241 matches
-
America de Nord, Râul Sfântul Laurențiu și Fluviul Mackenzie sunt clasate pe locurile doi și trei din punctul de vedere al volumului de apă la gura de vărsare. „Bazinul hidrografic atlantic” drenează toate provinciile atlantice (o parte din granița dintre Quebec și Labrador este situată pe diviziunea continentală atlantică), cea mai mare parte din Quebec și părți mari din sudul provinciei Ontario. Este drenat de Râul Sfântul Laurențiu și de afluenții acestuia, cei mai importanți fiind Râul Saguenay, Râul Manicouagan și Râul Ottawa
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
Anomaly, o structură geologică îngropată care prezintă anomalii magnetice. Platoul Canadian este acoperit de pădurea boreală ceea ce asigură dezvoltarea unei importante industrii forestiere. Numeroasele râuri ale Canadei au permis construirea multor hidrocentrale. Barajele construite în Columbia Britanică, Ontario, Quebec și Labrador au asigurat o sursă de energie electrică nepoluantă și sigură. Permafrostul din nord este un obstacol important îndreptat împotriva dezvoltării. Furtunile ciclonice formate la est de Munții Stâncoși, rezultatul unui amestec de mase de aer de deasupra Oceanului Arctic, Oceanului Pacific
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
Boundary Peak 187, 141°00’7.128”W, la capătul sudic al graniței dintre Yukon și Alaska. Cel mai estic punct este Capul Spear, Terranova (47°31′N, 52°37′W). Cel mai estic punct continental este Capul St. Charles, Labrador (52°13′N, 55°37′W). Cea mai joasă altitudine este nivelul mării, iar cel mai înalt punct este Vârful Logan cu o înălțime de 5.959 m. Polul nord inaccesibil este Jackfish River, Alberta (59°2′60N, 112°49
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
este una din cele mai cunoscute cărți de poezie pentru copii în limba română, scrisă de Gellu Naum și publicată pentru prima dată în 1959. Plecat in cautarea fratilor lui din Labrador, Apolodor trece printr-o mulțime de peripeții, care de care mai palpitante, integrându-se unor medii și spații geografice diferite, călătorind pe uscat, pe apă si prin aer, ca în final, după ce-și regăsește neamurile, să hotărască să se
Cartea cu Apolodor () [Corola-website/Science/323871_a_325200]
-
cu haz și constituie un minunat prilej pentru poet de a ilustra anumite învățăminte sau norme de conduită. Un prim cadru plasează acțiunea "la circ, în târgul Moșilor", unde " Pe gheața unui răcitor,/ Trăia voios și zâmbitor/ Un pinguin din Labrador.", ca apoi să aflăm numele și ocupația eroului: "-- Cum se numea? -- Apolodor./ -- Și ce făcea? -- Cânta la cor./ [...] (Era tenor.)". Un scurt portret completează descrierea personajului: "Grăsuț, curat, atrăgător/ în fracul lui strălucitor." și-l încadrează, prin personificare, universului uman
Cartea cu Apolodor () [Corola-website/Science/323871_a_325200]
-
atrăgător/ în fracul lui strălucitor." și-l încadrează, prin personificare, universului uman. Deși la circ era fericit-- "trăia voios și zâmbitor" -- pinguinul, dezrădăcinat din mediul său și departe de ai săi, trăiește intens dorul de a-și revedea frații din Labrador, exprimându-și sfâșietor și impresionant această dorință: "Sunt foarte trist! [...]/ Mi-e dor, mi-e dor/ De frații mei din Labrador.../ O, de-aș putea un ceas măcar/ Să stau cu ei pe un ghețar...A»/Apoi a plâns Apolodor
Cartea cu Apolodor () [Corola-website/Science/323871_a_325200]
-
pinguinul, dezrădăcinat din mediul său și departe de ai săi, trăiește intens dorul de a-și revedea frații din Labrador, exprimându-și sfâșietor și impresionant această dorință: "Sunt foarte trist! [...]/ Mi-e dor, mi-e dor/ De frații mei din Labrador.../ O, de-aș putea un ceas măcar/ Să stau cu ei pe un ghețar...A»/Apoi a plâns Apolodor..." După multe peripeții, după o călătorie lungă, obositoare și aventuroasă, Apolodor ajunge la pol, și după ce își revede neamurile, se înapoiază
Cartea cu Apolodor () [Corola-website/Science/323871_a_325200]
-
francezi ajung și mai la nord, până în Canada. Statele Noii Anglii se unesc după 1765, ca o reacție împotriva paternialismului britanic. Primele contacte cu europenii au avut loc în jurul anului 1000 prin venirea vikingilor din Groenlanda și Islanda atingând coastele Labradorului. Exploratorul norvegian Leif Ericson a ajuns în America cu 400 de ani înaintea lui Cristofor Columb, întemeind o așezare în Vinland în extremitatea nordică a insulei Newfoundland, Canada.. După o perioadă de explorări sponsorizate de marile națiuni europene, prima așezare
Istoria colonială a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329122_a_330451]
-
cucereau America Centrală și de Sud, pe coastele nord-americane se instalează pentru prima oara britanicii și francezii.În 1497, la numai 5 ani după prima călătorie a lui Columb, John Cabot, aflat în serviciul regelui Angliei, ajunge pe coasta nord-americană din Labrador.Explorarea franceză începe cu Jacques Cartier, care navigase pe golful St. Lawrence, până la râul St. Lawrence între 1534-1541.Corsarul Walter Raleigh debarca la capul Hatteras din Carolina de Nord în 1584, reclamând pentru Anglia întreaga coasta a Atlanticului, între paralele
Istoria colonială a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329122_a_330451]
-
cca. 2 milioane de păsări migratoare. Pe coaste și în apele sau pe ghețurile din jurul insulei se întâlnesc numeroase foci inelate ("pusa hispida"). Focile de Groenlanda ("phoca groenlandica") migrează în fiecare primăvară dinspre zonele de reproducere din largul coastelor peninsulei Labrador și coastelor sud-estice ale Groenlandei spre nordul insulei Baffin. Poliniile din bazinul Foxe atrag în fiecare vară spre coastele vestice ale insulei Baffin un mare număr de morse de Atlantic ("odobenus rosmarus rosmarus") dinspre zone mai sudice, în bazinul Foxe
Insula Baffin () [Corola-website/Science/310183_a_311512]
-
este regiunea Atlanticului situată la sud de ecuator, între continentele America de Sud, Africa Occidentală și Africa Sudică. La sud, Atlanticul este limitat de Oceanul Antarctic și Antarctida. Marile care fac parte din Oceanul Atlantic (sunt considerate adiacente) includ: Marea Caraibelor, Marea Nordului, Marea Labrador și Marea Baltica. Insulele importante din Oceanul Atlantic sunt: Insulele Faroe, Svalbard, Groenlanda, Islanda, Rockall, Marea Britanie, Irlanda, Fernando de Noronha, Insulele Azore, Insulele Madeira, Insulele Canare, Insulele Capul Verde, Sao Tomé și Príncipe, Newfoundland, Bermuda, Indiile de Vest, Ascension, Sf. Elenă, Martin Vaz, Tristan
Oceanul Atlantic () [Corola-website/Science/298652_a_299981]
-
de 9.219m . Lățimea oceanului variază de la 2.848 km între Brazilia și Liberia, până la 4.830 km între Statele Unite ale Americii și nordul Africii. Marile care fac parte din Oceanul Atlantic (sunt considerate adiacente) includ: Marea Caraibelor, Marea Mediterana, Marea Nordului, Marea Labrador și Marea Baltica. Insulele importante din Oceanul Atlantic sunt: Insulele Faroe, Svalbard, Groenlanda, Islanda, Rockall, Marea Britanie, Irlanda, Fernando de Noronha, Insulele Azore, Insulele Madeira, Insulele Canare, Insulele Capul Verde, Sao Tomé și Príncipe, Newfoundland, Bermuda, Indiile de Vest, Ascension, Sf. Elenă, Martin Vaz, Tristan
Oceanul Atlantic () [Corola-website/Science/298652_a_299981]
-
variantă de început a titlului a fost "Time for a Change". Romanul a fost adaptat radiofonic pentru BBC de Barbara Clegg în 1982 și pentru scenă de dramaturgul David Harrower în 1999. Peste câteva mii de ani, zona rurală a Labradorului post-apocaliptic a devenit un loc mai cald și osptalier ca în prezent. Locuitorii Labradorului au vagi amintiri despre "Străbuni", o civilizație avansată tehnologic care a existat cu mult timp în urmă și despre care se crede că a fost distrusă
Crisalidele () [Corola-website/Science/322117_a_323446]
-
adaptat radiofonic pentru BBC de Barbara Clegg în 1982 și pentru scenă de dramaturgul David Harrower în 1999. Peste câteva mii de ani, zona rurală a Labradorului post-apocaliptic a devenit un loc mai cald și osptalier ca în prezent. Locuitorii Labradorului au vagi amintiri despre "Străbuni", o civilizație avansată tehnologic care a existat cu mult timp în urmă și despre care se crede că a fost distrusă când Dumnezeu a trimis lumii "Năpasta", pentru a pedepsi păcatele. Societatea care a supraviețuit
Crisalidele () [Corola-website/Science/322117_a_323446]
-
vagi amintiri despre "Străbuni", o civilizație avansată tehnologic care a existat cu mult timp în urmă și despre care se crede că a fost distrusă când Dumnezeu a trimis lumii "Năpasta", pentru a pedepsi păcatele. Societatea care a supraviețuit în Labrador amintește oarecum de cea de la granița americană din secolul al XVIII-lea. Locuitorii practică o formă de creștinism fundamentalist, cu interdicții post-apocaliptice. Ei cred că, pentru a urma cuvântul Domnului și a se feri de o nouă Năpastă, trebuie să
Crisalidele () [Corola-website/Science/322117_a_323446]
-
estică a SUA). Marinarii care s-au aventurat prea aproape de aceste ruine au experimentat simptome asemănătoare iradierii. O femeie din Sealand, posedând cunoștințe temeinice despre tehnologia Străbunilor, menționează "puterea zeilor în mâinile copiilor". Satul Waknuk (Wabush) se află în sud-vestul Labradorului. Labradorul a devenit mult mai cald în viitor, având zone întinse de pămânc arabil. Rigo (Rigolet) este capitala Labradorului, un oraș destul de mare de pe coasta estică, aflat pe malul unui râu. Portul Lark (Lark Harbour) este menționat ca escală pe
Crisalidele () [Corola-website/Science/322117_a_323446]
-
a SUA). Marinarii care s-au aventurat prea aproape de aceste ruine au experimentat simptome asemănătoare iradierii. O femeie din Sealand, posedând cunoștințe temeinice despre tehnologia Străbunilor, menționează "puterea zeilor în mâinile copiilor". Satul Waknuk (Wabush) se află în sud-vestul Labradorului. Labradorul a devenit mult mai cald în viitor, având zone întinse de pămânc arabil. Rigo (Rigolet) este capitala Labradorului, un oraș destul de mare de pe coasta estică, aflat pe malul unui râu. Portul Lark (Lark Harbour) este menționat ca escală pe coasta
Crisalidele () [Corola-website/Science/322117_a_323446]
-
din Sealand, posedând cunoștințe temeinice despre tehnologia Străbunilor, menționează "puterea zeilor în mâinile copiilor". Satul Waknuk (Wabush) se află în sud-vestul Labradorului. Labradorul a devenit mult mai cald în viitor, având zone întinse de pămânc arabil. Rigo (Rigolet) este capitala Labradorului, un oraș destul de mare de pe coasta estică, aflat pe malul unui râu. Portul Lark (Lark Harbour) este menționat ca escală pe coasta de vest a insulei Newf (Newfoundland), de unde marinarii pot obține provizii. Se zvonește că o insulă mare din
Crisalidele () [Corola-website/Science/322117_a_323446]
-
După și-a întors atenția spre telegrafie. Împreună cu Peter Cooper, Abram Stevens Hewitt, Moses Taylor și Samuel F.B. Morse, în 1854 a instalat o line de telegraf de 400 de mile care făcea legătura între St. John's, Newfoundland și Labrador cu Nova Scotia. În următorul an a format Complania Americană de Telegrafie și a început să cumpere alte companii, centralizându-le într-un sistem consolidat de la Maine la Coasta Golfului; sistemul era al doilea ca mărime după Western Union. În
Cyrus West Field () [Corola-website/Science/323092_a_324421]
-
viețuiesc în apropierea: Grupurile mari de balene cu cocoașă se împart în grupuri mai mici. Astfel, în grupul din Atlanticul de Nord-Vest se evidențiază 4%ndash;5 subgrupuri, care se hrănesc în golfurile Maine și Sf. Laurențiu, lângă Newfoundland și Labrador, în apele Groenlandei și ale Islandei, care se amestecă deseoriîn timpul iernii. În Marea Arabiei își duce viața un grup de balene cu cocoașă sedentare. Balenele cu cocoașă pot fi întâlnite în apele următoarelor țări și teritorii: Africa de Sud, Angola, Antigua și Barbuda
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
factori nu le influențează prea mult. Se poate întânpla ca, din cauza faptului că nu dispun de ecolocație, balenele cu cocoașă să seblocheze în năvodurile aruncate de navele de pescuit. Astfel de incidente se întâmplă foarte des în regiunea Newfoundlandului și Labradorului, cât și în golful Man, unde populațiile de batog sunt foarte numeroase și ademenesc balenele. Între noiembrie 1987 și ianuarie 1988 14 balene cu cocoașă au murit intoxicate cu scrumbie infectată cu saxitoxină. Locurile de reproducere ale balenelor sunt amenințate
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
în Scandinavia încă înaintea erei noastre. Au populat preponderent sudul și vestul "Țării Fiordurilor", iar din 874 ținta expansiunilor a devenit Islanda și Groenlanda, au ajuns chiar și în America de Nord, în jurul anului 1000 aceștia au vizitat insula Newfoundland și coasta Labradorului, cu 500 de ani înainte ca Columb să descopere America. Vikingii din Norvegia și-au lăsat urma în multe colțuri din Europa, cum ar fi: Normandia, Britania, Sicilia. Comunicând cu vecinii săi scandinavi (danezi și suedezi), norvegienii sunt în stare
Norvegieni () [Corola-website/Science/325503_a_326832]
-
Ingstad (n. 30 decembrie 1899 - d. 29 martie 2001) a fost un explorator, arheolog și scriitor norvegian. Cunoscut pentru descoperirea sa din 1960, și anume a așezării vikingilor la L' Anse aux Meadows, de pe insula Newfoundland, provincia canadiană Newfoundland și Labrador. Așezarea datează din secolul XI, care a dovedit că europenii au vizitat America cu cinci secole înainte de Cristofor Columb. S-a născut pe 30 decembrie 1899 în Meråker, oraș de pe coasta vestică a județului Nord-Trøndelag. În tinerețe studiază la Levanger
Helge Ingstad () [Corola-website/Science/325762_a_327091]
-
leșinat și nu și-a revenit o dată cu ceilalți copii, acum un adult în vârstă de 60 ani. Nakata are o abilitate specială - poate vorbi cu pisicile. Îl cunoaștem pe motanul negru - Otsuka. Apare în peisaj un barbat tânăr cu un labrador ce purta la gât o eșarfă roșie. Nakata, prin prisma faptului că putea să vorbească cu pisicile, era perceput în comunitate că un detectiv de pisici. În prezent Nakata caută o pisică cu pete albe, negre și maro pe nume
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
a avut întotdeauna relații foarte apropiate cu țările din America de Nord. Relațiile cu Canada sunt în general foarte apropiate, dingurele diferenduri fiind legate de statutul provinciei francofone Quebec și de pretențiile zonei economice exclusive din jurul insulelor Saint Pierre și Miquelon aflate în largul coastelor Labradorului. Relațiile cu Statele Unite au fost din punct de vedere istoric foarte apropiate, moștenire a ajutorului francez din timpul Revoluțieo americane. După primul război mondial părerile celor două țări asupra urmărilor războiului s-au ciocnit în câteva puncte sensibile, dar în
Relațiile externe ale Franței () [Corola-website/Science/305966_a_307295]