1,942 matches
-
despre generația războiului (1978, completată într-o a doua ediție, postdecembristă), generație din care autorul însuși face parte; dezvoltă datele pe care le avea despre unul din prozatorii vremurilor de cumpănă într-o biografie prea ușor improvizată, rămasă cu multe lacune de informație. Insuficiența documentară a cărții e frapantă. Astfel, în capitolul Nașterea, copilăria și anii de școală sunt parafrazate fără har paginile cunoscute din Viața ca o pradă, completate cu investigațiile preluate dintr-o carte mai recentă a lui Marian
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
amputată iar o carte de valoare riscă să fie frustrată de ecoul cuvenit”. Din care pricină critica literară se vede nevoită a opera parțial, prin omisiuni frecvent involuntare. Asta pe de o parte. Iar pe de altă parte, remarcăm că lacunele comunicării, “enclavizarea”, favorizează provincialismul, id est ignoranța, veleitarismul, confundarea mergînd pînă la ridicol a valorii cu nonvaloarea. În mica provincie înfloresc valorile minore hiperbolizate printr-o retorică iresponsabilă care umple scena: “Apariția unei cărți capătă proporțiile unui eveniment în viața
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
etnică a militarilor cu anumite culte prezente în sursele epigrafice, realizând observații antropologice, dar recunoaște fragilitatea acestei analize în absența unui eșantion consistent surprins de inscripții și lipsa analogiei cu personalul civil din Dacia. Autoarei i se pot reproșa câteva lacune în investigația epigrafică, dar și limitarea analogiilor și a bibliografiei în spațiul românesc. Ea restrânge critica surselor epigrafice la cele publicate deja, fapt recunoscut, de altfel, în cadrul textului. De asemenea, chiar dacă analiza inscripțiilor este succintă și pertinentă, deseori este lipsită
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cult (statui, statuete, reliefuri), însă imaginile propriu-zise lipsesc, păstrându-se doar referințele bibliografice incluse în catalogul de la sfârșitul volumului. Totodată, notele de subsol sunt numerotate continuu, nu separat pentru fiecare capitol, deci sunt destul de greu de urmărit. Se întâlnesc și lacune, poate inerente tehnoredactării (cuvinte legate, absența unor litere sau semne de punctuație), dar și erori precum localizarea așezării Novae în Moesia Superior, ea aflându-se în Moesia Inferior (p. 121) (autoarea rectifică această greșeală la pagina 147). Un alt aspect
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
substanțiale comparații, însuși Michel Butor a glosat pe marginea diferențelor de natură a scrierilor lor, scriitorul englez fiind perceput mai vizionar și mai conceptual tocmai prin neadecvarea la posibilitățile tehnice reale ale timpului, în timp ce Jules Verne „a inventariat scrupulos toate lacunele geografiei epocii sale și le-a umplut cu mituri care se dezvoltau pornind de la realități cunoscute”. Oricum, interesant de știut despre Jules Verne că, alături de Rimbaud și Apollinaire, fusese scriitorul favorit al lui Giorgio de Chirico, a scris și 20
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
înapoi. Ce tare dorul lui de-a te găsi, te cheamă din neant să-i dai un semn! O, dacă-ai izbuti să-i spui atunci cum ai fi vrut să fii dar n-a fost chip... 7 februarie 2007 Lacune Au început să cadă Din rame poze pale Și din prăfoase plicuri Se risipiră file. Eram ca un scafandru Visând printre epave S-aducă naufragiul întreg la suprafață. înfățișări desprinse Din numele pierdute, Scrisori de mult trimise Soseau, luate de
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
sclipitoare sau improvizate se află alături de lucrări și compilații subtile sau grosolane. Atunci când dicționarele și enciclopediile persistă în diabolica lor ignoranță, nu ne găsim liniștea până ce autorii nu-și recunosc erorile. Este pentru a cincea oară când revenim asupra unor lacune informaționale, sugerând celor în drept să analizeze observațiile noastre și să publice în câteva reviste de mare tiraj cu ce sunt ori nu sunt de acord. Data nașterii. Până în 1984, conform mărturiilor autorului toată lumea știa: 9 martie 1907. Un important
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
e derizorie și insignifiantă? Dl Cătălin Avramescu e dator să ne indice sursele documentare. După știința noastră D-sa nu a avut relații personale cu Eliade. Numele nu îi este menționat în Jurnal. Cine și când i-a vorbit despre lacunele lingvistice ale "subiectului" D-sale? Coincidența face, ca tocmai în timpul redactării paginilor de față să citesc un articol aniversar al unui celebru muzicolog, Guy Cherqui, apărut într-o importantă revistă italiană de muzică și reprodus într-o publicație românească. O
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
nu a reușit să elaboreze legi care să transforme cu adevărat viața românului din afara țării. Votul electronic sau prin corespondență e foarte departe, reglementarea legislației privind munca în străinătate sau plata retroactivă la sistemul de pensii au enorm de multe lacune, proiecte de repatriere inexistente, reintegrarea copiilor se face după cum consideră directorii de școli... și astea ar fi doar câteva exemple. Nu avem lideri politici care să aibă interes pentru diaspora, în afară de cel electoral, asta e deja știut. Dar, cu părere
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
le socotim câte ediții complete ale clasicilor avem, degetele de la o mână ar fi prea multe. În afară de ediția Eminescu începută de Perpessicius și inaugurată în 1939, încheiată după mai bine de 50 de ani, mai există ediția Delavrancea, cu mari lacune de text, înainte de 1989, datorită cenzurii, întregită de autoare (Emilia St. Milicescu), după, cu noi volume, din păcate, cu un aparat critic deficitar, ce se resimte mai ales de pe urma sociologismului epocii, și, în fine, ediția critică Liviu Rebreanu, pe care
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
cu critica, în centrul demonstrației plasîndu-se binomul indignatio/ironia (după o sugestie împrumutată dintr-un studiu al lui A.C. Romano (Irony in Juvenal, Hildesheim, New York,1979), preluată însă cu discernămînt și spirit critic: "Prin calitățile, ca și prin eventualele sale lacune, studiul lui Romano constituie premisa lucrării noastre. El ne autorizează o lectură a lui Iuvenal în perspectiva ironiei, lăsîndu-ne totodată spațiu de manevră pentru un demers complementar pe care îl socotim necesar (...)Credem în posibilitatea de a aprofunda cercetarea cu
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
ale lui Mihnea Brindei, Mihai Korne, Maria și Ioana Brătianu, Ion Rațiu, Antonia Constantinescu, Cicerone Poghirc. Deși, acum, nu se mai întîlnește elanul uriaș, încrezător în izbîndă de altădată... Prezentarea pe care dl Djuvara o face acestei perioade are mari lacune - de fapte, de evenimente, de persoane exilate. Dar, bineînțeles, autorul nu face altceva decît să-și descrie propriul itinerariu - al doilea - în Europa. înainte de prăbușirea finală a comunismului... De acum înainte, istoricii au cuvîntul! Cu lucrarea Amintiri din pribegie, alături de
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Dragoș Bucurenci Octavian Paler scria în jurnalul său mexican că, “lângă o mare, în timp ce soarele domnește singur deasupra plajei, nu mai e nevoie de nicio retorică pentru a da un înțeles vieții. Trupul singur umple lacunele filosofiei. El găsește o mângâiere într-un adevăr care pe filosofi nu-i satisface: că există.” Mi-am reprezentat întotdeauna paradisul ca pe o vacanță nesfârșită la malul mării, cu acces nelimitat la o bibliotecă. În ciuda avertismentelor medicilor dermatologi (pe
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
a eroilor lui Caragiale este gazeta. Pe ei nu-i preocupă atîta "ficțiunea" cît "situațiunea". Dacă se duce dracului rapița, ce să te mai cufunzi în reverii? Totuși, un pospai de lectură au ele, pentru că pot discuta cu argumente formidabile "lacuna" codului penal, care nu prevede pedeapsa cu moartea. Politicienii l-au citit pe Machiavelli și umblă cu machiaverlîcuri. Că îl confundă cu nemuritorul Gambetta, e altă poveste. Zița citește Dramele Parisului în traducere, neștiind franțuzește decît superficial (orvoar, țațo!). Pedagogul
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
sfârșitul anului 2003, apărea la Paris cartea lui Florin Țurcanu Mircea Eliade. Le prisonnier de l'histoire 1. Recent, Editura Humanitas ne prezintă versiunea ei românească, datorată Monicăi Anghel și lui Dragoș Dodu. Semnalam într-o recenzie 2 meritele și lacunele acestei cărți. Reiau discuția "provocat" de un articol care, îndoindu-se de oportunitatea hotărârii Institutului Cultural Român de a proclama 2006 drept Anul Eliade, decreta sentențios în final: "Monografia Mircea Elide. Prizonierul istoriei a ridicat extrem de sus ștacheta discursului istoric
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
păcătuiește numai pentru că nu spune toate părerile mele - sau le spune numai pe jumătate - și prin aceea că nu pune în discuție dorința obsesivă a autorului de a părăsi România și literatura ei... Mulțumesc lui Mircea Iorgulescu atît pentru sesizarea lacunei - a cărei cauză sper că este acum deplin lămurită - cît și pentru aprecierile sale binevoitoare asupra valorii cărții mele.
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
Este dificil să iei în serios un comentator care afirmă că a face filiații de istorie literară e "un joc impresionist" ori că din "perioada Ťrevoluționarăť a lui Cosașu nu aflăm o nemaipomenită criză de identitate". Nu sunt simple scăpări, lacune jenante, dar remediabile: sunt expresii ale fuduliei, ale unei infatuări uimitoare în contextul realizărilor efective ale emitentului. E comic că autorul unei teze de licență despre jurnalele din literatura română n-are știință că Timpul trăirii. Timpul mărturisirii și Jurnal
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
asupresc și batjocoresc acest popor. 1. Vă prezint, spre exemplificare, replica domnului Turianu, membru Încă În Colegiul CNSAS, funcție asimilată celei de Secretar de Stat: „Întrebat dacă s-a dat și un verdict În acea ședință, a urmat o altă lacună. «Nu știu.... Mă bâlbâi ca un școlar... Știți ce vă propun; sunați la Secretariat. Știți doar că nu s-a dat libertatea de a da informații despre deciziile CNSAS... Am uitat... Îmi puneți atâtea Întrebări. Mă simt ca la Securitate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
eter și Mircea Micu îl așteaptă-n cer. acolo, printre flamele din nori, vor scoate ALMANAH cu scriitori. glumele lor se vor topi în ploi, sau in zapezi, și-or ninge peste noi. dar noi mai stăm pe-a timpului lacuna să ne mai răzvrătim SUB CLAR DE LUNA, c-așa ne e dat nouă și ne doare: când un prunc nou se naște, un sfânt moare. de ce-a plecat FĂNUȘ...păi a plecat că ÎNGERUL la ceruri l-A
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
specialitate, de a lua parte la colocvii ori congrese. Contactul nemijlocit cu librăriile și bibliotecile Apusului mă umiliseră: fusesem un bun student, devenisem cadru didactic, dar informația mea teoretică se blocase la nivelul anului 1948, cînd îmi luasem licența. Aveam lacune imense, și ele sporeau de la an la an. Tinerii din zilele noastre, care pot lesne accede la burse, dispun de Internet și pot colabora fără probleme la orice revistă de specialitate din lume, nici nu-și imaginează cu cîte dificultăți
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
nu vă temeți, n-am intenția și nici putința de a face acum - e cea a formelor de vîrf ale pregătirii universitare: masteratul și doctoratul. Ele au făcut obiectul unor ordonanțe de urgență elaborate în pripă anul trecut, cu multe lacune și, după părerea mea, cu inadvertențe grave. În aceste condiții, aplicarea lor a dat rezultate nesatisfăcătoare. În plus, lipsa de corelație a noilor dispoziții cu situația din teren, ca și dificultățile financiare, obligă universitățile să improvizeze. De fapt, în acest
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
eter și Mircea Micu îl așteaptă-n cer. acolo, printre flamele din nori, vor scoate ALMANAH cu scriitori. glumele lor se vor topi în ploi, sau in zapezi, și-or ninge peste noi. dar noi mai stăm pe-a timpului lacuna să ne mai răzvrătim SUB CLAR DE LUNA, c-așa ne e dat nouă și ne doare: când un prunc nou se naște, un sfânt moare. de ce-a plecat FĂNUȘ...păi a plecat că ÎNGERUL la ceruri l-A
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și, cu atât mai mult, să se lanseze în acuzații de imoralitate împotriva cuiva. Întrucât mass-media oficială din Rusia nu s-a obosit să aducă faptele la cunoștința cititorilor săi, voi încerca, pe cât îmi stă în putință, să completez această lacună măcar pentru publicul cititor al Rețelei Naționale a Oamenilor de Afaceri. În august 1916, România a intrat în Primul Război Mondial de partea Aliaților și a ocupat Transilvania. Las în spatele scenei motivele care au determinat această țară să adopte, timp
UN JURNALIST RUS SCRIE CORECT ŞI ÎN PREMIERĂ DESPRE TEZAURUL ROMÂNIEI LA MOSCOVA! SERGHEI GOLUBIŢKI. In: Editura Destine Literare by Serghei Golubițki () [Corola-journal/Journalistic/95_a_380]
-
Washington ce trecea pacienții de la tradiționalele medicamente împotriva durerilor la metahadonă, un medicament mai ieftin, dar mai periculos. Jurnalism explicativ - New York Times pentru seria de articole ce explică felul în care cei mai bogați cetățeni americani, dar și corporațiile exploatează lacunele legii pentru a evita plata taxelor. Presă locală - The Patriot-News Staff, Harrisburg, Pennsylvania, pentru felul în care a acoperit scandalul sexual în care a fost implicat un fost antrenor de fotbal. Presa națională - Huffington Post pentru articolele despre felul în
PULITZER 2012: Huffington Post a câştigat prima distincţie din istorie. Vezi câștigătorii () [Corola-journal/Journalistic/23075_a_24400]
-
Aceasta este prezentarea succintă pe care noua publicație - editor ASA Media - o arborează ca punct de plecare către inima cititorilor. Revista „Amalthea“ dorește, conform editorialului semnat de Dan Gordin, să aducă o completare, sub cele mai diverse forme, a unor lacune care țin de gândurile și trăirile noastre. Alimentația înseamnă mai întâi informație, se postulează. „Amalthea“ ne vorbește despre astre, frumusețe și artă, evoluție, biotehnologie, adevăr. Lucian Stratan prezintă Manualul Îngerului, iar Magda Popescu a adaptat un interviu cu actrița Demi
Agenda2004-30-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282697_a_284026]