163 matches
-
cojilor de ceapă, a cojilor de nuci, a florilor de tei sau din fierberea cojii unor copaci (uneori arin). Nu ar fi bine să uităm că de fapt primul covor al țăranului era rogojina care se așternea pe vatră, pe laiță și uneori chiar pe jos. Papura obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut după asta lăicerele din cârpe vechi (sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut după asta lăicerele din cârpe vechi (sau din codițe) care se așterneau pe laiță, pe vatră, pe cuptor sau uneori pe jos, urzeala fiind din fire de cânepă. Mai toate gospodăriile din comună aveau oi care erau ținute nu numai pentru miel și brânză ci și pentru lână. Lâna era prelucrată, toarsă pe categorii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în ultima vreme s-a trecut la garduri din plase de sârmă sudate care nu țin umbră, sunt durabile și totodată și estetice. e. Mobilierul Casele țărănești din Hudești aveau în general un mobilier sărăcăcios. în lungul pereților era o laiță cu câteva scânduri bătute cu chingi pe țăruși înfipți în pământ și acoperită cu o rogojină. Aceasta era folosită ca pat pentru dormit pentru unii membrii ai familiei, căci alți membrii dormeau pe cuptor și alții pe renumita vatră de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe țăruși înfipți în pământ și acoperită cu o rogojină. Aceasta era folosită ca pat pentru dormit pentru unii membrii ai familiei, căci alți membrii dormeau pe cuptor și alții pe renumita vatră de pământ ce era lângă sobă. Această laiță servea ziua ca scaun pentru musafiri și ca loc pe care se ținea lada de zestre. în mijlocul casei era măsuța mică și rotundă, înaltă de 35-45 cm pe care se așezau: strachina cu borș, mămăliga, lingurile de lemn și ața
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o femeie tânără frumoasă și aveau trei copii mici, unul părea bolnăvicios, stătea culcat, ceilalți erau foarte vioi și drăgălași.Casa era toată numai în lut, în cameră intrai direct de afară. Aveau o sobă cu plită, un pat, o laiță, o masă și un scaun, câteva oale și în cuie câteva haine. Mi-au spus că parcă cerul m-a trimis ca să aibă și ei în noaptea de Crăciun un musafir. Mi au oferit o cană cu vin fiert și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Primele momente sunt destinate spălării și Îmbrăcării mortului. El trebuie să meargă În lumea cealaltă curat (bărbații proaspăt bărbieriți) și Îmbrăcat În hainele cele mai bune, cele care i-au fost lui mai dragi după care se așează pe o laiță. După ce este adus sicriul, se așează În el pe o pernă umplută cu talaș. În cele trei zile până la Înhumare, clopotarul trebuie să tragă de trei ori clopotele Într-un fel anume, diferit de cel de la Începutul slujbelor de sărbători
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
noaptea... cu tata.. cu bietu’ tata!.. Eu o auzeam cum se ruga sub icoană, și pe urmă, cum plângea înăbușit, sub ogheal. Și, după o săptămână de gândire, într-o bună dimineața, cu noaptea-n cap, s-o ridicat de pe laiță, dreaptă ca o lumânare, s-o uitat lung la mine, ca niciodată, și o zâs: „Hai, măi, Gheorgi... hai, ș’om mergi..!”. Și, uitându-se într-o parte, crezând că n-o aud, continuă mai încet...”.. că, tat-tu, mi-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tras cu sania și pentru joacă, iar lecțiile rămăseseră nefăcute. Eram în clasa I și aveam de transcris un text dintr-o lecție al cărei titlu nu mi-l mai amintesc. La lumina chioară a lămpii, pe un capăt de laiță și stând în genunchi m-am apucat de scris. Când am ajuns la propoziția Moșul era mai țanțoș ca un cocoș, am scris cuvintele mai și țanțoș legate între ele. Dându-mi seama de greșeala făcută am exclamat: vai, am
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și călimara era pusă în cui sub pat, adică aruncată undeva la întâmplare, încălțămintea era preluată de cel ce urma să plece la școală în schimbul de după amiază, pentru masa de prânz i se punea copilului dinainte, pe un capăt de laiță, strachina cu mâncare și calupul de mămăligă rece, după care fetele se apucau de treburile casnice: tors, cusut, dereticat, spălat (și ce dacă aveau opt, nouă sau zece ani?), iar băieții erau antrenați în treburile gospodărești de afară: hrănitul și
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și merge de scutură lîna pe focul unde arde stăpînul său. Oală Să nu pui oala în fruntea focului, că te înfruntează altul. Cînd fierbe oala la foc și pe urmă, dacă ai luat-o și ai pus-o pe laiță, ea tot fierbe e semn că ai să trăiești mult. Cînd oala este cu gura spre tine e rău de îmbucat, așa că trebuie să o pui în picioare. Locul oalei cînd o iei de la foc, de pe vatră, să l astupi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căptușit cu piei de urs și bându-și alene cupa de vin. Celălalt, un cavaler cu fața lată, pe care o cicatrice adâncă o făcea și mai hidoasă, Întrebă cu glas zeflemitor: — Ei, pe când nunta? Ministerialul se trânti pe o laiță de asemenea așternută cu piei de urs, Înșfăcă un urcior uriaș cu vin, și-l dădu peste cap. Era negru de furie și-l privea cu ochi plini de ură pe Adalbrecht. Mai bun cunoscător de oameni, Otto Începu cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
iar ceata slujitorilor se adăposti Într-un șopron de lângă colibă. Se făcuse foarte frig, și după atâtea ceasuri, oamenii Înghețaseră bocnă. Înăuntru era cald și mirosea puternic a fum. Se vedea că gazda se străduise din răsputeri să facă curat. Laița era așter nută cu fân proaspăt și Conrad se așeză oftând ușor. — Spune-i măritului domn ce ai văzut, i se adresă Johannes gazdei. — Azi-dimineață a sosit o ceată de cavaleri Înarmați până-n dinți. Aveau săbii și sulițe, ca și cum s-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
rușine. Nu-i îngădui a trăi, Nu-l lăsa a grăi, Cu văduve grase Cu fete frumoase Cu părinți în casă. De-i pe pat, Dă-l sub pat; De-i la masă, Dă-l sub masă; De-i pe laiță, Dă-l sub laiță. Unde i-s picioarele Pune-i capul. Iar unde i-i capul Pune-i picioarele. Să n-aibă stare Nici alinare, Cum n-a avut Maică-sa când l-a născut, Cu sudori pe frunte Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a trăi, Nu-l lăsa a grăi, Cu văduve grase Cu fete frumoase Cu părinți în casă. De-i pe pat, Dă-l sub pat; De-i la masă, Dă-l sub masă; De-i pe laiță, Dă-l sub laiță. Unde i-s picioarele Pune-i capul. Iar unde i-i capul Pune-i picioarele. Să n-aibă stare Nici alinare, Cum n-a avut Maică-sa când l-a născut, Cu sudori pe frunte Cu poalele sumte Cu șelele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fiecărei zile. Remarcîndu-i grija, am rîs totuși de o asemenea întrebare. Ideea că partidul e o alimentară deschisă membrilor săi e, la el, probabil, o reminiscență țărănească. La fel gîndea și mama, atunci cînd îi reproșa tatei că încălzește degeaba laița primăriei în lungi ședințe, dacă nu s alege cu nimic din toate împărțirile! *În prima versiune tipografică, numărul 1/1983 (omagial) al revistei era așa fel alcătuit încît i-a suprins neplăcut și pe cei de la Consiliul Culturii. Ecaterina Țarălungă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un horn tot mare și cu 4 chiminețe unde punea opaițu cu său și cu feștilă ca să lumineze noaptea în casă. Spre miază noapte era iar un pat foarte mare unde puteau dormi mai mulți oameni. Spre răsărit era o laiță foarte îngustă. Deasupra ei erau așezate icoanele, dar spunea moșu Vasile Sofroni Iftimie că le-au mâncat caii Rușilor cari erau legați de laiță. Spre amează iar era o laiță lungă din fundu casei până la ușă. Casa avea numai 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
era iar un pat foarte mare unde puteau dormi mai mulți oameni. Spre răsărit era o laiță foarte îngustă. Deasupra ei erau așezate icoanele, dar spunea moșu Vasile Sofroni Iftimie că le-au mâncat caii Rușilor cari erau legați de laiță. Spre amează iar era o laiță lungă din fundu casei până la ușă. Casa avea numai 3 ferestre foarte mici. Una în peretele dinspre răsărit și 2 în peretele în spre amiază. Ferestrele aveau cruce și erau foarte mici și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
unde puteau dormi mai mulți oameni. Spre răsărit era o laiță foarte îngustă. Deasupra ei erau așezate icoanele, dar spunea moșu Vasile Sofroni Iftimie că le-au mâncat caii Rușilor cari erau legați de laiță. Spre amează iar era o laiță lungă din fundu casei până la ușă. Casa avea numai 3 ferestre foarte mici. Una în peretele dinspre răsărit și 2 în peretele în spre amiază. Ferestrele aveau cruce și erau foarte mici și nu aveau sticlă, ci o piele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
depănătoare, vârtelniță. În expoziție este prezent un război de țesut orizontal. Pe pereți sunt expuse covoare (covor în roate, covor bătrânesc cu chenar și figuri antropomorfe, covor cu cerbi și pomul vieții, covor cu leu - datat 1894 și ștergare. Pe laițe am expus lăicere din cele trei zone etnografice ale județului Bacău. Portul popular din cele trei zone etnografice ale județului este prezent pe parcursul întregii expoziții fiind prezentate costume care provin din toate zonele etnografice ale județului . Dintre instalațiile tehnice țărănești
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Îl trecu auzul (s.n.), văzul,/ Nici că-i pasă lui săracul,/ Că nănașa spune crezul/ Și se leapădă de dracul 63. Atmosfera incintei este cea obișnuită: Marta mânue cociorbe/ Iar Maria toacă hribii.// Iar la colțul marei vetre/ Stau pe laiți, lângă spuze,/ Un moșneag și trei cumetre,/ Povestesc mișcând din buze./ Tinerica puica nașa/ Prejmuiește tot pe moașa,/ Pe când spală la un blid,/ Iar bătrâna gată fașa/ Și cumetrele se râd64. Nici arborii de la Ipotești nu sunt uitați, constituind parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ziua, cucoșul cântă asupra bordeiului și auzii ca pin somn pe tata sculîndu-se, luând în mâni apă din un ciubăr și spălîndu-se pe față, făcându - și cruce și mormăind încet o rugăciune, apoi luîndu-și ciocanele de pietrărie {EminescuOpVII 203} de sub laiță și plecând pe uș - afară, fără chiar să se uite îndărătul lui și fără a mă vedea din dosul cuptorului unde dormeam. A doua zi cam pe l-- ameazi mă trezii și eu din somnul meu adânc și fără visuri
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vedeai de jur împrejur. Parcă era lumină de lună în casă, fără ca această lumină să intre pe fereastă. Din contra, în fereastă întuneric [ul] e[r]a crunt. Într-un colț al casei mari *, de jur împrejur pe lângă pereți cu laițe, el văzu aceeași mână umblând pe masă peste o hârtie și acum distinse un bătrân cu capul aplecat peste masă, a cărui barbă sură atingea hârtia. El simți cum mînile mici îi îmblă peste trup și descheie toate curelele de la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
diverse: moșneagul și baba triști că nu au copii: "la casa fără de copii nu cred că mai este vrun Doamne-ajută"! Purcelul care pleacă spre palatul împăratului împreună cu tatăl adoptiv este amuzant: "Purcelul, atunci, de bucurie, mai dă un ropot pe sub laițe, apoi se ia după moșneag și, cât colè, mergea în urma lui, grohăind și mușluind pe jos". Scena în care bătrânul i-l prezintă pe porc împăratului spunându-i: "acesta mi-e feciorul, care se prinde c-a face podul" este
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Tv), cu simpaticul tandem Romică Țociu-Cornel Paladeeeee (Național Tv)... Mare și aproape revoltătoare răsturnare de valori bulucite prin micul ecran spre telespectatori... - Dragu' lu' mami, îi zice soacră-sa, cât de cât speriată, nu vrei să te odihnești olecuțică pi laiță? Mai dă-l focului de televizor, că numa' te-apucă buiguielile... Are dreptate. -Bine, mami, acceptă el, da' pe când mă trezesc, te rog fă-mi o ciulama de dosare SRI, da' din alea jumulite bine, cum ai văzut la televizor
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
ȘI PORTUL POPULAR Țesăturile și cusăturile reprezintă unul din domeniile în care talentul țărăncilor noastre s-a manifestat cel mai bine. Ele dau viață casei țărănești, funcțiile lor fiind multiple: îmbracă casa, acoperind pereții cu lăicere sau covoare puse pe laiță sau perete; pe paturi puneau cuverturi subțiri (făcute din macaturi), pe pereți ștergare, pe mese fețe de masă, toate având un caracter decorativ. Pe patul din camera cea bună (sufragerie) se așezau toate țesăturile una peste alta, plapumele și pernele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]