250 matches
-
secolele anterioare, cedează treptat locul științelor - geometrie, geologie, medicină, geografie, astronomie, microtehnologie, optică -, în vreme ce limbile naționale înlocuiesc din ce în ce mai mult limba latină. Fenomenul este cu putință ca urmare a desființării cenzurii iezuite, dar mai ales ca o consecință a politicii de laicizare a vieții de stat instituite de Iosif al II-lea. În acei ani de sfârșit de secol, intelectualii transilvăneni plănuiesc înființarea Societății filosoficești și a unei Sacietas philohistorum Transilvaniae, cu scopul luminării poporului „cu învățături din științele actuale, din domeniul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vorbim, el spunându-mi multe despre trecutul lui, ca și despre activitatea actuală ca paroh cu trei parohii în grija pastorală. Il admir în tăcere. Vorbim și despre criza actuală de vocații sau cea sacerdotală. Confuzia și nesiguranța acestor timpuri, laicizarea îi afectează nu numai pe laici, dar și pe clerici. Așa ajungem într-un târziu la parohie, la Badalucco, unde îmi arată biserica, mare și frumoasă, împodobită de la două nunți pe care le celebrase deja. Apoi mă conduce la etaj
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
zidul de la intrare, în partea dreaptă. La ora 18.30 mergem la sf. Liturghie la o biserică aproapiată, sf. Orens, iar apoi avem ocazia să schimbăm câteva vorbe cu niște localnici. Printre altele, ne spun că și aici procesul de laicizare continuă și deși majoritatea sunt botezați, practicanți sunt foarte puțini. Biserica nu convinge, este îmbătrânită nu doar fizic, ci și spiritual. Nu mai prezintă interes. Aceeași realitate există și în Canada, intervin amicii mei. Multe lăcașuri de cult nu mai
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
am putut să- l ascult puțin, vorbindu-mi despre preoții francezi și realitățile de aici. Din cele ce-mi spunea, o idee pe care am reținut-o a fost aceea a unei stări generale de delăsare religioasă, de laxism și laicizare în gândirea și viața multor clerici. Poate că este mult mai puternic glasul lumii decât cel al doctrinei și moralei catolice, și dacă este așa, de ce este așa? Sunt întrebări cu care am mers la culcare, acoperite apoi de vălul
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
a fost definită ca o transformare a moravurilor, a ideilor și sentimentelor. Într-o agitație intelectuală, politică și intelectuală, am asistat la instaurarea unui ideal de cultură rațională, la întărirea preeminenței liberului examen critic și la elaborarea unui tip de laicizare intelectuală a umanității. O umanitate care își dă seama progresiv că are valoare prin ea însăși 18. Pe scurt, grație metodei și spiritului critic, nașterea unei vaste mișcări de emancipare care se va confrunta, în secolul al XVIII-lea, cu
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
umanității. Situat în fața propriei conștiințe, individul descoperă în straturile ei adânci idei, sentimente, trăiri pe care, cu toate că în unele epoci istorice a încercat să le ignore sau să le nege, le-a redescoperit într-o strălucire inconfundabilă. Contemporaneitatea, epocă a laicizării, așează omul postmodern în plină situație problematică: el este silit să opteze între a fi un individ social, renunțând la o parte dintre convingerile sale religioase, sau a fi un om religios rezervat în relațiile cu socialul, dobândind astfel aspectul
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
de a reafirma caracterul politic al teologiei creștine 1. Unii cititori ar putea părea surprinși de această afirmație. Ce fel de „reafirmare” a condiției publice a teologiei avem în vedere? La urma urmei, spre deosebire de Franța (a cărei viziune îngustă despre laicizare a fost asimilată necritic în cultura română 1), Marea Britanie este un stat monarhic parlamentar în care religia face parte din evenimentele publice ale națiunii. În mod tradițional, la Oxford, Cambridge sau Durham, fiecărui colegiu universitar - iar ele sunt de ordinul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dominate de o ambiguitate structurală ce are ca scop să favorizeze trecerea atributelor psihico morale de la un personaj la celălalt. De aici decurge atât posibilitatea de ,,îndrăcire’’ a celui dintâi, cât și ,,umanizarea celui de-al doilea’’, astfel are loc ,,laicizarea’’ în dublu sens a sacrului. Disputa tensionantă între spiritul satanic și cel uman dezvăluie decizia fiecăruia de a se substitui celuilalt demonstrându-și în acest mod superioritatea. Întreaga construcție se raportează la statutul moral și la caracterologia celor două personaje
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și dimensiunea moralizatoare urmărită de exemplele date, sub forma aforismelor. Dorește instituirea unei alte lumi, are o viziune nouă asupra ordinii sociale, ce nu e dictată doar de sentiment. Femeia devine la Boccaccio exponentă a unei epoci înnoitoare, moderne, de laicizare și progres real. Cel care i se opune personajului feminin în acest elan nobil, antagonistul, este de cele mai multe ori tatăl, simbol al puterii decizionale absolute, al constrângerilor unei tradiții sufocante. Acesta constituie emblema crepusculului, a desuetului, desconsideră orice act care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
divină. Modernitatea ei se evidențiază prin faptul că are curajul rostirii adevărurilor pe nume, este dominată de acel ésprit fort care-i permite să ia în glumă evlavia simulată sau frivolă 521, iar uneori simte dorința să se distanțeze, anticipând laicizarea din epoca Renașterii. „Pornirea și ura împotriva preoților și călugărilor nu sunt decât reversul unui atașament și al unui respect general și profund.”522 Considerăm că primele trei povestiri din capodopera boccaccescă sunt grăitoare în acest sens. Decameronul se deschide
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și dimensiunea moralizatoare urmărită de exemplele date, sub forma aforismelor. Dorește instituirea unei alte lumi, are o viziune nouă asupra ordinii sociale, ce nu e dictată doar de sentiment. Femeia devine la Boccaccio exponentă a unei epoci înnoitoare, moderne, de laicizare și progres real. Cel care i se opune personajului feminin în acest elan nobil, antagonistul, este de cele mai multe ori tatăl, simbol al puterii decizionale absolute, al constrângerilor unei tradiții sufocante. Acesta constituie emblema crepusculului, a desuetului, desconsideră orice act care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
divină. Modernitatea ei se evidențiază prin faptul că are curajul rostirii adevărurilor pe nume, este dominată de acel ésprit fort care-i permite să ia în glumă evlavia simulată sau frivolă 521, iar uneori simte dorința să se distanțeze, anticipând laicizarea din epoca Renașterii. „Pornirea și ura împotriva preoților și călugărilor nu sunt decât reversul unui atașament și al unui respect general și profund.”522 Considerăm că primele trei povestiri din capodopera boccaccescă sunt grăitoare în acest sens. Decameronul se deschide
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sémioclastie (spunea Roland Barthes à propos de această știință critică și critică a științei). Vidat de valoarea sa religioasă și metafizică, Mythosul se va opune progresiv Logosului pentru a nu mai semnifica decît "ceea ce nu poate exista cu adevărat". O dată cu laicizarea discursului mitic (nemaiînțeles ca adevăr, ci doar ca exemplu), logosul devine logica opusă poeticului ca adevărul falsului. De la Galilei și Descartes, deci odată cu oficializarea dualismului gîndirii occidentale: res extensa/vs /res cogitans și reducerea sacrului la profan, umanitatea a utilizat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe dos, carnavalescul așa cum îl vedea Mihail Bahtin în François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și în Renaștere. Prezența măscăricilor și a nebunilor parodiază diverse momente ale ritualului serios, marcând ceea ce Jacques Le Goff denumise "un proces de laicizare a gândirii"7. Crezul și Tatăl nostru se numără printre textele cele mai des imitate într-o manieră caricaturală; în acest sens, Mihail Bahtin citează o aserțiune teologică din secolul al XV-lea, în care se recunosc următoarele: "permitem nebunia în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ai religiilor au căzut de acord, de la Wladyslaw Tatarkiewicz (pentru care îndepărtarea "a constat, în primul rând, într-o părăsire a lumii religioase, transcendentale [s.n.]; problemele temporale au început să-i absoarbă pe oameni, făcându-și apariția un proces de laicizare a vieții și culturii [s.n.]"189) la Mircea Eliade ("Raportul om natură, ridicat la rang inițial, elimină transcendentalul de puternică tentă mistică [s.n.], transcendental valorificat și actualizat și promovat cotidian în Evul Mediu. Pierderea raporturilor directe cu transcendentalul [de fapt
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
riscând să ajungă la compromisuri. De aici a început și o decădere morală și spirituală a societății creștine pe care Ciprian (210-258), în De lapsi (Despre cei căzuți), 5-6, nu va ezita să o denunțe. Episcopul cartaginez ne spune că laicizarea ecleziastică ar fi oferit până și pretextul unor reacții persecutoare din partea împăraților Decius (249-251) și Valerian (253-260), în fața cărora mulți dintre creștinii vlăguiți spiritual nu vor ști cum să reacționeze și vor apostazia în masă. Îmbogățirea economică a Bisericii a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pot fi uitate personalitățile hieratice ale lui Martin din Tours (316-397) și Paulin de Nola (355-431), primul abandonează armata pentru oștirea lui Dumnezeu, celălalt vorbea despre abandonarea serviciului militar. Viața monahală apare ca un martiriu viu și o mărturie în fața laicizării poporului, dar și a dorinței de Dumnezeu. Organizarea vieții monahale cu biserica în mijlocul adunării, iar chiliile rotite în jurul acesteia a fost probabil o formă de imitare a dispunerii taberelor militare. Ruptura dintre Biserica ante și postconstantiniană nu este atât de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vocabularului stare civilă, cununii civile, funeralii civile ca manifestare a refuzării religiei. Măsurile luate de o guvernare influențează starea de spirit a unei părți din populație și are un anumit efect asupra religiei societății civile. Așa s-a ajuns la laicizare. În mod esențial, laicizarea este o mișcare de natură politică, ce a produs la nivelul religiei transferul de la un statut public la un statut particular. Mișcarea începe, cel puțin în stadiul de proiect politic, în a doua jumătate a secolului
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
civile, funeralii civile ca manifestare a refuzării religiei. Măsurile luate de o guvernare influențează starea de spirit a unei părți din populație și are un anumit efect asupra religiei societății civile. Așa s-a ajuns la laicizare. În mod esențial, laicizarea este o mișcare de natură politică, ce a produs la nivelul religiei transferul de la un statut public la un statut particular. Mișcarea începe, cel puțin în stadiul de proiect politic, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
influenței religiei asupra lumii, totuși se constată că din punct de vedere al activităților cu caracter social, Biserica nu a pierdut enorm de mult, chiar are o anumită influență prin intermediul prezenței ei în asemenea lucrări. Industrializarea a adus cu sine laicizarea, însă, chiar dacă acest proces este puternic pătruns în societate, totuși religia, din punct de vedere social, mai poate fi regăsită ca un important factor în societate. Referitor la rolul religiei în viața publică plecând de la probleme legate de, spre exemplu
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
religioase, aceștia respectându-le și raportându-se la ele. Chiar dacă societatea a devenit așa cum am mai menționat acest aspect laicizată, totuși o implicare socială a religiei în societate există și este un fenomen care a fost și este îndelung studiat. Laicizarea desemnează procesul în care religia își pierde influența asupra diferitelor sfere ale vieții sociale. Laicizarea se referă la numărul de membri ai organizațiilor religioase câți oameni aparțin unei biserici sau altor instituții religioase și frecventează activ slujbele sau alte ceremonii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mai menționat acest aspect laicizată, totuși o implicare socială a religiei în societate există și este un fenomen care a fost și este îndelung studiat. Laicizarea desemnează procesul în care religia își pierde influența asupra diferitelor sfere ale vieții sociale. Laicizarea se referă la numărul de membri ai organizațiilor religioase câți oameni aparțin unei biserici sau altor instituții religioase și frecventează activ slujbele sau alte ceremonii. Cu excepția Statelor Unite, țările industrializate au suferit toate o laicizare considerabilă, dacă privim din acest punct
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
asupra diferitelor sfere ale vieții sociale. Laicizarea se referă la numărul de membri ai organizațiilor religioase câți oameni aparțin unei biserici sau altor instituții religioase și frecventează activ slujbele sau alte ceremonii. Cu excepția Statelor Unite, țările industrializate au suferit toate o laicizare considerabilă, dacă privim din acest punct de vedere. "Structura declinului religios remarcat în Marea Britanie se regăsește în cea mai mare parte a Europei Occidentale, inclusiv în țări catolice cum ar fi Franța sau Italia. Mai mulți italieni decât francezi merg
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
calcul iraționalitatea de care vorbește R. Otto. Cu toate acestea, au existat și autori care au văzut religia ca o sursă a înțelegerii și stabilității într-o lume incertă (Jung, 1933; Allport, 1950). Potrivit lui A. Giddens (2000) una din dimensiunile laicizării se referă la credințe și la valori. El ne spune că putem numi această dimensiune religiozitate. "În mod evident, măsura în care oamenii frecventează biserica și gradul de influență socială nu sunt cu predilecție o expresie directă a păstrării credințelor
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la biserică din obicei sau pentru că aceasta se așteaptă ca ei să o facă în cadrul comunității." (Giddens, 2000, p. 502). Însă există acest aspect al religiozității și, anume, cel al cadrului declarativ. Deși mulți oamenii au fost prinși de influența laicizării, totuși cei mai mulți își exprimă crezul într-o anumită forță, divinitate etc. chiar dacă nu reușesc în totalitate să și-o definească. Ultimele decenii au adus o schimbare a atitudinii generale față de religie și din ce în ce mai mulți oameni se declară "religioși". Aminteam de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]