vă recomandăm Jurnalul unui autor Autor de succes, Frédéric Beigbeder este un personaj extrem de mediatizat. „Egoistul romantic“ se vrea a fi jurnalul unui autor ce se autoironizează și-și radiografiază cu o sinceritate crudă defectele: egosit, laș, cinic și obsedat sexual. Un fel de Bridget Jones masculin, care exasperează și, în același timp, amuză. Oscar Dufresne este scriitor imaginar, misogin și megaloman, în spatele căruia suntem tentați să-l recunoaștem pe Beigbeder, prezență rebelă și aparent atipică, ce
Agenda2006-25-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285087_a_286416]
-
spiritului de rivalitate culturală și totodată spre a-l distinge de acel „mic Paris“ care, sub imperiul hybrisului regățean, amenința să sufoce cultura regiunilor alipite în Marea Unire, pentru niște intelectuali ambițioși complacerea în trena Bucureștiului aducea cu o pasivitate lașă și cu o delăsare de rău-augur. Din acest motiv, spiritul german al Cernăuțiului, altoit pe stofa tinerimii autohtone, trebuia să dea o replică menită a întrece în ținută efervescența capitalei. Un Sturm und Drang bucovinean a cărui expresie, sub forma
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
Fosul președinte al României, Ion Iliescu, a declarat marți că intenția PDL și a lui Traian Băsescu de a-i îndemna pe alegători să nu vină la referendum este expresia unei atitudini "nedemocratice" și "lașă", care nu dovedește altceva decât teama fostei puteri de părerea populară. În opinia lui Ion Iliescu, boicotarea consultării populare din 29 iulie anunțată de cei din PDL și de Traian Băsescu “este o atitudine și nedemocratică și expresia unei lașități
Iliescu: Boicotul referendumului, o atitudine nedemocratică și lașă () [Corola-journal/Journalistic/43456_a_44781]
-
popor era una dintre formulele domniei sale, ori această atitudine, acum, de a refuza, de a contesta referendumul este total nefirească, este contrară opiniei exprimate și este, așa cum spuneam, nedemocratică. Este teama, de fapt, de părerea populară. Boicotul este o atitudine lașă, a unor oameni care demagogic se pronunță pentru democrație dar care resping căile democratice de rezolvare a unei stări conflictuale care s-a creat în societate”, a declarat Iliescu la Realitatea TV. Ion Iliescu consideră că lovitura de stat invocată
Iliescu: Boicotul referendumului, o atitudine nedemocratică și lașă () [Corola-journal/Journalistic/43456_a_44781]
-
care nu au posibilitatea să-și cumpere poeziile lui George Coșbuc, dar vor să le cunoască și să le aprofundeze, reproduc aici poezia amintită: Lupta Vieții Copiii nu-nțeleg ce vor A plânge-i cuminția lor. Dar lucrul cel mai laș în lume E un bărbat tânguitor. Nimic nu-i mai de râs ca plânsul În ochii unui luptător. O luptă-i viața; deci te luptă Cu dragoste de ea, cu dor. Pe seama cui ? Ești un nemernic Când n-ai un
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]