103 matches
-
expulzați din Spania. O parte dintre aceștia s-au stabilit în Grecia, pe atunci sub stăpânirea Imperiului Otoman. Acești sefarzi bogați se considerau mai educați și mai cultivați decât evreii romanioți, în consecință, au format comunități complet separate. Limba lor, Ladino (lb. iudeospaniolă), era complet diferită de cea ievanică. În Salonic se găsea una din cele mai numeroase comunități evreiești din lume, având o solidă tradiție rabinică. Majoritatea comunității era de rit spaniol (sefard). După sosirea evreilor sefarzi în Grecia, mulți
Romanioți () [Corola-website/Science/304752_a_306081]
-
limba mediului creștin. Graiul vorbit de evreii din Renania nici pe departe nu prezenta, față de limba germană de atunci, marile diferențe pe care idișul de astăzi le prezintă față de germană (același lucru este valabil și în cazul limbilor spaniolă și ladino). În altă ordine de idei, în evul mediu cuvântul ebraic "Kenaan" ("כנען") se referea nu numai la Cehia, ci la tot teritoriul locuit atunci de slavii de vest - actuala Polonie, Luzacia și regiunile situate la vest de Luzacia, până la râul
Limba cnaanică () [Corola-website/Science/305306_a_306635]
-
din inițiativa tatălui ei, , Avraham Rozilio, care voia ca înainte de a muri, să se stabilească la Ierusalim . Mai târziu, scriitorul a descris disputele din familie în legătură cu educația sa. Obștea din care facea parte tatăl, sefarzi vorbitori de limba iudeospaniolă sau ladino, îi părea mamei la fel de străină ca și comunitatea așkenază sionistă, majoritară în rândurile evreilor din Palestina din vremea aceea. Ea vorbea franceza și nu știa ladino, nu simțea față de comunitatea sefardă a soțului și a orașului, nici un fel atracție emoțională
A. B. Yehoshua () [Corola-website/Science/313303_a_314632]
-
educația sa. Obștea din care facea parte tatăl, sefarzi vorbitori de limba iudeospaniolă sau ladino, îi părea mamei la fel de străină ca și comunitatea așkenază sionistă, majoritară în rândurile evreilor din Palestina din vremea aceea. Ea vorbea franceza și nu știa ladino, nu simțea față de comunitatea sefardă a soțului și a orașului, nici un fel atracție emoțională. Ambiția ei era de a se apropia de main stream-ul populației sioniste așkenaze și nu de ceea ce i se părea o obște marginală ca aceea a
A. B. Yehoshua () [Corola-website/Science/313303_a_314632]
-
ajuns să fie preferate în trecut de literatura de propagandă antisemită în limba română). Nume asemănătoare, dar fără conotație peiorativă, s-au păstrat în numeroase limbi - polonă (Żyd), maghiară (zsidó), germană (Jude), engleză (Jew), franceză (Juif sau juif), spaniolă (judio), ladino (djudio), arabă (yahud) sau idiș (Id sau Yid). Varianta iudeu (astăzi preponderentă în limbaj liturgic creștin și în textele despre evreii antici) are aceeași origine, dar a intrat în limba română prin intermediul latinei și elinei. Denumirea „evreu” care a intrat
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
limbi locale și au inclus o parte de lexic și locuțiuni din ebraică. Limba idiș este germana sudică medievală (foarte apropiată de dialectele bavarez și șvab), cu o parte de vocabular de origine ebraică, slavă și cu elemente romanice. Limba ladino este un dialect spaniol-ebraic bazat pe castiliana medievală. Iavanica vorbită în trecut de evreii romanioți era bazată pe greacă și ebraică. Alte limbi cu caracter mixt similar au apărut în Maroc, Kurdistan, Georgia etc. Multe sunt pe cale de dispariție din cauză că
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
în continuare cultura proprie. Filosofii, teologii, poeții, scriitorii și alți creatori evrei din diaspora s-au folosit de limba ebraică, de limbile popoarelor majoritare lângă care au trăit și uneori (în muzică, literatură, publicistică) și de limbile evreiești locale (idiș, ladino etc.), cu diferențe de la o epocă la alta. Filosofi evrei ca Saadia Gaon, Moise Maimonide, Joseph Albo, Isaac Abravanel, Nachman Krochmal, Baruch Spinoza, Moses Mendelssohn, Martin Buber, Emmanuel Levinas și alții au fost influenți în cultura și societatea evreiască și
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
de la Mendele Mocher Sforim, Abraham Goldfaden, Sholem Aleichem (sau Șalom Aleihem), Isaac Leib Peretz, Sholem Asch până la Itzik Manger, Isaac Bashevis Singer și Israel Joshua Singer. Unii dintre acești autori au scris în ambele limbi, idiș și ebraică. În limba ladino au fost create multe cântece religioase, de dragoste, proverbe și zicători, rugăciuni și basme, s-au publicat și unele cărți cu caracter enciclopedic sau de literatură romanțată. În țări cu obști evreiești numeroase s-a dezvoltat de asemeni ziaristica evreiască
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
dragoste, proverbe și zicători, rugăciuni și basme, s-au publicat și unele cărți cu caracter enciclopedic sau de literatură romanțată. În țări cu obști evreiești numeroase s-a dezvoltat de asemeni ziaristica evreiască, în special în limbile idiș, ebraică și ladino, dar și în limbile locale. În București au apărut circa 170 de periodice evreiești, în diferite limbi. În Țara Israel (Palestina), în anul 1904, sub dominația otomană, existau 26 școli evreiești, dar numai șase dintre ele cu limba de predare
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
În București au apărut circa 170 de periodice evreiești, în diferite limbi. În Țara Israel (Palestina), în anul 1904, sub dominația otomană, existau 26 școli evreiești, dar numai șase dintre ele cu limba de predare ebraică. Limbile folosite erau idișul, ladino, araba, germana și franceza. Ebraica era folosită numai ca limbă de ritual și era învățată ca atare în școlile religioase tradiționale, împreună cu aramaica talmudică. Noii imigranți sioniști au reluat limba ebraică pentru uzul cotidian, dar nu toți evreii din Palestina
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
romanice. Similitudinea lexicală cu franceză este estimată la 89% (Matteo Bartoli numește italiana și franceza „limbi inovative”, în opoziție cu limbile Peninsulei Iberice și româna), la 87% cu catalana, la 85% cu sarda, la 82% cu spaniola, la 78% cu ladina și la 77% cu româna. Printre limbile romanice mari, este și cea mai asemănătoare cu limba română. Se caracterizează prin păstrarea consoanelor și vocalelor duble și accentului cu rolul distinctiv. Influența italienei asupra altor limbi a fost moderată și este
Limba italiană () [Corola-website/Science/296678_a_298007]
-
Spanish", poloneză "hiszpański", rusă "испанский"). Spaniola face parte din subgrupul iberoromanic al limbilor romanice. Are multe în comun cu limbile aragoneză, asturiană, catalană, galiciană și portugheză. Spaniolii se pot înțelege și cu vorbitorii limbii italiene, fără a cunoaște italiana. Limba ladino, vorbită de către sefarzi, este de fapt castiliana medievală, influențată de turcă și ebraică. Fiind o limbă romanică găsim multe similitudini cu limba română, foarte mulți cetățeni români care au emigrat în Spania după 1989 îmbrățișând cu ușurință limba spaniolă. Acesta
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
Ferrara), în sudul Germaniei. Iudeospaniola mai este numită și "sefardis", după numele „Sefar” dat de evrei Spaniei. Idiomul vorbit de descendenții evreilor spanioli poartă diferite denumiri - "hakatiya" în Maroc, "titauni" în Algeria, "djudezmo" în Levant. "Sefardis" nu trebuie confundat cu ladino. Ladino este numele dat unei limbi mai arhaice, a rabinilor care au folosit-o pentru a traduce în castiliană textele biblice ebraice. "Sefardis" este foarte importantă pentru studierea spaniolei, pentru că păstrează multe din trăsăturile spaniolei secolului al XV-lea. Se
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
în sudul Germaniei. Iudeospaniola mai este numită și "sefardis", după numele „Sefar” dat de evrei Spaniei. Idiomul vorbit de descendenții evreilor spanioli poartă diferite denumiri - "hakatiya" în Maroc, "titauni" în Algeria, "djudezmo" în Levant. "Sefardis" nu trebuie confundat cu ladino. Ladino este numele dat unei limbi mai arhaice, a rabinilor care au folosit-o pentru a traduce în castiliană textele biblice ebraice. "Sefardis" este foarte importantă pentru studierea spaniolei, pentru că păstrează multe din trăsăturile spaniolei secolului al XV-lea. Se vorbește
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
afișează fonemele consonantice ale limbii spaniole. În secolul XVI, sistemul consonantic al spaniolei a trecut prin câteva schimbări importante care l-au diferențiat de limbile vecine, precum portugheza sau catalana: Sistemul consonantic al spaniolei medievale este bine păstrat în limba ladino, pentru că aceasta a devenit limbă separată înaintea schimbărilor prezentate mai sus. Spaniola are cinci vocale care pot apărea atât în silabe accentuate cât și în neaccentuate. De asemenea, sistemul vocalic al spaniolei conține șase diftongi descendenți și opt ascendenți. Adițional
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
și cristalizat și conservat de ei în țările de exil unde au ajuns după izgonirea lor de către regii catolici în 1492 (din Spania) și 1498 (din Portugalia). Este cunoscută și ca "limba iudeospaniolă" sau "judezmo". Nu trebuie confundată cu limba ladină, o limbă romanică retică (rețiană) vorbită în zona munților Dolomiți din Italia. Între evreii care au locuit în Oran în Algeria a circulat o formă de ladino numită tetuani - (după orașul Tetuan de unde provenea ), iar în nordul Marocului o formă
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
Este cunoscută și ca "limba iudeospaniolă" sau "judezmo". Nu trebuie confundată cu limba ladină, o limbă romanică retică (rețiană) vorbită în zona munților Dolomiți din Italia. Între evreii care au locuit în Oran în Algeria a circulat o formă de ladino numită tetuani - (după orașul Tetuan de unde provenea ), iar în nordul Marocului o formă numită haketiye - influențată de limba arabă marocană. Cărturarul Haim Vidal Sephiha face distincție între ladino și iudeospaniolă. După el, ladino - așa numita iudeospaniolă calchiată - este o formă
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
care au locuit în Oran în Algeria a circulat o formă de ladino numită tetuani - (după orașul Tetuan de unde provenea ), iar în nordul Marocului o formă numită haketiye - influențată de limba arabă marocană. Cărturarul Haim Vidal Sephiha face distincție între ladino și iudeospaniolă. După el, ladino - așa numita iudeospaniolă calchiată - este o formă a cărei sintaxă e foarte influențată de cea ebraică și a servit mai ales la traducerea textelor liturgice și religioase. Ea a fost prezervată mai mult în comunitățile
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
în Algeria a circulat o formă de ladino numită tetuani - (după orașul Tetuan de unde provenea ), iar în nordul Marocului o formă numită haketiye - influențată de limba arabă marocană. Cărturarul Haim Vidal Sephiha face distincție între ladino și iudeospaniolă. După el, ladino - așa numita iudeospaniolă calchiată - este o formă a cărei sintaxă e foarte influențată de cea ebraică și a servit mai ales la traducerea textelor liturgice și religioase. Ea a fost prezervată mai mult în comunitățile sefarde din Anglia, America de Nord și
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
sintaxă romanică ca și cea a spaniolei, și care vreme de secole a fost folosită în familie și în cartier de evreii sefarzi din Balcani, Turcia, Palestina, Italia și de cei din Maroc, Algeria și Egipt. Astăzi însă, termenii de ladino și iudeospaniolă sunt în general considerați sinonimi. Vorbitorii de ladino - evreii spanioli și portughezi și urmașii lor se numesc evrei sefarzi sau s'faradim - după numele ebraic medieval al Spaniei - S'farad (ספרד). a fost vreme de cinci secole limba
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
de secole a fost folosită în familie și în cartier de evreii sefarzi din Balcani, Turcia, Palestina, Italia și de cei din Maroc, Algeria și Egipt. Astăzi însă, termenii de ladino și iudeospaniolă sunt în general considerați sinonimi. Vorbitorii de ladino - evreii spanioli și portughezi și urmașii lor se numesc evrei sefarzi sau s'faradim - după numele ebraic medieval al Spaniei - S'farad (ספרד). a fost vreme de cinci secole limba maternă a majorității evreilor din Turcia, Grecia, Macedonia, Bulgaria , Bosnia
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
menționate de Vidal Saphiha) și între evreii sefarzi din Anglia, Olanda, America de Nord, Caraibe (Curaçao, Trinidad, Porto Rico etc), Brazilia și Mexic. În România evreii sefarzi au înființat în secolul 15-16 primele comunități evreiești, iar vechimea lor in țară, apropierea limbii ladino de limba română și numărul lor mai mic, a făcut ca ei să beneficieze mai curând de încetățenirea individuală legiferată în România după independență la sfârșitul secolului al 19-lea. Circulația limbii ladino, (asemănător cu cea a limbii idiș, limba
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
iar vechimea lor in țară, apropierea limbii ladino de limba română și numărul lor mai mic, a făcut ca ei să beneficieze mai curând de încetățenirea individuală legiferată în România după independență la sfârșitul secolului al 19-lea. Circulația limbii ladino, (asemănător cu cea a limbii idiș, limba folosită în trecut de către milioane de evrei așkenazi), a scăzut extrem de mult în urma pieirii multor comunități evreiești (Grecia, Bosnia, Olanda) în Holocaust, precum și în urma aculturației - a trecerii la uzul ebraicei moderne în Israel
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
pieirii multor comunități evreiești (Grecia, Bosnia, Olanda) în Holocaust, precum și în urma aculturației - a trecerii la uzul ebraicei moderne în Israel și la cel al limbilor oficiale ale diverselor țări ale Diasporei (engleza, turca, franceza, bulgara, româna etc) În Israel, limba ladino este vorbită de circa 100.000 persoane - majoritatea evrei originari din Bulgaria, Turcia, Grecia - și de unii din evreii proveniți din Maroc, Egipt, sau din comunitățile vechi sefarde din Ierusalim și Galileea. În Turcia limba mai este vorbită de circa
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
cu cel al evreilor ieșiți din Peninsula Iberică. În realitate, evreii sefarzi autentici (sau "sefarzi puri" - s'faradim tehorim sau "sameh tet" după literele ebraice inițiale ale acestor cuvinte) sunt cei care în cursul veacurilor au fost vorbitori de limbă ladino sau iudeospaniolă. Literatura in ladino s-a dezvoltat încă în Spania, unde s-au tradus în această limbă mai ales scrieri religioase din ebraică și arameică. După expulzarea evreilor din Peninsulă Iberică, în noile țări de adopțiune a crescut și
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]