KorAP: Find »[drukola/base=labial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...11 >

256 matches

Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307

externi) și a burjonilor maxilari (superiori) de sub gutierele olfactive. Fantele labiale interesează din față în spate buza superioară, pragul narinar, gingia și palatul primar. Buza superioară se formează din sudarea directă a burjonului maxilar (superior) cu masivul median intermaxilar. Fantele labiale divid buza în partea centrală și în partea laterală. Pragul narinar rezultă din sudura burjonului nazal extern cu masivul median (provenite din burjonul frontal) dedesubtul crestei filtrate. Fantele labiale adevărate nu interesează această creastă, respectând pragul narinar. Invers, există fisuri

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
în partea laterală. Pragul narinar rezultă din sudura burjonului nazal extern cu masivul median (provenite din burjonul frontal) dedesubtul crestei filtrate. Fantele labiale adevărate nu interesează această creastă, respectând pragul narinar. Invers, există fisuri izolate ale pragului narinar fără fante labiale, în cadrul formelor narinare pure ale buzei despicate. Gingia și palatul primar rezultă din sudarea masivului median intermaxilar cu masivul lateral (unirea burjon nazal lateral cu cel maxilar superior), limita posterioară a sudurii corespunzând canalului incisiv. În cazul buzei despicate, incisivul

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
nazal rămânând liber, vizibil între marginile fantei. Sudura palatului primar și a buzei se produce din spate în față, iar a palatului secundar (bolta, val și lueta) se face din față în spate. Invers acestui proces normal de sudură, fantele labiale și palatine din malformație se formează din față în spate, pentru buza și palatul primar, și din spate în față pentru palat și valul palatin. Fantele buzei și ale palatului primar sunt limitate la buza, fantele labiale din buza despicată

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
de sudură, fantele labiale și palatine din malformație se formează din față în spate, pentru buza și palatul primar, și din spate în față pentru palat și valul palatin. Fantele buzei și ale palatului primar sunt limitate la buza, fantele labiale din buza despicată simplă (cheilodisrafii) sau interesează în mod egal palatul primar anterior, realizând fantele labioalveolare (cheilognatodisrafii). Fantele palatului secundar pot fi limitate la palatul moale (lueta și valul palatin), reprezentând stafilodisrafiile. Vomerul se poate atașa la una din lamele

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
Fantele labio-maxilo palatine Au o frecvență de 1/500. Momentul critic embrionar de apariție a fantei o reprezintă perioada săptămânilor 5-7. Este incriminată ereditatea alături de alți factori favorizanți generali acceptați în geneza malformațiilor. Tipuri de fisuri labio maxilo palatine: -fisuri labiale unilaterale sau bilaterale complete sau incomplete (buza de iepure). -fisura labio-maxilară uni- sau bilaterală. -fisura labio-maxilo-palatină completă unilaterală sau bilaterală (gura de lup), -fisuri izolate de val, bolta palatină, incomplete. Inserția anormală a mușchilor valului palatin (ridicător și tensor) pe

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
implicați în geneza acestor malformații ale buzei. Cauza defectelor multifactoriale includ atât factori genetici, cât și cei de mediu. Despicăturile faciale se întâlnesc într-o varietate genetică, însă nu s-a putut individualiza o singura genă care să controleze defectele labiale și palatine. Au fost identificate astfel de gene pe cromozomii 1,2, 3,4, 6, 11, 14, 17 și 19. Unele anomalii cromozomiale specifice sunt observate consecvent (trisomia D cu despicatură labială mediană sau despicătură labială asociată sindromului Woude). Sunt

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
individualiza o singura genă care să controleze defectele labiale și palatine. Au fost identificate astfel de gene pe cromozomii 1,2, 3,4, 6, 11, 14, 17 și 19. Unele anomalii cromozomiale specifice sunt observate consecvent (trisomia D cu despicatură labială mediană sau despicătură labială asociată sindromului Woude). Sunt menționate legăturile cu sarcina a unor factori de mediu ca medicamente (fenitoina, acid retinoic, antagoniști ai acidului folic) și fumatul. Rol protectiv îl joacă administrarea de multivitamine în primele 4 luni de

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
care să controleze defectele labiale și palatine. Au fost identificate astfel de gene pe cromozomii 1,2, 3,4, 6, 11, 14, 17 și 19. Unele anomalii cromozomiale specifice sunt observate consecvent (trisomia D cu despicatură labială mediană sau despicătură labială asociată sindromului Woude). Sunt menționate legăturile cu sarcina a unor factori de mediu ca medicamente (fenitoina, acid retinoic, antagoniști ai acidului folic) și fumatul. Rol protectiv îl joacă administrarea de multivitamine în primele 4 luni de sarcină. Una din tulburările

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
stabilit: -în primele 6 săptămâni - îngrijire maxilo-ortopedică cu obturarea bolții palatine cu o placă de maxilar superior, în vederea creșterii normale a maxilarului superior și obținerii unei funcții normale a boltii palatine; -între 4-6 luni - se face obturarea chirurgicală a fisurii labiale; -după 1 an - control ORL regulat în vederea rezolvarii unor eventuale afecțiuni ale urechii medii (otite seroase, colesteatom) sau tulburări de vorbire; eventual prelungire chirurgicală a columelei cu corecția vestibulului nazal; control regulat maxilo-ortopedic cu eventuala corecție a buzei; consult foniatric

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
5 din cazuri prezintă afecțiuni otice. Afecțiunea malformativă de fisură labio-maxilo-palatină reprezintă pentru copil un adevărat handicap estetic și funcțional. Se întâlnesc frecvent tulburări de alimentație datorită faptului ce sugarul nu poate închide buzele, neputând astfel să sugă în fisura labială, iar când fisura este și a bolții palatine, sindromul disfagic se accentuează. Se pot produce, de asemenea, inflamații recidivante ale căii aeriene superioare și inferioare. În cazul tulburărilor de vorbire, se discută despre apariția unei rinolalii deschise. Pacienții, pentru a

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343

că ele ar avea numai 10 articole). Locul de inserție al antenelor este situat pe marginile laterale ale capului. Marginea anterioară a labrumului cu o pubescență deasă. Palpii maxilari sunt formați din 4 articole (fig.2Ac, pag.5 ), iar palpii labiali prezintă 3 articole de dimensiuni mai reduse (fig.2Bb, pag.5 ). Mentumul cu 1 sau 2 dinți mediani (fig.2Be, pag.5 ). Ochii mari, rotunzi și convecși, uneori apropiați între ei (Peltodytes). Pronotul ± dreptunghiular (Brychius) sau trapeziform (Haliplus ), cu marginile

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
b prosternul 3 Genul Haliplus Latreille Articolul terminal al palpilor maxilari mic, ascuțit, mai scurt decât penultimul. Al 3-lea articol al palpilor maxilari de aproximativ 1,5 ori mai scurt decât al 2-lea. Primele 2 articole ale palpilor labiali au o lungime egală. Mentumul prezintă un dinte median ascuțit. Pronotul trapeziform, convex, lățit la bază, marginile lui laterale se îngustează spre vârf. Suprafața elitrelor cu 10 rânduri longitudinale punctate, printre care se află rânduri de puncte mai fine. În

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
a carabidelor, având 2 perechi de palpi maxilari, dintre care cei externi au 4 articole (fig.15A, pag.15). Mandibulele scurte și lățite, marginea lor internă prezintă 2 denticuli ascuțiți. Labiumul cu mentumul simplu, prevăzut cu 2 lobi laterali, palpii labiali fiind alcătuiți din 3 articole glabre (fig.15B, pag.15 ). Pronotul transvers, adesea îngustat anterior. Suprafața pronotului poate fi netedă sau punctată. Marginile laterale ale pronotului sunt drepte (Colymbetes) sau rotunjite (Rhantus). Speciile din genul Dytiscus au pe marginile pronotului

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
curgătoare. l=2-2,5 mm. (Pl. II, fig.1) -var. istrus Müll. Coxele posterioare și marginile laterale ale metasternului dispun de o punctuație mai accentuată. Femurele adesea maronii. 11 Genul Oreodytes Seidlitz Capătul distal al ultimului articol terminal al palpilor labiali drept, el nu este niciodată sinuat. Pronotul prezintă câte o impresiune laterală alungită și arcuită. Vârfurile lobilor coxelor posterioare divergente și ascuțite (fig.23c, pag.19). Partea dorsală dispune de un desen format din benzi alungite negre pe o culoare

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
foarte fin granulate, în timp ce la Graptodytes ele sunt absente, fiind vizibilă doar culoarea de fond. Marginile laterale ale pronotului lipsite de o strie laterală. Vârful lobilor coxelor posterioare rotunjite și divergente lateral (fig.23a, pag.19). Ultimul articol al palpilor labiali sinuat. Elitrele fin pubescente, ascuțite în partea lor posterioară. Partea dorsală a corpului lucioasă la ♂, la ♀ ea este mată. În Europa Centrală sunt întâlnite 2 specii, prezente și în fauna României. 1.Pronotul galben-roșcat cu o bordură bazală neagră, marginea

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
și cu o pată anteapicală rotundă, roșcat-gălbui. Picioarele anterioare și mediane roșii, cu baza femurelor și a tibiilor posterioare maronii. Picioarele posterioare și marginile laterale ale părții ventrale a corpului negre. Piesele bocale și antenele roșcate, articolul terminal al palpilor labiali maroniu. Epipleurele elitrelor, prosternul, lamelele coxelor posterioare și o tivitură îngustă situată la baza sternitelor abdominale au o nuanță verzuie cu un luciu roșcat. Pronotul transvers, marginile lui laterale sunt rotunjite, prevăzute cu o bordură fină. Elitrele lățite posterior, au

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-ab. nigricollis Zoubk. Pronotul negru, elitrele maronii. 7 Agabus bipustulatus Linné (latus Gebl., abdominalis Costa) Corpul negru, cu un luciu metalic slab la ♂. Capul prezintă 2 pete frontale roșii, piesele bucale și antenele sunt galben-roșcate. Vârful articolului terminal al palpilor labiali maroniu. Unghiurile anterioare și posterioare ale pronotului roșcate. Marginile laterale ale pronotului uniform rotunjite, ușor îngustate anterior, iar unghiurile sale posterioare sunt ascuțite. Atât pronotul cât și elitrele prezintă microsculpturi fine, longitudinale. Picioarele negre, genunchii picioarelor anterioare și mediane, cât

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
ușor bombat dorsal. Capul și pronotul verzui sau bronzat-metalice, mai rar arămii sau purpurii. Elitrele galben-roșcate cu câteva pete negre, izolate, ce alternează cu pete de nuanță mai deschisă. Antenele, palpii și picioarele maroniu-roșcate sau galbenmaronii. Măciuca antenelor, vârfurile palpilor labiali și metatarsele negricioase. Capul prezintă o punctuație deasă, iar pe frunte este vizibil un șanț median ușor lățit anterior. Pronotul puțin mai îngust decât elitrele, cu marginile laterale puternic rotunjite, ușor ondulate în dreptul unghiurilor posteriore, acestea din urmă fiind teșite

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
Pl. IV, fig.5 ) 2 Helophorus grandis Illiger Capul și pronotul verzi, elitrele galben-maronii cu puncte mici și izolate, negre. Uneori elitrele prezintă benzi longitudinale de nuanță deschisă. Antenele, palpii și picioarele maroniu-roșcate sau galben-maronii. Măciuca antenelor cu excepția vârfului, palpii labiali și metatarsele negricioase. În apele stagnante de la șes. l=6-9 mm. Fig. 3 Helophorus rufipes Bosc (rugosus Ol.) Șanțul longitudinal al pronotului este parțial întrerupt în partea sa antemediană. Unghiurile posterioare ale pronotului ascuțite, orientate spre exterior. Capul maroniu, iar

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
puternic bombat. Marginea anterioară a pronotului cu o tivitură fină, iar marginile laterale prezintă o bordură lată, ambele galben-roșcate. Prima interstrie a elitrelor și o pată comună ambelor elitre negre. Funiculul antenelor și palpii maxilari roșcați. Ultimul articol al palpilor labiali de nuanță mai închisă. Picioarele roșcat-maronii cu tarsele deschise la culoare. În gunoi și detritus, rară. Insectele sunt atrase de sursele de lumină. l=2,4-3,2 mm. (Pl. IV, fig.9) 9 Cercyon quisquilius Linné (flavus Marsh., flavipennis Küst

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
labrumul gălbui. ♀ Capul negru cu pete oculare galben-roșcate. 6 Enochrus affinis Thunberg ( marginellus Thoms.) Dorsal galben-maroniu. Cea mai mare parte a frunții și o pată mediană pe clipeu negre. Palpii maxilari galbenroșcați, cu al 2-lea articol parțial negricios. Palpii labiali și funiculul antenelor roșcatmaronii. Pronotul adesea cu o pată dreptunghiulară neagră. Umerii și sutura elitrelor întunecate. Partea ventrală neagră. Vârful femurelor, tibiile și tarsele roșcate. În ape salmastre. l=3,5-3,9 mm. 7 Enochrus coarctatus Gredler (suturalis Sharp) Dorsal

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
Picioarele în întregime galbenroșcate, cu baza femurelor întunecată..............................................2 flavipes Stev. 1 Hydrochara caraboides Linné (scarabeoides Schr., nigricornis Deg.) Corpul negru, oval, ușor convex. Partea dorsală cu un luciu verde-negricios sau purpuriu-închis. Antenele galben-roșcate prevăzute cu o măciucă negricioasă. Palpii labiali maronii, cei maxilari în întregime sau numai cu ultimele 2 articole terminale roșcat maronii. Marginile laterale ale pronotului au o bordură relativ accentuată, discul pronotului prezintă pe fiecare latură câte un rând oblic de puncte dese. Elitrele au câte 5

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
Fabricius (impressus Marsh.) Masiv, convex, partea dorsală cu reflexe metalice bronzate. Elitrele roșcat-maronii cu excepția vârfurilor sau maronii cu excepția discului și a marginilor laterale, care au o nuanță mai închisă. Antenele, palpii maxilari și picioarele roșcate. Măciuca antenelor și vârful palpilor labiali negricioase. Capul are o punctuație deasă, accentuată și 2 gropițe frontale adâncite. Pronotul transvers, de aproximativ 2 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale rotunjite, ușor știrbite în dreptul unghiurilor posterioare (fig.91b, pag.109). Suprafața pronotului prezintă o punctuație

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
Familia Histeridae Morfologie externă Se caracterizează prin corpul lățit, compact, turtit dorso-ventral, puternic chitinizat. Partea dorsală adesea lucioasă. Capul este prognat, bine vizibil. Mandibulele sunt bine dezvoltate, marginea lor internă adesea zimțată. Palpii maxilari alcătuiți din 4 articole, iar cei labiali din 3 articole. Ochii dispuși pe marginile laterale ale capului nu sunt proeminenți. Antenele geniculate, formate din 10-11 articole prevăzute cu o măciucă compactă, bine diferențiată, alcătuită din 3-4 articole. Labrumul este scurt și transvers. Pronotul strâns unit cu baza

Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei (2005) [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745

Limbajul mimico-gestual (LMG) are un rol foarte important, putând Înlocui cuvântul, completând sau acompaniind. Pentru copilul deficient de auz LMG joacă un rol fundamental În comunicare, fără aportul acestuia neputând percepe din ceea ce vrea să-i comunice interlocutorul decât imaginea labială a cuvântului și expresiile feței. *Profesorului trebuie să i se vadă fața, aceasta exprimând sentimentele (bucurie, tristețe, mirare, Îndoială) precum și elemente de sintaxă (refuz, Întrebare). Este așadar de dorit ca acesta să adopte o mimică expresivă pentru ca elevul să poată

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]