131 matches
-
fie tradus permanent În „cuvântul” omului, de-acum și de pretutindeni, Întru preamărirea lui Dumnezeu și binecuvântarea creației Lui! 11.6. Întrebări legate de noua ierarhie bisericească Alegerea noului patriarh a fost o ocazie de a repune În discuție poziția laicatului față de problemele Bisericii noastre, nu numaidecât În sensul unei implicări În luarea unor decizii, ci În năzuința de a fi luați În seamă prin unele „semne” pe care și noi le dăm. În fond, așa cum nu rămânem indiferenți față de cine
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cine ne reprezintă din punct de vedere spiritual. Pentru că știm prea bine că nu putem fi democrați (din punct de vedere politic), liberi (din punct de vedere economic) etc. fără a fi bine situați (reprezentați) din punct de vedere spiritual-religios. Laicatul dorește o Biserică vie, deschisă unor realități curente, dar și vizionară. Chiar dacă el nu se constituie În „creierul” unei religii, coordonând direct ceea ce ține de dimensiunea sacerdotală și instituțională (deși prin intermediul unor reprezentanți face și așa ceva), trebuie să recunoaștem că
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
muncitorilor și al pensionarilor ortodocși? Ce vor putea deveni aceste bresle dacă nu mici partide într-o Biserică ce a încetat să mai funcționeze la nivel de parohie și în care oamenii mai simt totuși nevoia unei minime reprezentări a laicatului? Nu vom sfârși cu biata caricatură a religiei americane, fiecare club religios având grupurile sale de presiune, fără să facă altceva decât să propage o mentalitate sectară și tehnocrată? Ce fel de conștiință religioasă reflectă o asemenea dilemă existențială: „Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lor confesionale cu ajutorul artificiilor retorice și al sugestiilor criptate. Secole de-a rândul, imperativul kantian al privatizării conștiinței religioase și evacuarea conținutului revelației într-un orizont de pură emancipare etică au dictat tonul defensiv, limbajul minimal și orientarea timidă ale laicatului european. Educați într-o tradiție universitară de tip iluminist, intelectualii creștini ai bătrânului continent asumă astăzi tot mai greu condiția de martor public al destinului unic pe care Biserica îl are în lume. Rațiunile teologice ale creației nu sunt rostite
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
idei cu reprezentanții romano-catolici în chestiuni unde îi lipsește experiența: educația la nivel gimnazial și universitar, asistența socială, misionarismul multimedia etc. Teodor Baconsky este unul dintre cei care cred că destinul ortodoxiei românești în secolul XXI va depinde de renașterea laicatului într-un climat diferit de cel creat prin relația de supușenie a clerului față de administrația statului. Perpetuarea clientelismului nu va permite slujirea necesităților adevărate și urgente ale credincioșilor. Vigilența critică a învățătorilor Bisericii se va exprima atunci nu doar față de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vorbit în altă parte1, fără prea multe consecințe. Numărul mare de locuri pentru secția pastorală a Facultăților de Teologie a rămas neschimbat, deși mulți tineri au exprimat interes pentru zona științelor comunicării, a jurnalismului și a altor specializări complementare. Selecția laicatului de calitate în forurile de decizie ale Bisericii Ortodoxe Române s-a făcut neconvingător, dacă este să ne gândim la prezența unor figuri compromise public - precum Constantin Bălăceanu-Stolnici (n. 1923) - în sânul Adunării Naționale Bisericești. Simpla tămâiere a mereu altor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu tainica inițiere a credincioșilor în misterul Patimii și Învierii lui Hristos. Dacă nu vrea să devină un muzeu de antichități, Biserica este obligată să reinventeze un for public de dezbateri - similar instituției sinodului - în care ascultarea atentă a îngrijorărilor laicatului să reprezinte o prioritate absolută. Într-o lume ieșită din ateismul comunist și care galopează spre neantul consumerist postmodern, Biserica are, chiar fără să vrea, cu știința sau neștiința preoților, foarte mulți candidați la botezul „din apă și din Duh
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
general de o greoaie administrație, având o circulație restrânsă și un format grafic nu întotdeauna atractiv, revistele ecleziastice sunt practic necunoscute publicului educat. Confiscată de o apologetică defensivă, presa bisericească a reușit să se mențină la o apreciabilă distanță față de laicatul Bisericii și, cu atât mai mult, față de formatorii de opinie din interstiții. Rezultatul imediat este dispariția aproape completă a argumentelor teologice chiar în cele mai importante dezbateri politice, sociale sau culturale care animă conștiința colectivă a românilor. Sensibilitatea creștină rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
idealizez efectele hotărârilor conciliare; ele se văd cu ochiul liber. Mai mult, chiar protagoniștii (Congar, Daniélou, viitorul Ioan Paul al II-lea, dar mai cu seamă De Lubac) și-au arătat foarte repede dezamăgirea pentru felul În care clerul și laicatul catolic au ajuns să caricaturizeze - ori să deformeze - esența importantului aggiornamento, care viza pur și simplu reîmprospătarea credinței pe model patristic, nu altceva. Dar, dincolo de aceste dezamăgiri, aș spune inerente, așteptate oarecum, rămâne, ca un dat incontestabil, manifestarea Duhului Sfânt
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
români în genere, alături de conservatismul din convorbirile cu Teodor Cazaban, circumscriu istoria dilemelor naționale în context european, în dialog cu puseurile americanofobe din același spațiu al Europei, cu dialectica alogenie-autohtonism, catolicism-ortodoxie, ca și cu relația dintre Biserica Ortodoxă Română și laicatul „intelighenției” ș.a.m.d. Se poate spune că, prin B. și confrații săi, dialogul subteran al generației „Criterion” cu generația ’90 este menit unor rezultate din ce în ce mai surprinzătoare. SCRIERI: Nodul gordian, București, 1996; ed. București, 2002; Sacru și melancolie, Timișoara, 1996
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
armonioasă și mai coerentă, în care să fie puși în valoare toți membrii ei, inclusiv preoții. Dar, nu a fost mereu așa. Având încredere în ceea ce Edmond Jabés numește forța interogării, să ne întrebăm: Cine ar putea fi contra promovării laicatului? Nimeni. Dar, pentru a promova laicii, chiar este necesar să fie neglijați preoții (de exemplu, cei în vârstă)? Și este înțelept să se facă aceasta în timpuri de lipsă de vocații sacerdotale? Laicatul trebuie promovat sprijinindu-l pe profundele sale
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
întrebăm: Cine ar putea fi contra promovării laicatului? Nimeni. Dar, pentru a promova laicii, chiar este necesar să fie neglijați preoții (de exemplu, cei în vârstă)? Și este înțelept să se facă aceasta în timpuri de lipsă de vocații sacerdotale? Laicatul trebuie promovat sprijinindu-l pe profundele sale rațiuni teologice. Pentru reevaluarea adevărului misteric al Botezului, care pune „principiul totalității” (în baza căruia, putem spune: „Toți suntem Biserica”), este necesar să neglijăm „principul diversității”, creat de sacramentul Ordinului (în baza căruia
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
cunoscută formulă rosminiană, care este ca să spunem așa: preotul trebuie să știe că este ceea ce este, angajându-se să orânduiască alegerile sale de viață, opțiunile sale pastorale după paradigma identității sa-le sacramentale. Nu trebuie să se întâmple niciodată ca laicatul să se clericalizeze și nici clerul să se laicizeze; pe această cale nu se rezolvă nici problemele de misiune ale preoților, nici proble-mele de rol ale laicilor. Chiar în împrejurările istorice cele mai precarii, preotul trebuie să rămână preot și
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Națiunilor din Lyon, alături de frigăruia lui Sigurd și un dolmen breton. O mare onoare etc. Contact I: Ministrul de Externe, cunoaște mediul ecleziastic în care e la rândul lui cunoscut și, de unii, apreciat. Poate fi favorabil. Contact II: Președintele Laicatului, persoană sigură, atașată valorilor democrației și scopurilor statului multinațional. Favorabil. Să fie consultat la achiziție și Expertul Bunurilor pentru a se evita orice neplăcere. E bine cunoscută pungășia băștinașilor. Se recomandă expeditivitate. Achiziționați.” Pasărea fâlfâie din aripi, întorcând la răstimpuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
datorită excelenței virtuților ei ori datorită vreunei presupuse stări de perfecțiune, ci pentru că trebuie să asigure comuniunea și dialogul între ierarhie și laici. Pentru a îndeplini acest serviciu, consacrații aleg de bunăvoie să nu facă parte din ierarhie ori din laicat, ci să se situeze pe un «pământ de mijloc»: «Prin natura ei, starea de viață consacrată nu este nici clericală, nici laicală». Evocarea unui text din Cartea Numerelor, al cărui context nu este altul decât realizarea exodului, poate fi nu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
pentru a-i sluji pe toți cu o atitudine de incertitudine identitară, situație care le permite o prezență solidară, pe scară largă, fără prejudecăți și interdicții. Dreptul amintește și stabilește că persoanele consacrate se află la răspântia dintre ierarhie și laicat și, din acest motiv, sunt experți sau, mai bine zis, artiști ai medierii. Acest serviciu al medierii necesită o bună doză de flexibilitate și de creativitate. Nu trebuie să fim nici minimaliști, nici maximaliști. Nu este corect să spunem că
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
evangheliei, aceasta trebuie considerată de toate institutele ca regulă supremă». Însă acest util proces de curățire a adus cu sine și primejdia unei înlumiri secularizante care este tot atât de periculoasă ca și o monahizare separatistă și elitară. Primejdia identificării absolute cu laicatul, în măsura în care au fost ignorate acele elemente caracteristice care îi situează pe consacrați pe «pământul de mijloc», elemente despre care am vorbit îndelung, nu a atins doar ambientele de viață consacrată mai robuste, ci și mănăstirile, creând astfel un soi de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Inchizitor”, Biserica - în Apus, dar și în Răsărit - a cedat adeseori celei de-a treia ispitiri a lui Iisus de către diavol: căpătarea puterii lumești. Biserica nu a reușit „să păstreze «regula Evangheliei» în mănăstiri, și să extindă cumva aceasta către laicat (un eșec de care nu puțini umaniști creștini au fost conștienți), ceea ce a creat un vacuum moral”1. Această mentalitate, cu pretinse legitimități teologice, a consacrat conceptul de „secularitate” în experiența bidimensională al lumii: ca „timp” (saeculum) și „spațiu” (dominium
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
că, prin acțiuni umane, sacrul nu poate fi atins înlăuntrul său, deci nu poate fi desacralizat, ci doar dezbrăcat de haina sacră pe care, prin cult, o poate reîmbrăca (cazul Tanacu, indisciplina clericală); 6. discursul religios-mistic, în care reprezentanți ai laicatului sau ai clerului așează în paginile ziarelor, prezintă prin intermediul televiziunii sau al blog-urilor, aspecte ale vieții lăuntrice. 7. discursul religios-naționalist, în care aspectul religios este îmbinat cu cel naționalist, plecând de la sintagma "ne-am născut creștini"; 8. discursul religios despre
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
la momentul judecății, își păstrează demnitatea pe care Sinedriul vroia să i-o anuleze. Dacă am grăit rău, spune-mi ce am grăit rău, iar dacă am grăit bine, de ce mă bați?" (Ioan 18, 23). Privitor la discursul critic al laicatului la adresa ierarhiei, voi invoca demersul jurnalistic, nelipsit de importanță, al lui Andrei Pleșu 124, referitor la "recenta omagiere în stil ceaușist a patriarhului Daniel 125. Autorul, cu bogată experiență scriitoricească și un nume de rezonanță pentru publicistica românească, publică sub
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
exemplific acest gen cu un alt articol sau cu alte registre critice, considerând că, deși sunt nenumărate, acestea nu reprezintă puncte de vedere demne de luat în seamă așa cum se întâmplă în cazul umanistului Andrei Pleșu. Dacă discursul critic al laicatului asupra clerului pleacă dinspre credincioși către Biserică, discursul critic cultural este îndreptat împotriva produselor culturale sau ale producătorilor lor și pleacă atât de la clerici, cât și de la laicat, de cei care, într-un fel sau altul, se simt lezați în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
așa cum se întâmplă în cazul umanistului Andrei Pleșu. Dacă discursul critic al laicatului asupra clerului pleacă dinspre credincioși către Biserică, discursul critic cultural este îndreptat împotriva produselor culturale sau ale producătorilor lor și pleacă atât de la clerici, cât și de la laicat, de cei care, într-un fel sau altul, se simt lezați în credința sau demnitatea lăuntrică a crezului lor. Mi-a atras atenția, în această direcție, piesa de teatru a Alinei Mungiu Pippidi, intitulată Evangheliștii. Este unul dintre cele mai
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
dintre ele apreciate. Însă ca ansamblu discursiv, cazul de la Tanacu este pe cât de tulburător, pe atât de controversat, asemenea tuturor cazurilor aparținând discursului religios al sacrului despiritualizat. f. Discursul religios-mistic Am numit discurs religios-mistic discursul media în care reprezentanți ai laicatului sau ai clerului așază în paginile ziarelor, prezintă prin intermediul televiziunii sau al blog-urilor, aspecte ale vieții lăuntrice și ale necesității evoluției acesteia prin prisma misticii 143 creștine. Este remarcabil faptul că, în primii doi ani ai postcomunismului, în pagini ale
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și furnale"152. g. Discursul religios-naționalist Acest gen discursiv este prezentat deseori în publicațiile religioase și nu numai. Apropierea între credință și neam este firească și face obiectul multor demersuri publicistice, neaparținând în mod constant clericilor, ci, de multe ori, laicatului ortodox. Născut din neputința de a arăta unicitatea românilor și din dorința de a dovedi cu necesitate iubire de patrie, necesitate ce duce actualmente la o idee supralicitată în "epoca de aur", discursul religios-naționalist își găsește foarte greu publicul-țintă. Această
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Bănică 3. Este foarte adevărat că niciun alt discurs în general, nu doar în media, nu a ieșit din perioada ateist-comunistă mai bine structurat, mai bine argumentat și susținut decât cel religios. Perioada actuală este una de reidentificare, în care laicatul are un cuvânt vibrant in spațiul sacru. Urmând modelul unor precursori precum Steinhardt, există voci distincte și puternice precum cele ale lui Dan Puric, Elena Dulgheru, Radu Găină, Radu Preda, Laurențiu Dumitru, Danion Vasile, de altfel Biserica vie ce face
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]